O analiza a sistemului fiscal din Romania, realizata de specialistii Ernst & Young

2. Impozitul asupra profiturilor si castigurilor obtinute de societatile comerciale

Codul fiscal roman a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2004. Codul a reunit principalele acte normative fiscale si constituie fundamentul unui cadru legislativ fiscal mai stabil datorita dispozitiei privind obligatia de a urma o anumita cale juridica in cazul oricaror modificari.

2.1 Anul fiscal

In Romania, anul fiscal este anul calendaristic.

2.2 Impozitul pe profit

Societatile rezidente si persoanele juridice cu sediul social in Romania, infiintate potrivit legislatiei europene (societati europene) sunt subiect de impunere asupra veniturilor globale. O societate este rezidenta in Romania daca este infiintata in conformitate cu legislatia Romaniei, daca are locul de exercitare a conducerii efective in Romania (in cazul persoanelor juridice straine) sau daca are sediul social in Romania (in cazul societatilor infiintate potrivit legislatiei europene).

Asociatiile si consortiile intre persoane juridice romane, care nu sunt considerate persoane juridice, sunt impozabile in Romania separat la nivelul fiecarui asociat. in cazul acestor asocieri intre o persoana juridica romana si persoanele fizice sau juridice straine, impozitul se va calcula si achita de catre persoana juridica romana in numele persoanelor fizice sau asociatilor straini.

Companiile nerezidente vor fi impozitate numai pentru veniturile obtinute in Romania. Vanzarea de actiuni detinute in companiile romane de catre companiile nerezidente si vanzarea de proprietati imobiliare situate in Romania sunt de asemenea subiect al impozitului pe profit in Romania (va rugam sa consultati sectiunea referitoare la Impozitul pe castigurile de capital).

Un sediu permanent in Romania poate fi constituit printre altele dintr-un birou, o sucursala, o fabrica, o mina, un teren pentru extractia de petrol si gaze sau un santier de constructii cu o existenta mai mare de sase luni. De asemenea un sediu permanent se presupune a fi si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un proces de reorganizare (de exemplu, fuziune, divizare).

Persoanele juridice romane trebuie sa inregistreze la autoritatile fiscale competente orice contracte semnate cu persoane juridice sau fizice nerezidente care desfasoara in Romania lucrari de constructii-montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica sau orice alta activitate efectuata in Romania daca aceste activitati ar putea da nastere unui sediu permanent al nerezidentului in Romania. Contractele trebuie inregistrate prin depunerea unei declaratii in termen de 30 de zile de la data incheierii. Forma si continutul declaratiei respective se aproba prin ordin al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

Amenda pentru nerespectarea acestor conditii de inregistrare este cuprinsa intre 1.000 RON – 5.000 RON.

2.3 Cotele de impozit pe profit si impozitul minim

Incepand din luna mai 2009, contribuabilii platesc valoarea mai mare dintre cota standard a impozitului pe profit si impozitul minim trimestrial/anual. Cota standard de impozit pe profit este de 16%.

Impozitul minim anual se situeaza intre 2.200 RON si 43.000 RON, in functie de nivelul veniturilor totale obtinute in anul anterior.

Impozitul minim nu se aplica in anumite cazuri (de exemplu, societatilor care sunt inactive temporar).

Impozitul pe profit datorat de companiile care realizeaza venituri din activitatea desfasurata de baruri, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri si pariuri sportive, inclusiv venituri din contracte de asociere, se calculeaza la cota standard de 16%, cu conditia ca suma impozitului sa depaseasca 5% din valoarea totala declarata a veniturilor. In cazul in care impozitul pe profit datorat se incadreaza sub acest prag, contribuabilul are obligatia de a plati impozitul pe profit calculat la 5% din veniturile declarate din desfasurarea acestor activitati. Prevederile privind impozitul minim nu se aplica in cazul acestor contribuabili.

Incepand cu anul 2010, Ministerul Finantelor nu a mai stabilit cota de impunere pentru companiile incadrate in categoria microintreprinderilor. in aceasta situatie, companiile care au optat pentru regimul de microintreprindere vor trece la regimul standard de taxare.

In acest sens, contribuabilii care in anul precedent au fost platitori de impozit pe veniturile microintreprinderilor efectueaza plati anticipate trimestriale in suma de o patrime din impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in anul fiscal precedent, actualizat cu indicele de inflatie.

Reprezentantele sunt impozitate anual cu o suma forfetara reprezentand echivalentul in lei al sumei de 4.000 euro, platibila in doua transe egale, pana la datele de 25 iunie si 25 decembrie.

2.4 Impozitul pe castigurile de capital

Societatile rezidente nu datoreaza un impozit pe castigurile de capital separat. Castigurile de capital obtinute de societatile nerezidente din vanzarea de bunuri imobile in Romania sau din vanzarea/transferul de actiuni detinute intr-o persoana juridica romana se impoziteaza cu cota standard a impozitului pe profit de 16%.

In perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2009, profiturile obtinute de persoanele juridice nerezidente din tranzactii cu titluri de participare detinute in companii romane si tranzactionate pe piata reglementata din Romania au fost neimpozabile.

2.5 Dividende

Dividendele platite de persoanele juridice rezidente sau de societatile europene actionarilor (respectiv, persoane juridice romane, persoane juridice rezidente in Uniunea Europeana si persoane juridice din tarile membre ale Asociatiei Europene a Liberului Schimb, si anume Islanda, Norvegia si Lichtenstein) sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile realizate de nerezidenti in Romania, in cazul in care anumite conditii sunt indeplinite printre care conditia ca actionarii sa detina minimum 10% din capitalul social in persoana juridica romana pe o perioada neintrerupta de doi ani care se incheie la data platii dividendelor. in cazul in care conditiile de mai sus nu sunt indeplinite, se va aplica o cota de 10% asupra dividendelor platite de entitatile rezidente catre alte entitati rezidente, in timp ce cota de 16% se aplica in cazul dividendelor platite oricaror persoane juridice nerezidente (sau o cota de impozitare valabila in baza unei conventii de evitare a dublei impuneri, daca este favorabila).

Incepand din anul 2010, prin Normele Metodologice la Codul Fiscal, dividendele distribuite de persoane juridice romane fondurilor de pensii facultative sau fondurilor de pensii administrate privat sunt scutite de impozit pe dividende.

Incepand cu anul 2010, in scopul aplicarii prevederilor mai favorabile ale conventiilor de evitare a dublei impuneri si legislatiei europene, nerezidentii trebuie sa prezinte platitorului de venit un certificat de rezidenta fiscala precum si o declaratie pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiei de beneficiar a respectivului venit.

In situatia in care conditia perioadei de detinere este indeplinita ulterior, beneficiarul dividendelor are dreptul la scutire si poate solicita rambursarea impozitului pe veniturile nerezidentilor retinut in Romania.

Dividendele platite de o societate romaneasca unor actionari persoane fizice sunt impozitate la sursa in Romania cu cota de16%.

Dividendele reinvestite incepand din anul 2009 in scopul garantarii si crearii de noi locuri de munca pentru dezvoltarea activitatii persoanelor juridice romane sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.

Dividendele investite in capitalul social al altei persoane juridice romane in vederea crearii de noi locuri de munca sau vizand dezvoltarea activitatilor sale sunt scutite de la plata impozitului pe dividende.

Procedura de aplicare a prevederilor de mai sus privind dividendele reinvestite ar fi trebuit aprobata printr-un Ordin al Ministrului Finantelor care pana la acest moment nu a fost publicat.

Platile efectuate de o persoana juridica romana catre oricare din actionarii sai pentru bunuri sau servicii oferite acestora din urma, ce depasesc valoarea de piata a tranzactiei, sunt asimilate dividendelor din punct de vedere fiscal. Acelasi tratament fiscal se aplica in cazul platilor efectuate pentru livrarea de bunuri si prestarea de servicii in scopuri personale de catre actionarii sau asociatii unei societati.

Impozitul pe dividende se va retine si plati la bugetul de stat pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care are loc plata dividendelor. in cazul dividendelor distribuite, care nu au fost efectiv platite pana la sfarsitul anului, impozitul pe dividende se va achita pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.

2.6 Credit fiscal extern

Veniturile din strainatate ale societatilor romane sunt incluse in venitul impozabil care cuprinde veniturile pasive si castigurile de capital. Cu toate acestea, creditul se va acorda pentru impozitele platite in strainatate, in limita impozitului datorat in Romania pentru venitul respectiv.

Dividendele primite de la entitati rezidente in Uniunea Europeana constituie venituri neimpozabile pentru beneficiarul roman, cu conditia ca acesta sa detina cel putin 10% din actiunile entitatii rezidente in UE pe o perioada neintrerupta de minimum doi ani.

2.7 Scutirea de impozit a profitului reinvestit

Profitul investit de contribuabili in productia si/sau achizitia de echipamente tehnologice ce urmeaza a fi folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile este scutit de impozit cu conditia ca respectivele echipamente sa fie pastrate in patrimoniu cel putin jumatate din duratele normale de utilizare a acestora.

Scutirea de impozit pe profit se aplica pentru active considerate noi, adica cele care nu au fost utilizate anterior si se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

In cazul in care, ca urmare a aplicarii acestei scutiri, impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii sunt obligati la plata impozitului minim.

Scutirea de impozit pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.

Suma profitului pentru care s-a acordat scutirea de impozit va fi repartizata cu prioritate pentru constituirea rezervelor pana cand acestea ajung la valoarea profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar (daca este cazul).Valoarea fiscala, respectiv valoarea de intrare a echipamentelor produse/achizitionate se va diminua cu suma pentru care s-a aplicat scutirea de impozit. In concluzie, scutirea de impozit pe profit genereaza in fapt numai o amanare a acestuia, pana la momentul scoaterii din gestiune a activelor respective.

