ACCES PREMIUM
Un număr mare de companii de impact au intrat în insolvență în prima jumătate a anului, dublu față de aceeași perioadă a anului anterior, potrivit datelor comunicate la începutul acestei luni de CITR. Deciziile manageriale neadecvate, cum ar fi lipsa unui plan de afaceri robust și a unei strategii clare de gestionare a crizelor, de exemplu, contribuie semnificativ la declinul companiilor. Într-un interviu acordat avocatnet.ro, Mariana Boiciuc, senior partner CITR, aduce lămuriri cu privire la cauzele acestui fenomen și explică ce măsuri pot lua companiile pentru a evita insolvența, în contextul în care modificările legislative din 2022 au făcut procedura de concordat preventiv mai accesibilă și adaptată nevoilor companiilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cei aflați într-o procedură de concordat preventiv deschisă înainte de 17 iulie 2022 vor putea solicita, de joi, prelungirea termenului pentru satisfacerea creanțelor stabilite prin concordat cu încă 24 luni. Măsura, propusă încă din noiembrie anul trecut la Ministerul Transporturilor, a fost până la urmă adoptată în Parlament și joi a apărut în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reducerea fenomenului insolvenței companiilor constituie o preocupare la nivelul tuturor statelor, în special în condițiile crizelor economice, când numărul companiilor aflate în dificultate crește. Odată cu transpunerea în legislația națională a Directivei UE nr. 1.023/2019, prin Legea nr. 216/2022 a fost modificată Legea nr. 85/2014, cadrele de restructurare preventivă fiind reconfigurate cu scopul asigurării unor pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăți financiare, pentru a-și putea restructura afacerile și a evita insolvența. În acest context, procedura concordatului preventiv a fost ajustată, facilitând obținerea de către societățile aflate în dificultate a aprobării planului de restructurare de către creditori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Chiar dacă trece printr-o perioadă dificilă financiar, inclusiv printr-o reorganizare a activității ca urmare aplicării unui concordat preventiv, un angajator nu are dreptul să modifice contractul individual de muncă (CIM) fără a avea acordul salariatului. Dificultățile financiare nu constituie împrejurări externe, imprevizibile și de neînlăturat, care să poată fi asimilate situației de forță majoră, ce reprezintă o excepție de la acordul părților necesar pentru modificarea CIM, a stabilit Curtea de Apel Craiova recent într-o speță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O lege cu ample modificări la Legea insolvenței, printre care se numără înlocuirea mandatului ad-hoc cu acordul de restructurare și modificarea concordatului preventiv, a apărut joi în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cu toate măsurile de ajutor oferite de stat pentru mediul de afaceri în contextul pandemiei, în 2020 s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de dosare de insolvență înregistrate, comparativ cu 2019. Ar fi însă incomplet să ne uităm doar la această parte a situației și să nu privim lucrurile și în perspectivă: numărul companiilor în stare de insolvență iminentă este cel mai ridicat, potrivit unor specialiști. Cum măsurile de ajutor ale statului nu vor putea fi oferite la nesfârșit, ne rămâne să ne uităm la unele modificări ale legislației insolvenței care vor ajuta mediul de afaceri - dar să vină în timp util.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În această primăvară, Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege prin care vrea să înlocuiască mandatul ad-hoc cu acordul de restructurare, astfel încât companiile cu datorii (în special cele mici) să aibă la îndemână un instrument cu adevărat util de prevenire a insolvenței. În acest context, am aflat recent de la specialiști cam care ar fi punctele bune și punctele rele ale acordului de restructurare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea insolvenței urmează să sufere modificări majore la partea care face referire la procedurile de prevenire a insolvenței, conform unui proiect de lege lansat vineri în dezbatere publică de Ministerul Justiției. Mai precis, autoritățile vor să înlocuiască mandatul ad-hoc cu acordul de restructurare, care va ajuta în special microfirmele, și să ajusteze serios procedura concordatului preventiv. Șansele ca aceste schimbări să devină realitate sunt destul de mari, pentru că proiectul va transpune la noi o directivă europeană.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Coronavirus
Concordatul preventiv a fost unul dintre principalele mecanisme de redresare alese în 2020 de firmele care au acumulat datorii din cauza crizei coronavirusului, arată o analiză a specialiștilor în insolvență de la CITR, ce a fost remisă azi redacției noastre. Potrivit unei analize de anul trecut a specialiștilor Sierra Quadrant, concordatul este mai ușor de aplicat și poate duce la o revitalizare rapidă a unei afaceri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Coronavirus
Multe firme se află în situații financiare foarte precare, în această perioadă. Din această cauză, este important pentru acestea să știe că există anumite mecanisme de care pot să se folosească pentru a se redresa, cel puțin parțial, economic. Discutăm, aici, de mecanisme care le pot ajuta pe firmele cu datorii la stat, de mecanisme care pot fi folosite pentru existența datoriilor, în general, și de măsuri la care se poate recurge pentru reactivarea afacerii, în sensul creării cadrului pentru reluarea activității.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Rebeca Bașuț 
Simona Voiculescu 
PwC România 
Lucia Tozaru 
avocatnet.ro 
Alexandru Boiciuc 
Alexandros Bakos