Concordatul preventiv - o solutie doar pentru firmele mici si medii

Concordatul preventiv presupune un termen mai lung de solutionare a datoriilor si o intelegere amiabila cu creditori, iar multinationalele fiind in general asigurate impotriva riscului de neplata a clientilor sunt cu mult mai avantajate in cazul declararii insolventei unui <<rau-platnic>>, intrucat isi pot recupera mult mai rapid banii de la asiguratori, avand toate aceste sume deja provizionate”, a aratat Mirela Serban.

„In ceea ce priveste firmele mici si medii, din estimarile noastre, peste 60% dintre firmele cu datorii semnificative ar trebui sa apeleze sau vor apela la procedura concordatului preventiv in schimbul insolventei, reusind sa obtina acordul creditorilor”, a adaugat Mirela Serban.

Legea 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv, aprobata de Parlament la sfarsitul anului trecut, va intra in vigoare la data de 13 ianuarie 2010. La aceasta procedura poate recurge orice debitor care indeplineste o serie de conditii: nu a fost condamnat pentru infractiuni fiscale, nici o procedura de insolventa nu a fost deschisa impotriva sa in ultimii 5 ani etc, pe scurt are „o buna purtare in afaceri”.

Concordatul preventiv este o forma de rezolvare a dificultatilor financiare ale unei companii in vederea continuarii activitatii acesteia. Concordatul preventiv presupune un contract incheiat intre firma cu datorii (debitorul) – pe de o parte – si creditorii care detin cumulat cel putin doua treimi din valoarea creantelor acceptate si necontestate, in baza unei intelegeri amiabile.
Contractul de concordat preventiv cuprinde un plan de redresare a intreprinderii aflate in dificultate, care poate include restructurarea conducerii, reducerea personalului, infiintarea sau desfiintarea unor sucursale sau puncte de lucru etc.

„In anul 2009 multe firme si-au negociat datoriile si au elaborat planuri de restructurare, deci, cumva, au aplicat un fel de <<concordat preventiv>> propriu. Acum avem si forma legala care aduce in plus protectia, adica daca inainte o firma mergea la zece furnizori <majoritari>> si se intelegea cu ei, iar cu unul singur nu reusea sa ajunga la un punct comun, atunci acela o putea actiona si declansa starea de insolventa/executare”, a explicat reprezentantul R&M Audit.

In plus, printre prevederile de baza ale legii se afla posibilitatea ca judecatorul-sindic sa dispuna suspendarea provizorie a executarilor silite impotriva debitorului, precum si faptul ca, pe parcursul contractului de concordat preventiv (care nu poate depasi 18 luni), debitorul trebuie sa achite minim 50% din datorii, ca urmare a aplicarii planului de redresare.

”De asemenea, comparativ cu procedura insolventei, contractul de concordat preventiv afecteaza cu mult mai putin imaginea si credibilitatea comerciala a firmei cu probleme si, in plus, se bazeza pe o intelegere amiabila cu creditorii”, a precizat Mirela Serban