2.8 Stabilirea profitului impozabil

Punctul de plecare pentru determinarea profitului impozabil

Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din orice sursa, inclusiv livrarea de bunuri si prestarea de servicii, si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Urmatoarele venituri sunt considerate neimpozabile:

* Dividendele primite de o societate romaneasca de la o alta societate romaneasca. Dividendele primite de la un nerezident (cu exceptia entitatilor rezidente in Uniunea Europeana, cu indeplinirea anumitor conditii) sunt impozabile (va rugam sa consultati si sectiunile Credit fiscal extern si Dividende)
* Castigul in valoarea titlurilor de participare detinute in alte entitati, inregistrat in urma cresterii de capital in cadrul acelor societati prin incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune precum si diferentele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare si a obligatiunilor emise pe termen lung, efectuate in conformitate cu reglementarile contabile
* Veniturile din reversarea cheltuielilor nedeductibile si provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere
* Venitul neimpozabil prevazut expres de anumite reglementari si
* In perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2009, veniturile obtinute din tranzactii cu titluri de participare pe piata reglementata din Romania
#PAGEBREAK#

Deduceri

De regula, cheltuielile legate de realizarea veniturilor impozabile, inclusiv cele reglementate de acte normative, sunt considerate deductibile la calculul profitului impozabil.

Codul fiscal prevede in mod expres si alte tipuri de cheltuieli care sunt deductibile, inclusiv:

* Contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale
* Cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul promovarii companiei, produselor si/sau serviciilor, in baza documentelor corespunzatoare, precum si cheltuieli cu alte bunuri si servicii acordate in scopul stimularii vanzarilor
* Cheltuielile pentru transportul si cazarea in tara si in strainatate a angajatilor si administratorilor precum si a altor persoane asimilate acestora
* Taxele de inscriere, cotizatiile si alte contributii obligatorii, conform legii
* Contributiile la fondul pentru negocierea contractului colectiv de munca
* Cheltuielile legate de formarea si perfectionarea profesionala a angajatilor
* Cheltuielile de marketing, cercetarea pietei, cheltuielile de promovare pe pietele deja existente sau pe piete noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri
* Cheltuielile de cercetare-dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil
* Cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate
* Cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor
* Cheltuielile cu pierderile inregistrate de companii la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, incerte sau in litigiu in caz de faliment a debitorului (in baza unei hotarari judecatoresti definitive), precum si in alte situatii cum ar fi decesul debitorului (atunci cand creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori) sau lichidare in cazurile fara succesor si cand debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul si
* Taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale

Principalele cheltuieli cu deductibilitate limitata includ printre altele:

* Cheltuielile cu provizioanele si contributiile la fondurile de rezerva in limitele prevazute (a se vedea sectiunea Provizioane si rezerve)
* Cheltuielile de protocol (de exemplu cadouri clienti, mese de afaceri), in limita a 2% din profitul contabil ajustat cu cheltuielile de protocol inainte de impozitare
* Diurna pentru cheltuielile cu deplasarea in tara si in strainatate in limita de 2,5 ori a pragului stabilit pentru institutii publice
* Cheltuielile sociale (ajutoare pentru nastere, deces, boli incurabile, cheltuieli pentru functionarea corespunzatoare a anumitor unitati sau activitati ale contribuabililor, de ex., gradinite, unitati sanitare, cantine, baze sportive, sponsorizare pentru scoli, precum si cadouri in bani sau in natura acordate copiilor minori si salariatilor cu ocazia Craciunului, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna) in limita a 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile personalului
* Cheltuielile pentru tichete de masa acordate potrivit legii
* Perisabilitatile, in limitele prevazute de lege
* Cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar in limitele mentionate la sectiunea Regulile privind deductibilitatea dobanzilor
* Cheltuielile in numele angajatilor la schemele de pensii facultative, in limita echivalentului in lei a EUR 400/angajat intr-un an fiscal
* Primele de asigurare voluntara de sanatate in limita echivalentului in lei a EUR 250/participant intr-un an fiscal
* Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de personalul cu functii de conducere si de administrare, deductibile limitat la un autoturism de persoana si
* Deducerea suplimentara reprezentand 20% din costurile eligibile pentru activitati de cercetare-dezvoltare (calcul trimestrial/anual)

Principalele cheltuieli nedeductibile cuprind printre altele:

* Impozitul pe profit in Romania si strainatate (creditul fiscal se va acorda pentru impozitele achitate in alte tari – a se vedea sectiunea Credit fiscal extern)
* Cheltuielile cu sponsorizarea (se va acorda credit fiscal pentru cheltuielile cu sponsorizarea cu indeplinirea anumitor conditii – a se vedea sectiunea Sponsorizare)
* Majorarile si penalitatile de intarziere si amenzile datorate catre autoritatile romane sau straine
* Cheltuielile privind stocuri sau active corporale constatate lipsa din gestiune sau degradate neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, inclusiv TVA aferenta, dupa caz;
* TVA aplicata bunurilor acordate angajatilor ca avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata la nivelul angajatului
* Orice cheltuieli efectuate in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele pentru plata bunurilor livrate sau serviciilor prestate la pretul de piata
* Primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului sau care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor aferente bunurilor care fac obiectul unor contracte de inchiriere sau leasing sau aferente bunurilor folosite drept garantie pentru un imprumut legat de desfasurarea activitatii
* Primele de asigurare si alte cheltuieli salariale care nu sunt impozabile la nivelul angajatului
* Cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu unele exceptii
* Cheltuielile cu serviciile, inclusiv cheltuielile de management si consultanta, a caror prestare nu poate fi justificata in scopul activitatii desfasurate prin contracte si documente scrise
* Pierderile in valoarea titlurilor de participare detinute in alte companii, cu exceptia pierderilor din vanzarea acestor titluri de participare (exceptia nu se aplica pentru tranzactiile cu titluri de participare in companii romane efectuate pe piata reglementata in perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2009)
* Contributiile excedentare fata de limitele legale sau cele care nu sunt prevazute de actele normative
* Cheltuielile reprezentand valoarea deprecierilor mijloacelor fixe ca urmare a unei reevaluari
* Pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion si
* In perioada 1 mai 2009 – 31 decembrie 2010, cheltuielile cu combustibilul aferent autovehiculelor (cu exceptia anumitor cazuri mentionate expres de lege, de exemplu pentru vehiculele utilizate pentru servicii de transport cu plata, activitati de inchiriere, servicii de paza si protectie, reparatii, vanzari)

Sponsorizare

Contribuabilii care inregistreaza cheltuieli cu sponsorizarea in conformitate cu legislatia in materie au dreptul de a beneficia de credit fiscal (si anume, deducerea din impozitul pe profit datorat a unei sume egale cu cheltuiala de sponsorizare) in cazul in care conditiile urmatoare sunt indeplinite cumulativ:

* Cheltuielile cu sponsorizarea nu depasesc 0,3% din cifra de afaceri si
* Cheltuielile cu sponsorizarea nu depasesc 20% din impozitul pe profit datorat

Provizioane si rezerve

In baza legislatiei actuale, urmatoarele provizioane si rezerve sunt deductibile la calculul impozitului pe profit:

* Contributiile la fondul rezervei legale, in general in limita unei cote de 5% din profitul contabil anual inainte de determinarea impozitului pe profit, pana cand acest fond reprezinta 20% din capitalul social
* Provizioane pentru creante neincasate, cu respectarea anumitor conditii
* Provizioane pentru garantii de buna executie acordate clientilor
* Provizioane specifice constituite de institutiile de credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, potrivit legilor de functionare a acestor entitati, precum si provizioane specifice constituite de persoane juridice similare
* Rezervele tehnice constituite de firmele de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale in materie, cu exceptia rezervei de egalizare si
* Provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM)

Regulile privind deductibilitatea dobanzilor

In general, cheltuielile cu dobanzile inregistrate de companii (altele decat institutii de credit) sunt supuse urmatoarelor limitari:

* Gradul de indatorare a capitalului – cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile, daca gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. in situatia in care acest grad este mai mare decat limita mentionata mai sus sau este negativ, cheltuielile cu dobanzile sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit si pot fi reportate pana cand sunt integral deductibile in aceleasi conditii; si
* Cheltuielile cu dobanzile pentru imprumuturile acordate de companii, altele decat institutii financiare, sunt deductibile in urmatoarele limite:

  -Rata de referinta a dobanzii stabilita de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima luna a trimestrului, pentru imprumuturile in RON sau
  -Rata anuala a dobanzii de 8% pentru imprumuturile contractate in valuta (aceasta rata este aplicabila pentru anul fiscal 2009, dar poate fi actualizata periodic prin hotarare de Guvern)

Diferenta dintre pierderile si veniturile din diferentele de curs valutar, legate de imprumuturile pe termen lung (mai mult de un an) este considerata o cheltuiala cu dobanda si este supusa limitarii gradului de indatorare a capitalului (a se vedea mai sus).

Cheltuielile cu dobanda, precum si pierderile din diferente de curs valutar aferente imprumuturilor obtinute de la banci romane (inclusiv filiale ale bancilor straine), firme de leasing (pentru operatiuni de leasing), precum si de la alte persoane juridice care pot acorda credite potrivit legii, nu intra in sfera de aplicare a regulilor privind limitarea deductibilitatii dobanzilor.

Cheltuielile cu dobanda inregistrate de institutiile financiare nu intra sub incidenta regulilor privind limitarea deductibilitatii dobanzilor.

Amortizarea fiscala

Exista trei metode alternative pentru calculul amortizarii fiscale, si anume:

* Metoda de amortizare liniara
* Metoda de amortizare degresiva si
* Metoda de amortizare accelerata (pentru echipamente si brevete)

Aceste metode trebuie aplicate unitar.

Cladirile se pot amortiza numai prin folosirea metodei de amortizare liniara, in timp ce terenurile nu reprezinta active amortizabile.

Din punct de vedere fiscal, legea prevede conceptul de “durata de viata”, care este stabilita prin Hotarare de Guvern, dupa cum urmeaza:













Durata de viata a fiecarui activ se prezinta sub forma unui interval. La data punerii in functiune, contribuabilul are dreptul de a opta pentru durata de viata din cadrul intervalului respectiv.

Brevetele, licentele, drepturile de autor, know-how-ul, marcile de comert si de fabrica, precum si alte drepturi similare de proprietate industriala si comerciala, cheltuieli de dezvoltare considerate drept imobilizari necorporale din punct de vedere contabil, se amortizeaza pe perioada de utilizare sau contractuala, dupa caz. Fondul comercial nu este considerat un activ amortizabil in scopuri fiscale.

Echipamentele destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare se pot amortiza si prin metoda de amortizare accelerata.

Pana la data de 30 aprilie 2009, reevaluarile mijloacelor fixe efectuate in conformitate cu reglementarile contabile erau luate in considerare in scopuri fiscale (cu exceptia reevaluarilor de mijloace fixe amortizate total realizate dupa 1 ianuarie 2004). De la 1 mai 2009, se elimina reevaluarea fiscala a activelor, deoarece rezervele de reevaluare sunt impozabile la calculul impozitului pe profit proportional cu deducerea amortizarii fiscale suplimentare, respectiv la cedarea mijloacelor fixe reevaluate.
#PAGEBREAK#

2.9 Reorganizari, lichidari, alte transferuri

Potrivit legilor romane, in cazul reorganizarilor de activitate se aplica principiile mentionate mai jos.

Contributiile la capitalul unei societati in schimbul unor titluri de participare nu sunt transferuri impozabile. Valoarea fiscala a activelor primite este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul. in acelasi timp, valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.

Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre actionari, fie ca dividende fie ca urmare a lichidarii, este impozabila, exceptand urmatoarele cazuri:

* Fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane in urma careia actionarii la companiile care fuzioneaza primesc titluri de participare la compania nou formata
* Divizarea unei persoane juridice romane, unde actionarii beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare in entitatile nou-constituite
* Achizitionarea tuturor activelor si pasivelor apartinand uneia sau mai multor activitati ale unei persoane juridice romane de catre alta persoana juridica romana doar in schimbul unor titluri de participare si
* Achizitionarea de catre o persoana juridica romana a cel putin 50% din titlurile de participare la alta persoana juridica romana, in schimbul titlurilor de participare proprii, si, dupa caz, a platii in numerar fara a depasi 10% din valoarea nominala a titlurilor de participare nou emise

In cazurile de mai sus, se aplica urmatoarele reguli:

* Transferul activelor si pasivelor si schimbul de titluri de participare detinute la o societate romaneasca cu titluri de participare detinute la alta societate romaneasca nu sunt impozabile
* In cazul divizarii unei persoane juridice romane, distribuirea titlurilor de participare nu se trateaza ca o plata de dividende
* Valoarea fiscala a activelor/pasivelor pentru beneficiar este egala cu valoarea fiscala a acelorasi elemente pentru persoana care le-a transferat
* Amortizarea fiscala se va determina in continuare folosind aceeasi metoda ca si inaintea transferului
* Transferul provizioanelor/rezervelor nu se impoziteaza daca beneficiarul le preia si le pastreaza la aceeasi valoare inainte de transfer
* In cadrul schimbului de titluri de participare (mentionat la primul punct), valoarea fiscala a titlurilor de participare primite este egala cu valoarea fiscala a titlurilor de participare transferate si
* Intr-o divizare, valoarea fiscala detinuta inainte de distribuire se aloca intre aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite proportional cu valoarea de piata imediat dupa distribuirea titlurilor de participare

De la 1 ianuarie 2007, principii similare se aplica in cazul reorganizarilor internationale in urma armonizarii Codului fiscal cu Directiva europeana privind fuziunile. Potrivit Directivei, reorganizarea transfrontaliera a activitatilor companiilor (si anume, fuziune, divizare, transfer de active si schimb de actiuni) intre state membre diferite trebuie sa fie neutra din punct de vedere fiscal cu respectarea anumitor conditii.

Totusi, pierderea fiscala a societatii cedente nu va putea fi recuperata de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania.

2.10 Preturile de transfer

Potrivit legislatiei fiscale din Romania, tranzactiile intre persoane afiliate trebuie sa se desfasoare in conformitate cu principiul pretului pietei (tranzactiile trebuie sa aiba loc la acelasi pret ca si cum ar fi fost efectuate intre persoane independente). Metodele de calcul al pretului pietei sunt metoda compararii preturilor, metoda cost-plus, metoda pretului de revanzare si orice alta metoda recunoscuta in Liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE).

Iconformitate cu legislatia romaneasca, contribuabilii care efectueaza tranzactii cu persoane afiliate trebuie sa puna la dispozitia autoritatilor fiscale, la cererea acestora, dosarul privind preturile de transfer, al carui continut este aprobat prin Ordinul ANAF. Termenul de depunere al dosarului este de maximum trei luni si se poate prelungi o singura data pentru aceeasi perioada. Neprezentarea dosarului permite autoritatilor fiscale sa impuna un anumit nivel al preturilor de transfer folosind o metodologie simplificata.

Contribuabilul are posibilitatea de a solicita un acord de pret in avans autoritatilor, ceea ce in teorie ar elimina riscul unui calcul negativ al preturilor de transfer, cu conditia ca acesta sa respecte termenii si conditiile acordului pe parcursul perioadei de valabilitate.

2.11 Recuperarea pierderilor

Pierderile fiscale inregistrate incepand cu anul 2009 pot fi reportate in urmatorii 7 ani si nu se actualizeaza in linie cu indicele de inflatie. Pierderile fiscale inregistrate anterior anului 2009 pot fi reportate pentru o perioada de numai 5 ani.

Reportarea pierderilor nu se aplica in cazul companiilor care isi inceteaza existenta in urma divizarii sau fuziunii. Reportarea pierderilor fiscale la o perioada urmatoare nu este permisa.

2.12 Consolidarea fiscala

Legislatia privind consolidarea companiilor se afla intr-o faza incipienta si pana in prezent era reglementata numai consolidarea contabila. Nu exista inca prevederi legale despre consolidarea la calculul impozitului pe profit.

2.13 Depunerea declaratiilor fiscale
Contribuabilii au obligatia de a depune declaratii de impozit pe profit si de a achita impozitul pe profit trimestrial pana in data de 25 a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul. incepand din anul 2010, declaratia fiscala anuala finala se va depune pana la 25 aprilie a anului urmator. Prin exceptie, unele categorii de contribuabili au obligatia de a plati impozitul pe profit pana in ziua de 25 februarie a anului urmator, in timp ce alte categorii de contribuabili (e.g. cei care finalizeaza inchiderea exercitiului financiar pana la data de 25 februarie a anului urmator) pot opta pentru depunerea declaratiei anuale de impozit pe profit si plata profitului aferent pana la aceeasi data.

Persoanele juridice care isi inceteaza existenta in cursul anului fiscal trebuie sa depuna declaratia anuala pe impozit pe profit si sa achite impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la Registrul Comertului.

Bancile si sucursalele bancilor straine in Romania au obligatia de a plati trimestrial impozitul pe profit anticipat, in baza rezultatelor fiscale din anul anterior actualizate cu indicele inflatiei.

Acest sistem se aplica si de catre ceilalti contribuabili cu incepere din anul 2010. Astfel, acestia vor declara si efectua trimestrial plati anticipate in contul impozitului pe profit anual, in suma egala cu o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie.

3. Impozitul pe veniturile nerezidentilor in Romania

Impozitul pe veniturile realizate de nerezidenti in Romania se aplica unor plati efectuate de rezidentii in scopuri fiscale in Romania catre beneficiari nerezidenti.

Tipurile de plati care intra sub incidenta impozitului pe veniturile nerezidentilor in Romania sunt mentionate in tabelul de mai jos.






















In anumite conditii, se va aplica o scutire pentru plata dividendelor catre companiile infiintate in Uniunea Europeana si in tarile Asociatiei Europene a Liberului Schimb („AELS”) (a se vedea sectiunea Dividende).

Potrivit Directivei europene privind platile de dobanzi si redevente implementata in Codul fiscal, platile de dobanzi si redevente efectuate de o persoana juridica rezidenta catre o persoana juridica rezidenta in UE sau AELS sau catre un sediu permanent din UE sau AELS al unei companii rezidente in EU sau AELS sunt scutite de impozitul pe veniturile nerezidentilor in Romania daca, printre altele, beneficiarul detine minimum 25% din capitalul social al persoanei juridice romane pe o perioada neintrerupta de doi ani la data platii. Directiva a fost introdusa in Codul fiscal cu o perioada de tranzitie care va dura pana la 31 decembrie 2010 timp in care cota impozitului pe veniturile nerezidentilor pentru platile de dobanzi si redevente va fi de 10%. In cazul in care aceste conditii nu sunt indeplinite, cota de 16% se aplica dobanzilor/redeventelor acordate persoanelor juridice rezidente in Uniunea Europeana (sau o cota aplicabila in baza conventiilor de evitare a dublei impuneri, daca aceasta cota este mai favorabila).

In situatia in care conditia privind perioada de detinere este indeplinita ulterior, beneficiarul va avea dreptul la scutire si poate solicita rambursarea impozitului pe veniturile nerezidentilor achitat.

De asemenea, ca regula generala in cazul in care s-au facut retineri de impozit ce depasesc cotele din conventiile de evitare a dublei impuneri, respectiv legislatia UE, impozitul retinut in plus poate fi restituit la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente.

Veniturile din dobanzi la depozite la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire oferite de banci si alte institutii de credit autorizate din Romania, constituite sau achizitionate intre 4 iunie 2005 si 31 decembrie 2005, intra in sfera de aplicare a impozitului pe veniturile nerezidentilor in Romania in cota de 10%. Pentru veniturile din dobanzi la depozite la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire oferite de banci si alte institutii de credit autorizate din Romania, constituite sau achizitionate dupa 1 ianuarie 2006, se va aplica un impozit pe veniturile nerezidentilor in cota de16%.

Veniturile din dobanzi obtinute din Romania (de exemplu, din depozite la termen si/sau alte instrumente de economisire) de catre persoane fizice nerezidente (indiferent daca sunt rezidente in state membre UE sau non-UE) sunt scutite de la plata impozitului cu retinere la sursa in Romania.

Urmatoarele tipuri de venituri nu sunt impozabile:

* Veniturile obtinute de organismele de plasament colectiv nerezidente (fara personalitate juridica) din transferul titlurilor de valoare detinute direct sau indirect in persoana juridica romana
* Veniturile realizate de nerezidenti din transferul instrumentelor derivate
* Veniturile obtinute de nerezidenti pe pietele straine de capital din transferul titlurilor de participare si a altor titluri de valoare emise de rezidenti romani

Urmatoarele categorii de dobanda obtinuta de nerezidenti sunt exceptate de la plata impozitului pe veniturile nerezidentilor in Romania:

* Veniturile din dobanzi la depozitele la vedere si conturile curente
* Dobanda la instrumentele de datorie publica in lei si in valuta si veniturile din tranzactionarea obligatiunilor de Stat emise de autoritatile locale, in lei si in valuta, pe piata de capital din Romania si din strainatate, precum si dobanda la instrumentele emise de Banca Nationala a Romaniei in scopuri de politica monetara si veniturile din tranzactionarea titlurilor de valoare emise de Banca Nationala a Romaniei
* Dobanda la instrumentele/titlurile de creanta emise de companiile romane, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata reglementata si dobanda se plateste catre o persoana care nu este afiliata persoanei care emite instrumentul/titlul de creanta
* Dobanda si/sau dividendele platite catre fonduri de pensii, astfel cum sunt ele definite in legislatia statului membru al UE sau in unul dintre statele AELS

Potrivit Directivei europene privind economiile, veniturile din economii platite catre persoane fizice rezidente in Uniunea Europeana sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile nerezidentilor in Romania cu respectarea anumitor conditii.

Veniturile primite de nerezidenti din prestarea de servicii de consultanta si asistenta in baza unor contracte finantate de organismele internationale de finantare, cu care autoritatile statului roman sau persoanele juridice romane au incheiat acorduri de finantare, nu intra in sfera de aplicare a impozitului pe veniturile nerezidentilor in Romania daca rata dobanzii perceputa pentru aceasta finantare este mai mica de 3% pe an.

Entitatile care se incadreaza sunt Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare, Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare, Corporatia Financiara Internationala, Asociatia de Dezvoltare Internationala, Fondul Monetar International si Banca Europeana de Investitii.

Scutirea se aplica si in cazul entitatilor nerezidente care obtin venituri din servicii de consultanta in baza unor acorduri de finantare nerambursabila incheiate intre guvernul Romaniei si guverne sau organizatii din strainatate.

Impozitul pe veniturile nerezidentilor se va plati la bugetul de stat pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care are loc plata.

In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.

Companiile au obligatia de a depune o declaratie anuala privind impozitul pe veniturile nerezidentilor in Romania pana la data de 30 iunie a anului urmator anului fiscal corespunzator.

Romania a incheiat peste 85 de conventii de evitare a dublei impuneri incepand din anul 1970, care ar putea reduce cotele impozitului pe veniturile nerezidentilor aplicabile.

In vederea aplicarii prevederilor mai favorabile ale unei conventii, beneficiarul veniturilor trebuie sa prezinte un certificat de rezidenta fiscala emis de autoritatea fiscala straina. Legea romana nu permite aplicarea conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul contractelor de tip net-of-tax atunci cand platitorul roman de venituri este cel care suporta plata impozitului si nu beneficiarul.

In vederea aplicarii legislatiei UE mai favorabile, nerezidentul trebuie sa prezinte (in plus fata de certificatul de rezidenta) si o declaratie pe proprie raspundere in care se indica indeplinirea conditiei de beneficiar.
#PAGEBREAK#

4. Taxa pe valoarea adaugata (TVA)

4.1 Regim

Sistemul de TVA din Romania este armonizat cu Directiva europeana de TVA.

4.2 Persoanele impozabile

Prevederi generale
Orice persoana care livreaza bunuri sau presteaza servicii impozabile in cursul activitatii sale in mod regulat este considerata o persoana impozabila. Termenul “activitate” se refera la toate activitatile desfasurate in mod independent de producatori, comercianti si prestatorii de servicii.

Persoanele impozabile stabilite in Romania cu o cifra de afaceri anuala mai mare de 35.000 euro trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA. Persoanele care nu indeplinesc acest criteriu privind cifra de afaceri se pot de asemenea inregistra in scopuri de TVA.

Inregistrarea poate avea loc inainte de efectuarea oricaror operatiuni impozabile si/sau scutite cu drept de deducere (prin optiunea de inregistrare sau prin declararea unei cifre de afaceri estimate mai mare decat pragul de inregistrare la inceperea activitatii). Persoanele care nu s-au inregistrat ca platitori de TVA trebuie sa se inregistreze in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care acest prag a fost atins sau depasit.

Persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar este stabilita in Romania printr-un sediu fix are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA in Romania (i) inainte de primirea unor servicii de la persoane impozabile stabilite in alte State Membre pentru care este obligata la plata taxei (regula generala B2B), (ii) inainte de prestarea unor servicii de la acest sediu fix catre un beneficiar persoana impozabila stabilita in alt Stat Membru, pentru care beneficiarul este persoana obligata la plata TVA, (iii) inainte de e.g. realizarea de la acest sediu fix a unor activitati taxabile si/sau scutite cu drept de deducere.

Persoana impozabila care are sediul activitatii in Romania dar neinregistrata inca, are obligatia inregistrarii in scopuri de TVA inainte de prestarea / primirea unor servicii catre / de la persoane impozabile stabilite in alte State Membre pentru care beneficiarul este persoana obligata la plata TVA (regula generala B2B).

Pana in ianuarie 2012, grupurile fiscale de TVA pot fi formate numai din persoanele impozabile considerate mari contribuabili. In Romania grupul fiscal de TVA nu are caracteristicile unui grup fiscal asa cum este definit in legislatia europeana de TVA, ci membrii unui astfel de grup pot doar consolida pozitia de plati/recuperari de TVA (efect asupra fluxului de numerar).
Reprezentantul de TVA

Persoanele impozabile care sunt stabilite pe teritoriul comunitar (dar nu in Romania) si care au obligatia de a plati TVA in Romania (pentru anumite operatiuni si daca nu genereaza un sediu fix in Romania) trebuie sa se inregistreze direct sau sa numeasca un reprezentant fiscal in scopuri de TVA in vederea indeplinirii obligatiilor de TVA in Romania. in cazul in care persoana obligata la plata TVA este o persoana impozabila care nu este stabilita in Comunitate, aceasta are obligatia de a numi un reprezentant fiscal ca persoana obligata la plata taxei. In cazuri specifice, daca persoana impozabila straina nu se inregistreaza in scopuri de TVA, obligatia de TVA va reveni, in principiu, beneficiarului roman (prin mecanismul de taxare inversa).

4.3 Operatiuni impozabile
Tranzactiile subiect de TVA se refera la livrarea de bunuri si prestarea de servicii, importul de bunuri si achizitiile intracomunitare de bunuri. O operatiune este impozabila in Romania daca sunt indeplinite cumulativ anumite conditii (e.g. se face cu plata, locul respectivei operatiuni este in Romania).
Livrarea de bunuri

Livrarea de bunuri inseamna transferul efectiv al dreptului de a dispune ca un proprietar de bunuri de la o persoana la alta contra plata, direct sau printr-un intermediar.

De regula, o livrare de bunuri are locul livrarii acolo unde se afla bunurile in momentul livrarii — cu cateva exceptii pentru bunurile ce urmeaza a fi transportate, montate, livrate la bordul navelor, avioanelor, trenurilor, si pentru vanzarile la distanta — cu indeplinirea anumitor conditii.

Prestarea de servicii
Locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix (regula generala B2B).

Locul de prestare a serviciilor catre o persoana neimpozabila este locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate de la un sediu fix al prestatorului, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix (regula generala B2B).

Exista o serie de exceptii de la regula generala privind locul prestarii de servicii (ex., servicii legate de bunuri imobile, servicii culturale, artistice,transportul de calatori, etc.). De asemenea, Romania a implementat regula utilizarii si exploatarii efective pentru anumite servicii prestate catre persoane impozabile stabilite in tari non – UE (ex., servicii asupra bunurilor mobile corporale, transport local de bunuri).

Termenul “servicii” se aplica tuturor tranzactiilor care nu sunt considerate livrari de bunuri.

Importul de bunuri

Bunurile aduse din afara Comunitatii si introduse pe teritoriul comunitar in Romania sunt considerate importuri si sunt subiect de TVA, cu cateva exceptii (si anume, intrarea bunurilor in regim vamal suspensiv).
Achizitiile intracomunitare de bunuri

O achizitie intracomunitara de bunuri inseamna achizitia dreptului de a dispune, ca proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de catre cumparator sau prestator sau de alta persoana in numele acestora in Romania din alt stat membru de unde bunurile au fost expediate sau transportate.

“Taxarea inversa”

in cazul achizitiilor intracomunitare impozabile, anumite achizitii de bunuri/servicii si importuri (daca persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care desfasoara aceste operatiuni obtin certificatul de amanare), pentru care “locul livrarii/prestarii” este considerat in Romania, legea impune aplicarea asa-numitului mecanism de “taxare inversa” de catre beneficiarul roman daca sunt indeplinite anumite conditii (care difera in functie de operatiune).

Conform mecanismului de taxare inversa, beneficiarii trebuie sa recunoasca TVA colectata aferenta in decontul lor pentru luna respectiva. Ca o regula generala, TVA deductibila poate fi recuperata in acelasi decont de TVA in functie de dreptul beneficiarului de a deduce TVA.
4.4 Masuri de simplificare

In cazul unor livrari (de ex., deseuri si fier vechi, materiale lemnoase), se va aplica un mecanism simplificat de TVA, cu conditia ca atat vanzatorul cat si cumparatorul sa fie inregistrati ca platitori de TVA in Romania.

Potrivit acestui mecanism, cumparatorul trebuie sa recunoasca simultan TVA aferenta, atat ca TVA colectata cat si ca TVA deductibila in decontul lunii respective, fara a avea vreun efect asupra fluxurilor de numerar (cu conditia ca acesta sa aiba dreptul de a deduce TVA in totalitate).
4.5 Regimuri speciale de TVA si Masuri de simplificare

Romania a implementat in legislatia nationala masuri de simplificare pentru:

* Operatiunile triunghiulare
* Bunurile livrate in baza unui contract de consignatie / stocuri puse la dispozitia clientului
* Operatiunile pluripartite din Comunitate legate de lucrari asupra bunurilor mobile corporale
* Reparatiile efectuate in perioada de garantie
* Retururile de bunuri in spatiul comunitar

De asemenea sunt aplicabile regimuri speciale de TVA, cum sunt:

* Regimul special pentru intreprinderi mici
* Regimul special pentru agentiile de turism
* Regimul special pentru bunurile second-hand
* Regimul special pentru aurul de investitii, etc.
#PAGEBREAK#

4.6 Baza impozabila

TVA se calculeaza la suma totala primita sau ce urmeaza a fi primita de furnizor ca plata pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii; aceasta include taxe, comisioane, cheltuieli cu ambalaje, transport si asigurare. Anumite elemente cum ar fi reducerile de pret nu se includ in baza impozabila.

Din data de 1 mai 2009, TVA aferenta achizitiilor vehiculelor rutiere cu motor, precum si achizitiei de combustibil pentru vehiculele detinute sau folosite de contribuabili (care indeplinesc anumite criterii) este in general nedeductibila. Regula se aplica pana la 31 decembrie 2010, cu cateva exceptii (vehiculele utilizate in scopuri comerciale/revanzare, pentru transportul de persoane, inclusiv servicii de taxi, cele folosite pentru prestarea de servicii cu plata, pentru interventii, securitate si paza, etc.). In cazul leasingul acestor vehicule este permisa in principiu deducerea TVA pentru ratele de leasing.

4.7 Cotele de TVA

Urmatoarele cote de TVA se aplica in Romania:

* Cota standard de 19% se aplica asupra livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care nu beneficiaza de scutirea de la plata TVA sau de cota redusa
* Cota redusa de 9% se aplica asupra livrarilor/prestarilor anumitor bunuri/servicii mentionate expres in Codul fiscal, cum ar fi vanzarea de medicamente, cazarea in unitati hoteliere, carti, bilete de intrare la muzeu, cinematograf, etc.
* Cota redusa de 5% se aplica asupra livrarilor de locuinte sociale, inclusiv terenul aferent (trebuie respectate anumite conditii pentru aplicarea acestei prevederi)

4.8 Operatiuni scutite

Livrarile/prestarile care intra in sfera TVA sunt clasificate ca operatiuni impozabile si operatiuni scutite.

Operatiunile scutite sunt grupate dupa cum urmeaza:

* Livrari/prestari scutite cu drept de deducere (ex., scutire pentru livrari intracomunitare de bunuri in anumite conditii, exporturi si alte livrari/prestari similare, transport international, precum si scutiri specifice legate de traficul international de bunuri, etc.)
* Livrari/prestari scutite fara drept de deducere (ex., servicii de asistenta medicala, servicii de invatamant, servicii financiar-bancare, livrari de bunuri imobile, cu exceptia cladirilor noi, leasing-ul si inchirierea bunurilor imobile cu anumite exceptii)
* Scutire pentru importuri si achizitii intracomunitare de bunuri ale caror livrari locale sunt scutite, etc.

Codul fiscal prevede reguli specifice in legatura cu bunurile care beneficiaza de regimurile vamale speciale. Urmatoarele tranzactii sunt scutite de la plata TVA cu drept de deducere:

* Livrarea de bunuri plasate in regim de antrepozit vamal
* Bunurile introduse in zone libere
* Bunurile plasate in regim de perfectionare activa, etc.

4.9 Deducerea TVA

Regula generala

Efectuarea de operatiuni impozabile permite compensarea taxei colectate cu taxa deductibila. Operatiunile scutite nu permit recuperarea taxei deductibile, cu exceptia operatiunilor scutite de TVA cu drept de deducere, caz in care se poate recupera TVA deductibila. Companiile care desfasoara atat operatiuni impozabile cat si operatiuni scutite fara drept de deducere deduc TVA pe baza metodei alocarii directe si a pro-rata. Deducerea TVA se acorda si in baza facturilor transmise pe cale electronica ce respecta anumite criterii.
Rambursarea TVA

In cazul in care TVA deductibila depaseste TVA colectata, soldul de TVA ce poate fi recuperat (definit ca “suma negativa a taxei”) poate fi:

* Reportat in perioada urmatoare
* Rambursat de autoritatile fiscale, in urma optiunii exprimate de contribuabil prin decontul de TVA. Optiunea poate fi exercitata numai pentru suma negativa de TVA care depaseste valoarea de 5.000 RON

Persoana impozabila stabilita in Comunitate care nu este inregistrata si nici nu are obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA in Romania poate solicita rambursarea taxei platite in Romania.

Persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Comunitatii si care nu este inregistrata si nici nu are obligatia de a se inregistra in scopuri de TVA in Romania poate solicita rambursarea taxei achitate daca, potrivit legilor tarii unde este stabilita, o persoana impozabila stabilita in Romania are acelasi drept in tara respectiva.

Persoanele impozabile stabilite pe teritoriul sau in afara Comunitatii pot solicita rambursarea TVA in cazul in care cererea face referire la o perioada:

* Mai mica decat anul calendaristic, dar nu mai putin de trei luni; suma solicitata la rambursare nu poate fi mai mica decat echivalentul in RON a 400 EUR
* Egala cu anul calendaristic sau perioada ramasa dintr-un an calendaristic; suma solicitata la rambursare nu poate fi mai mica decat echivalentul in lei a 50 EUR

4.10 Facturarea

Documentele sau mesajele, in format electronic sau de hartie, sunt acceptate de autoritatile romane daca indeplinesc criteriile prevazute de Codul fiscal din Romania cu privire la forma si continutul facturilor. in plus, orice document care in mod expres si fara ambiguitati modifica sau face referire la factura initiala va fi considerat ca o factura.

Persoanele impozabile care livreaza bunuri sau presteaza servicii ar trebui sa emita in general facturi pana in data de 15 a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, cu exceptia cazului in care a fost emisa deja o factura.

4.11 Obligatiile declarative si de plata

Contribuabilii trebuie sa depuna deconturi de TVA la autoritatile fiscale si sa plateasca TVA lunar, mentionand baza impozabila si taxa datorata. Decontul de TVA se va depune si taxa se va achita pana in data de 25 a lunii urmatoare. in cazul contribuabililor cu o cifra de afaceri anuala mai mica de 100.000 euro si care nu efectueaza achizitii intra comunitare de bunuri, deconturile de TVA trebuie depuse la autoritatile fiscale trimestrial iar plata TVA se va efectua trimestrial.

Lunar, pana pe data de 15 a lunii urmatoare celei de raportare se va depune declaratia recapitulativa de TVA la autoritatile fiscale. in declaratia recapitulativa se cuprind livrari intracomunitare de bunuri scutite de TVA, achizitii intracomunitare de bunuri pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA si achizitii in cadrul unor operatiuni triunghiulare, precum si achizitiile si prestarile de servicii intracomunitare impozitate in baza regulii generale B2B.

Contribuabilii trebuie sa depuna si o declaratie in legatura cu toate livrarile/achizitiile de bunuri/servicii care au loc in Romania catre/de la alte persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA in Romania. Declaratia se va depune semestrial pana in data de 25 a lunii urmatoare sfarsitului semestrului.

Companiile inregistrate in scopuri de TVA in Romania, care au livrari de bunuri catre/intrari de bunuri din alte state membre care depasesc valoarea anuala de 900.000 RON/300.000 RON au obligatia de a depune declaratia INTRASTAT lunar.
5. Legislatia vamala comunitara

Regulamentul Consiliului (CEE) Nr. 2913/92 privind Codul vamal comunitar si Regulamentul Comisiei (CEE) Nr. 2454/93 de stabilire a unor dispozitii de aplicare a Codului vamal comunitar se aplica direct in Romania de la data aderarii (1 ianuarie 2007).

De la 1 iulie 2009, persoanele care desfasoara activitati reglementate de legislatia vamala trebuie sa se inregistreze in scopuri vamale.

De asemenea, statutul de operator economic autorizat poate fi acordat la cerere cu respectarea anumitor criterii. Acest statut confera detinatorului anumite facilitati administrative.

5.1 Tariful vamal comun

Taxele vamale specifice datorate la punerea in circulatie a bunurilor se stabilesc in baza Tarifului vamal comun (adoptat pentru fiecare an de Comisie) si masurile tarifare preferentiale aferente. Tarifele vamale europene sunt cuprinse si intr-o baza electronica (TARIC) formata din:

* Nomenclatura combinata a marfurilor
* Cotele si alte taxe ce se aplica in mod normal marfurilor din nomenclatura combinata in legatura cu taxele vamale si drepturile de import prevazute de politica agricola comuna sau de reglementari specifice aplicabile bunurilor rezultate din transformarea produselor agricole
* Masurile tarifare preferentiale din acordurile incheiate de Comunitatea Europeana cu unele tari sau grupuri de tari si care prevad acordarea unui tratament preferential
* Masurile tarifare preferentiale adoptate unilateral de Comunitatea Europeana cu privire la anumite tari, grupuri de tari sau teritorii
* Masuri autonome de suspendare ce acorda o reducere sau scutire de la plata drepturilor de import aplicabile unor bunuri
* Alte masuri tarifare prevazute de alte acte normative europene

Taxele vamale reprezinta un procent din valoarea in vama a bunurilor. Alte taxe, drepturi si contributii pot fi datorate in momentul importului in plus fata de taxele vamale, de exemplu accize, TVA, etc.

Codul vamal comunitar si Regulamentul de aplicare cuprind reguli si dispozitii noi in legatura cu statutul bunurilor, evaluarea in vama, modificarea declaratiilor vamale, informatiile obligatorii in materie de origine si informatiile tarifare obligatorii, sistemul de administrare a ratelor, etc.

5.2 Stabilirea valorii in vama a bunurilor

In cazul in care bunurile ce urmeaza a fi importate in Romania dupa data aderarii vor face obiectul unei vanzari, valoarea in vama se va baza de regula pe pretul de vanzare majorat cu alte costuri inregistrate pentru achizitia bunurilor (ex., asigurari, transport, comisioane, redevente si licente).

Costurile cu (i) transportul si asigurarea bunurilor importate, si (ii) cheltuielile de incarcare si manipulare conexe transportului bunurilor importate la locul intrarii pe teritoriul vamal al Comunitatii se vor adauga la pretul efectiv platit sau datorat de importator la data declararii valorii in vama a bunurilor in masura in care sunt inregistrate de cumparator, dar nu sunt incluse in pretul efectiv platit sau datorat pentru bunurile respective.
#PAGEBREAK#

5.3 Regimurile vamale

Potrivit reglementarilor vamale europene, bunurile pot fi plasate in unul din urmatoarele regimuri vamale:

* Punere in libera circulatie
* Tranzit
* Antrepozitare vamala
* Perfectionare activa
* Transformare sub control vamal
* Admitere temporara
* Perfectionare pasiva
* Export
* Antrepozit liber
* Zona libera

Punerea in libera circulatie confera marfurilor din afara Comunitatii statutul vamal de marfuri comunitare, ceea ce inseamna ca taxele vamale si alte drepturi au fost platite si, prin urmare, bunurile pot circula liber in interiorul Comunitatii europene din punct de vedere vamal.

Regimurile vamale speciale care suspenda plata drepturilor de import trebuie in general autorizate de autoritatile vamale.

Regimul de tranzit permite transportul marfurilor din afara Comunitatii de la un punct la altul pe teritoriul vamal comunitar, fara ca bunurile respective sa fie subiect de drepturi de import si alte taxe sau al masurilor de politica comerciala pe o anumita perioada de timp. Unele marfuri comunitare destinate exportului ar putea fi de asemenea plasate in regim de tranzit.

Antrepozitarea vamala reprezinta orice loc aprobat de autoritatea vamala si aflat sub supravegherea acesteia, unde marfurile pot fi depozitate in conditiile prevazute de lege.

Regimul de antrepozitare vamala permite depozitarea intr-un antrepozit vamal a:

* Marfurilor din afara Comunitatii, fara ca ele sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala
* Marfurilor comunitare, care, in temeiul prevederilor legale europene ce reglementeaza domenii specifice, beneficiaza, pe baza plasarii lor intr-un antrepozit vamal, de masurile legate de exportul marfurilor

Regimul de perfectionare activa se aplica marfurilor din afara Comunitatii destinate reexportului in afara teritoriului Comunitatii sub forma produselor compensatoare, fara aplicarea drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. Acest regim se aplica si in cazul bunurilor puse in libera circulatie cu rambursarea sau remiterea drepturilor de import aferente unor asemenea marfuri, daca sunt exportate in afara teritoriului vamal al Comunitatii sub forma de produse compensatoare.

Regimul de transformare sub control vamal permite ca marfurile din afara Comunitatii sa fie utilizate pe teritoriul vamal al Comunitatii pentru a fi supuse unor operatiuni care le modifica natura sau starea, fara sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala, si permite punerea in libera circulatie a marfurilor rezultate din operatiunile de transformare cu plata drepturilor de import datorate pentru ele.

Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul vamal comunitar, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import si fara a fi supuse masurilor de politica comerciala, a marfurilor din afara Comunitatii destinate reexportului, fara sa fi suferit vreo modificare in afara deprecierii normale datorate utilizarii lor.

Regimul de perfectionare pasiva permite ca marfurile comunitare sa fie exportate temporar de pe teritoriul vamal comunitar pentru a fi supuse unor operatiuni de perfectionare, iar produsele rezultate din aceste operatiuni sa fie puse in libera circulatie cu exonerare totala sau partiala de drepturi de import.

Regimul de export permite scoaterea marfurilor comunitare in afara teritoriului vamal al Comunitatii si atrage indeplinirea formalitatilor vamale prevazute pentru export, inclusiv aplicarea masurilor de politica comerciala.

Zonele libere si antrepozitele libere sunt parti din teritoriul vamal comunitar sau incinte situate pe acest teritoriu, separate de restul acestuia in care marfurile din afara Comunitatii sunt considerate, in ceea ce priveste aplicarea drepturilor de import si a masurilor de politica comerciala la import, ca nu se afla pe teritoriul vamal comunitar, atat timp cat nu sunt puse in libera circulatie, nici plasate sub un alt regim vamal, nici utilizate sau consumate in alte conditii decat cele prevazute de reglementarile vamale.

5.4 Regimuri vamale pentru persoane fizice

Reglementarile vamale prevad tratamentul vamal specific pentru obiectele personale ale persoanelor fizice care isi stabilesc domiciliul sau resedinta in Comunitate, bunurile introduse in Comunitate la casatorie, bunurile mostenite, precum si bunurile expediate intre persoane fizice.

Bunurile din bagajul personal al calatorilor introduse in Comunitatea Europeana fara scopuri comerciale pot beneficia de scutire de la plata taxelor vamale. Scutirea de la plata taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor se poate acorda pana la valoarea totala de 430 euro pentru fiecare calator folosind mijloace de transport aeriene sau maritime si de pana la valoarea totala de 300 euro pentru fiecare calator folosind alte mijloace de transport.

in cazul unor bunuri, scutirea se acorda cu respectarea limitelor mentionate in continuare:

* Produse din tutun:
* 40 de tigarete
* 100 de tigari (tigarile sunt tigari de foi cu greutatea maxima de 3 grame fiecare)
* 50 de tigari de foi
* 250 de grame tutun de fumat
* Alcool si bauturi alcoolice:
* In total 1 litru de alcool si bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica mai mare de 22% in volum sau alcool etilic nedenaturat avand 80% in volum sau mai mult sau
* In total 2 litri de bauturi alcoolice cu o concentratie alcoolica nu mai mare de 22% in volum
* In total 4 litri de vinuri linistite si
* 16 litri de bere

Scutirea de la plata taxei prevazute mai sus pentru tutun si bauturi alcoolice nu se aplica in cazul calatorilor sub 17 ani.

6. Accize

Accizele sunt taxe de consum care se datoreaza pentru anumite categorii de bunuri inclusiv bauturi alcoolice, benzina, produse din tutun, cafea, energie electrica si alte produse. Taxa se plateste la importul si vanzarea bunurilor produse local pe piata interna si se stabileste ca o suma fixa in euro pe unitate (“accize specifice”) sau ca procent din baza impozabila specificata.

Accizele aplicabile categoriilor principale de bunuri sunt prezentate in euro in tabelul de mai jos:





















Contribuabilii au de regula obligatia de a depune declaratii fiscale lunare si de a plati accizele pentru produsele accizabile pana in data de 25 a lunii urmatoare, cu cateva exceptii. in cazul bunurilor importate, accizele aferente, dupa caz, se achita la data intocmirii declaratiei de import in vama.

Legea prevede un sistem special de supraveghere si control pentru productia si distributia produselor accizabile.

Se poate beneficia de o procedura specifica de rambursare a accizelor armonizate in urma analizei riscurilor fiscale pentru livrarea anumitor produse accizabile.

6.1 Regimul de antrepozitare fiscala

Regimul de antrepozitare fiscala permite productia, transformarea si/sau depozitarea produselor subiect de accize armonizate (ex., bere, vinuri, alte bauturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale) fara plata accizelor aferente. in general, regimul de antrepozitare fiscala nu poate fi utilizat pentru vanzarea cu amanuntul a acestor produse.

Codul fiscal permite productia (si depozitarea) energiei electrice si gazelor naturale in afara antrepozitelor fiscale.

6.2. Regimul suspensiv de acciza

In anumite conditii, produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de acciza pe teritoriul Comunitatii. Miscarea produselor accizabile in regim suspensiv de acciza trebuie insotita de un document administrativ.

Documentul pe suport de hartie care insoteste in mod curent miscarile de produse accizabile in regim suspensiv (Documentul Administrativ de insotire - DAI) va fi inlocuit cu un mesaj electronic de la expeditor catre destinatar, certificat de autoritatile Statelor Membre implicate.

In acest scop, un sistem electronic de monitorizare a miscarilor de produse accizabile armonizate in regim suspensiv pe teritoriul Comunitarii, numit EMCS (Excise Movement and Control System), va fi implementat incepand cu 1 aprilie 2010. Pentru miscarea produselor accizabile in regim suspensiv pe teritoriul Romaniei, este deja folosita componenta EMCS - RO a sistemului electronic de monitorizare.

7. Taxe locale

In Romania taxele locale sunt reglementate de Codul fiscal. Taxele locale reprezinta o categorie distincta de taxe stabilite de administratiile locale, care se datoreaza de catre persoanele fizice si juridice din Romania.

Nivelul taxelor locale prevazute in Codul Fiscal poate fi majorat anual cu pana la 20% de consiliile locale, cu cateva exceptii.

Legislatia prevede si anumite scutiri, ca de exemplu, consiliile locale pot acorda scutiri de la plata impozitului pe cladiri si terenuri persoanelor juridice cu incepere de la 2008, cu conditia ca acestea sa respecte legislatia privind ajutorul de stat.

Aceste taxe locale includ:

7.1 Impozitul pe cladiri
Impozitul pe cladiri este datorat de persoanele care au in proprietate cladiri situate in Romania, indiferent de resedinta lor. Cota de impozitare este intre 0,10% si 0,20% pentru persoanele fizice si intre 0,25% si 1,50% pentru persoanele juridice. In cazul cladirilor care nu au fost reevaluate in ultimii trei ani fata de anul in discutie, impozitul datorat de persoanele juridice poate varia intre 5% si 10%. Impozitul se aplica la valoarea cladirii (valorile stabilite sunt prevazute) pentru persoanele fizice si la valoarea contabila a cladirii pentru persoanele juridice. Impozitul se plateste anual, in doua transe egale pana la data de 31 martie si 30 septembrie.

7.2 Impozitul pe terenuri

Impozitul pe terenuri se datoreaza de catre proprietarii terenurilor respective. in general, impozitul se stabileste ca suma fixa pe hectar, in functie de amplasarea terenului in cadrul unei anumite zone, oras sau sat si in functie de folosinta data terenului. Impozitul se achita anual, in doua transe egale, pana la 31 martie si 30 septembrie.

7.3 Impozitul pe mijloacele de transport

Impozitul pe mijloacele de transport este datorat de proprietarii de mijloace de transport terestre/maritime, care trebuie inmatriculate in Romania. Impozitul se calculeaza in functie de capacitatea motorului sau anumite caracteristici ale mijlocului de transport (de exemplu numarul de axe, sistemul de suspensie, greutate etc.). Impozitul se plateste anual, in doua transe egale, pana la 31 martie si 30 septembrie.

7.4 Taxa pentru eliberarea autorizatiilor de constructie

Taxa se calculeaza ca procent din valoarea constructiei si se plateste in momentul obtinerii autorizatiei de constructie.

7.5 Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

Aceasta taxa se datoreaza pana in data de 10 a fiecarei luni pe durata de executare a contractului de catre prestatorii de servicii de publicitate si reclama in Romania, cu exceptia serviciilor de publicitate si reclama prin mijloace audio, video si hartie. Cota taxei este stabilita de consiliile locale si este cuprinsa intre 1% si 3% aplicandu-se la valoarea serviciilor de publicitate si reclama. Persoanele care utilizeaza structuri de afisaj publicitar in aer liber au obligatia de a plati taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate ca o suma fixa stabilita de consiliul local pe metru patrat, in functie de afisajul folosit in scopuri de reclama si publicitate. Taxa se va plati in patru transe egale pana la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15 noiembrie.

7.6 Taxa pe statiune

Taxa este datorata de persoanele fizice peste 18 ani pentru sederea in statiune si este inclusa in tariful de cazare. Cota taxei este stabilita de consiliile locale si este cuprinsa intre 0,5% si 5% aplicata la tariful de cazare.

7.7 Impozitul pe spectacole

Impozitul pe spectacole este datorat de persoanele fizice si juridice pentru manifestari publice la o cota cuprinsa intre 2% si 5% din venituri sau sub forma unei sume fixe in functie de suprafata incintei unde are loc manifestarea respectiva. Impozitul pe spectacole se plateste lunar, pana in data de 15 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.

7.8 Alte taxe locale

Consiliile locale pot impune taxe zilnice pentru folosirea temporara a spatiilor publice si pentru intrarea la muzee, case memoriale sau monumente istorice de arhitectura si arheologice, pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra mediului inconjurator.

8. Taxa de timbru

Taxa de timbru se datoreaza pentru problemele de ordin judiciar, emiterea de certificate si autorizatii si tranzactii pe baza de documente care necesita autentificare.

Exista doua tipuri de taxe de timbru:

* Taxele judiciare de timbru
* Taxele extrajudiciare de timbru

Taxele judiciare de timbru se percep pentru cererile si reclamatiile depuse la tribunal sau la Ministerul de Justitie, in functie de valoarea reclamatiei. Reclamatiile cuantificabile se taxeaza conform mecanismului de taxa regresiva, pe cand cele necuantificabile se taxeaza cu sume fixe. Taxele judiciare de timbru se pot percepe si in cazul transferului proprietatii imobiliare in anumite conditii.

Taxele extrajudiciare de timbru se percep la emiterea unor documente cum ar fi carti de identitate, certificate de inmatriculare a vehiculelor, etc.

#PAGEBREAK#

9. Impozitarea persoanelor fizice
Cetatenii romani cu domiciliul in Romania sunt considerati rezidenti in Romania din punct de vedere fiscal si sunt impozitati in Romania asupra veniturilor globale. Persoanele fizice romane si straine care nu au domiciliul in Romania pot fi subiect de impunere in Romania asupra veniturilor globale in anumite conditii.

9.1 Rezidenta

O persoana fizica este considerata rezidenta fiscal in Romania daca indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii:

* Este domiciliata in Romania
* Centrul intereselor vitale se afla in Romania
* Este prezenta in Romania timp de o perioada sau mai multe perioade care depasesc 183 de zile pe parcursul oricarei perioade de 12 luni care se incheie in anul calendaristic respectiv
* Este un cetatean roman care lucreaza in strainatate ca angajat al statului roman

9.2 Contribuabilii

Contribuabilii care platesc impozit pe venit se impart in doua categorii:

* Rezidenti, persoane fizice romane domiciliate in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania cat si din strainatate, si alti rezidenti decat persoanele fizice romane domiciliate in Romania – numai pentru veniturile obtinute in Romania
* Nerezidenti, care fie:
* Desfasoara activitati independente prin intermediul unui sediu permanent in Romania, pentru veniturile nete atribuibile sediului permanent fie
* Desfasoara activitati dependente in Romania, pentru veniturile nete din aceste activitati fie
* Realizeaza alte tipuri de venituri

Daca o persoana fizica nerezidenta indeplineste a doua sau a treia conditie, mentionata in sectiunea Rezidenta, timp de o perioada de trei ani consecutiv, aceasta va fi supusa impozitarii asupra veniturilor globale incepand cu al patrulea an. Pana la incheierea perioadei de trei ani, persoana respectiva va fi supusa impozitului pe venit in Romania numai pentru veniturile obtinute in Romania.

Persoanele fizice care sunt rezidente fiscal in tari care au semnat conventii de dubla impunere cu Romania pot beneficia de o cota redusa a impozitului sau de scutire in baza termenilor conventiilor respective. Persoanele fizice care sunt rezidente fiscal in tari care nu au incheiat o conventie de dubla impunere cu Romania pot fi impozitate in Romania din prima zi de prezenta in Romania.

9.3 Categoriile de venituri supuse impozitarii

Cota unica a impozitului pe venit de 16% se aplica urmatoarelor categorii de venituri:

* Venituri din activitati independente
* Venituri salariale
* Venituri din inchiriere
* Venituri din pensii
* Premii
* Venituri agricole
* Alte venituri

Codul fiscal prevede cote speciale de impozitare in cazul veniturilor obtinute din investitii, jocuri de noroc si transferul de bunuri imobile din patrimoniul personal.
9.4 Venituri salariale

Remuneratia impozabila include salarii, avantaje in bani sau in natura, prime, recompense, plati pentru incapacitate temporara de lucru, concedii platite si orice alte venituri primite de o persoana fizica in baza unui contract de munca. Remuneratia impozabila include si sumele primite de zilieri sau lucratori temporari, indemnizatiile platite directorilor si administratorilor societatilor comerciale private, membrilor din consiliul de administratie si Adunarea Generala a Actionarilor, membrilor din comitetul de directie si membrilor din comisia de cenzori.

In cazul veniturilor salariale, baza impozabila se determina deducand din veniturile brute:

* Contributiile obligatorii la asigurarile sociale
* Deducerile personale permise, dupa caz
* Cotizatiile sindicale lunare
* Contributiile la schemele obligatorii de pensii (pana la 400 euro pe an)


9.5 Venituri din activitati independente

Veniturile din activitati independente includ:

* Venituri din activitati comerciale/profesii libere
* Venituri din drepturi de proprietate intelectuala

Venituri din activitati comerciale/profesii libere

Venitul net impozabil din activitati comerciale/profesii libere se calculeaza drept venituri brute minus cheltuielile deductibile specificate care ar putea face obiectul unor limitari. Persoanele fizice autorizate ca persoane ce desfasoara profesii libere au obligatia de a tine contabilitatea in partida simpla.

Alternativ, veniturile obtinute de anumite categorii de persoane ce desfasoara profesii libere care nu au angajati sunt subiect de impozit pe venit in baza cotelor stabilite anual de Ministerul Economiei si Finantelor.

Persoanele care desfasoara profesii libere au obligatia de a efectua plati in avans trimestriale, pana in data de 15 a ultimei luni a trimestrului.
#PAGEBREAK#

Venituri din drepturi de proprietate intelectuala

Veniturile nete din drepturi de proprietate intelectuala se obtin deducand din veniturile brute:

* Cheltuielile deductibile reprezentand 40% din veniturile brute
* Contributiile obligatorii la asigurarile sociale. Platitorii drepturilor de proprietate intelectuala au obligatia de a calcula, retine si plati un impozit pe venit anticipat in cota de 10% pana in data de 25 a lunii urmatoare.

9.6 Venituri din alte activitati independente
Veniturile din urmatoarele surse se supun de asemenea unui impozit pe venit anticipat in cota de 10%:

* Veniturile din vanzarea de bunuri in regim de consignatie
* Veniturile din contracte de agent, comision sau mandat comercial
* Veniturile din conventii civile potrivit Codului Civil
* Veniturile din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara

Platitorii acestor venituri trebuie sa calculeze, sa retina si sa plateasca anticipat impozitul pe venit pana in data de 25 a lunii urmatoare. Separat, platitorii de venituri care au obligatia de a calcula, retine si achita impozitul pe venit anticipat au si obligatia de a depune o declaratie pentru fiecare persoana fizica pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv pentru anul precedent.

Numai platitorii de venituri din salarii sunt exonerati de aceasta obligatie. Veniturile realizate din efectuarea tuturor tipurilor de activitati independente fac obiectul unei regularizari anuale, care se realizeaza prin aplicarea cotei de 16% la venitul impozabil anual, minus pierderile fiscale reportate (dupa caz) timp de cinci ani consecutiv.

Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente pentru care se retine la sursa cota de 10%, pot opta pentru aplicarea cotei de 16%. Impunerea finala este posibila si pentru veniturile din: drepturi de proprietate intelectuala, vanzarea bunurilor in regim de consignatie, activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial sau activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara (optiune posibila anterior doar pentru veniturile obtinute din contracte / conventii civile).

9.7 Venituri din inchiriere

Veniturile brute din inchiriere cuprind sume in bani sau in natura prevazute in contractele de inchiriere si aferente anului fiscal (indiferent de momentul incasarii efective), precum si o serie de cheltuieli suportate de chirias si care, potrivit legii, sunt in sarcina proprietarului.

Baza impozabila se stabileste deducand o cota a cheltuielilor de 25% din venitul brut. Impozitul asupra veniturilor din inchiriere se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% la baza impozabila. Prin exceptie, contribuabilii pot opta pentru determinarea veniturilor nete din inchiriere in baza contabilitatii in partida simpla.

9.8 Veniturile din investitii

Veniturile din investitii includ:
* Veniturile din dividende
* Veniturile din dobanzi
* Castigurile din transferul titlurilor de valoare
* Veniturile din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare
* Venituri din lichidare

Venituri din dividende

Dividendele sunt definite drept acordarea de avantaje in bani sau in natura de catre o persoana juridica actionarilor sau asociatilor ca urmare a detinerii de titluri de participare (cu cateva exceptii). Orice suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate de un actionar/asociat este considerata un dividend pentru valoarea acestor bunuri sau servicii care depaseste valoarea de piata.

Cota de impozitare aplicabila dividendelor distribuite persoanelor fizice rezidente este de 16% si se calculeaza, se retine si se achita de catre platitorul dividendelor. Impozitul se va plati pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care a avut loc plata dividendelor. In cazul dividendelor care au fost distribuite, dar nu au fost achitate pana la finele anului, impozitul se datoreaza pana la 25 ianuarie inclusiv a anului urmator. Impozitul pe dividende este final (veniturile nu se regularizeaza). Impozitul pe veniturile nerezidentilor in Romania pentru persoane fizice nerezidente este fie in cota de 16% fie o cota mai favorabila, in situatia in care se aplica o conventie de evitare a dublei impuneri.

Venituri din dobanzi

Venitul impozabil din dobanzi reprezinta orice venit sub forma dobanzilor altul decat urmatoarelor categorii scutite:

* Dobanda la conturile curente/depozitele la vedere
* Dobanda la depozitele la termen si instrumentele de economisire
* Dobanda aferenta instrumentelor de creanta si obligatiunilor municipale

Cota de impozitare aplicabila veniturilor din dobanzi este de 16% si se calculeaza, retine si plateste de catre platitorul dobanzii pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care are loc plata dobanzii. Impozitul pe veniturile din dobanzi este final.

Cota impozitului pe veniturile nerezidentilor aplicata veniturilor din dobanzi realizate de persoane fizice nerezidente, potrivit legislatiei romane, este de 16% sau o cota mai favorabila in cazul in care se aplica o conventie de evitare a dublei impuneri.
Castigurile din transferul titlurilor de valoare

Castigul de capital reprezinta diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si pretul de cumparare aplicabil unor categorii diverse de valori mobiliare, minus costurile aferente, dupa caz. in cazul transferului de actiuni intr-o societate cu raspundere limitata, castigul de capital reprezinta diferenta intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare al acestor actiuni. in cazul rascumpararii titlurilor de investitii detinute in fonduri de investitii deschise, castigul de capital este diferenta pozitiva intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Castigul de capital la vanzarea actiunilor obtinut in urma unui stock option plan se defineste ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential. S-a introdus si conceptul de “castig net de capital” reprezentand diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul unui an (diferente pozitive sau negative intre pretul de vanzare si cel de cumparare, minus costurile de transfer aferente).

Pierderile din transferul de actiuni inregistrate incepand din 2010 pot fi reportate in anul urmator. Aceasta prevedere nu se va aplica in cazul pierderilor inregistrate in anul 2009.

Castigul net de capital din vanzarea de actiuni in companiile si fondurile de investitii deschise sunt impozitate cu 16% asupra castigurilor realizate din vanzarea de actiuni in termen de 365 de zile inclusiv de la cumparare si 1% impozit pentru actiunile detinute pe o perioada mai mare de 365 de zile.

Castigurile din transferul de actiuni si titluri de participare in companiile inchise se impoziteaza cu o cota de 16%.

In perioada 1 ianuarie 2009 - 1 decembrie 2009, veniturile din actiunile companiilor cotate la bursa au fost neimpozabile la calculul impozitului pe venit.

Venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare

Castigurile din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, precum si din operatiuni similare, se impoziteaza cu o cota de impozit finala de 16%. Un impozit anticipat de 1% este calculat si retinut de intermediarul acestor operatiuni (ex., o banca), la incheierea operatiunii. Ulterior, impozitul se datoreaza pana in data de 25 a lunii urmatoare. Impozitul final de 16% este calculat de contribuabil la depunerea declaratiei anuale de impunere.

9.10 Venituri din pensii

Veniturile din pensii se refera la orice suma primita cu titlu de pensie de la fondurile create din contributiile sociale obligatorii catre un sistem de asigurari sociale. Veniturile din pensii includ orice suma de la schemele de pensii facultative si de la cele finantate de la bugetul de stat. Veniturile lunare din pensii de pana la 1.000 RON nu sunt impozabile. Impozitul este final si se determina prin aplicarea unei cote de 16% asupra bazei impozabile. Impozitul calculat pentru pensii se retine la data platii efective a pensiilor si se remite la bugetul de stat pana in data de 25 a lunii urmatoare.

9.11 Venituri din activitati agricole

Venitul impozabil din activitati agricole se determina asupra cotelor de venituri emise de directiile teritoriale specializate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, si aprobate de directiile teritoriale generale ale finantelor publice. Alternativ, contribuabilii care realizeaza venituri din activitati agricole pot opta pentru stabilirea veniturilor potrivit contabilitatii in partida simpla. Impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului impozabil.

Veniturile obtinute din vanzarea produselor agricole recoltate in anumite conditii beneficiaza de o cota redusa de impozitare de 2%.

9.12 Venituri din premii si jocuri de noroc

Impozitarea premiilor are loc la cota de 16% asupra veniturilor nete reprezentand soldul intre veniturile brute realizate si suma neta (in prezent 600 RON). Impozitul se datoreaza pana in data de 25 a lunii urmatoare, iar obligatia de calcul, retinere si plata revine platitorului veniturilor. Impozitul este final. Impozitul asupra jocurilor de noroc este de asemenea final si se determina prin aplicarea unei cote de 20% din veniturile nete, fara a depasi 10.000 RON si o cota de impunere de 25% asupra veniturilor nete care depaseste suma de 10.000 RON. Veniturile nete in cazul veniturilor din jocuri de noroc se calculeaza similar veniturilor din premii.

9.13 Impozitarea tranzactiilor imobiliare

Impozitul pe transferul proprietatilor imobiliare ce trebuie platit de un contribuabil in momentul transferului dreptului de proprietate sau a diviziunilor acestora se calculeaza dupa cum urmeaza:

* Pentru cladiri si terenul aferent, precum si pentru terenuri fara constructii, cumparate si vandute in termen de trei ani inclusiv:
* 3% din valoarea vanzarii, daca aceasta valoare este in limita a 200.000 RON inclusiv
* Pentru o valoare de vanzare mai mare de 200.000 RON, impozitul datorat este de 6.000 RON plus 2% din suma care depaseste valoarea de 200.000 RON
* Pentru cladiri si terenul aferent, precum si pentru terenuri fara constructii, cumparate si vandute dupa incheierea unei perioade de trei ani:
* 2% din suma, daca suma este de pana la 200.000 RON inclusiv
* Pentru o valoare de vanzare mai mare de 200.000 RON, impozitul datorat este de 4.000 RON plus 1% din suma care depaseste valoarea de 200.000 RON

9.14 Venituri din alte surse

Veniturile din alte surse includ printre altele:

* Primele de asigurare suportate de o persoana care desfasoara profesii libere sau de orice alta entitate in numele persoanei care nu este un angajat al persoanei care desfasoara profesii libere sau al entitatii in cauza. Veniturile sunt impozabile la beneficiar cu 16%, prin retinere la sursa, impozitul fiind final
* Veniturile primite de pensionari care sunt fosti angajati potrivit contractelor de munca incheiate cu fostii angajatori sau in baza unor acte normative speciale, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii sau alte drepturi. Aceste venituri sunt impozabile pentru beneficiar la cota de 16%, prin retinere la sursa, iar obligatia de calcul si retinere revine platitorului acestor venituri

Impozitul asupra veniturilor din alte surse se achita pana in data de 25 a lunii urmatoare celei in care au fost realizate veniturile.

9.15 Deduceri personale

Persoanele fizice romane domiciliate in Romania, precum si persoanele straine care indeplinesc criteriile de rezidenta de trei ani consecutiv, au dreptul la deduceri personale, care variaza in functie de veniturile lunare brute si de numarul de persoane aflate in grija dupa cum urmeaza:

* Pentru veniturile lunare brute in limita a 1.000 RON, deducerile lunare sunt cuprinse intre 250 RON pentru contribuabilii fara persoane aflate in grija si 650 RON pentru cel putin patru persoane aflate in grija
* Pentru veniturile lunare brute intre 1.000 RON si 3.000 RON, deducerile personale sunt regresive comparativ cu cele de mai sus si vor fi stabilite prin ordin al Ministerului Economiei si Finantelor
* Pentru veniturile lunare brute mai mari de 3.000 RON, nu se acorda deduceri personale

9.16 Cerintele de depunere si plata

Contribuabilii, cu cateva exceptii, trebuie sa depuna o declaratie anuala privind impozitul pe venit la autoritatile fiscale pana in data de 15 mai a anului urmator.

Pentru veniturile realizate incepand cu anul 2010, termenul de declarare va fi 25 mai a anului urmator. De asemenea, contribuabilul va calcula impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual in baza informatiilor furnizate in declaratia anuala privind impozitul pe venit (care de la 1 ianuarie 2010 se numeste declaratie de impunere). Data de 25 mai inclusiv a fiecarui an fiscal se constituie si termen de plata a impozitului pe venit.

Contribuabilii care realizeaza numai venituri salariale in cursul intregului an fiscal isi indeplinesc obligatiile fiscale prin intermediul retinerilor angajatorului. Angajatorii retin impozitul pe venit lunar. Cetatenii straini angajati in strainatate, dar care desfasoara activitate in Romania trebuie sa depuna declaratii fiscale lunare si sa plateasca lunar impozitul in Romania pana in data de 25 a lunii urmatoare, cu respectarea anumitor conditii.

9.17 Asigurarile sociale

Potrivit legislatiei muncii din Romania, angajatorii si angajatii au obligatia de a contribui la sistemul de asigurari sociale.

9.18 Contributii la asigurarile sociale la nivelul angajatului

* Contributia la fondul asigurarilor sociale (pensii) – 10,5% din veniturile lunare brute
* Contributia la fondul asigurarilor de sanatate – 5,5% din veniturile lunare brute
* Contributia la fondul asigurarilor de somaj – 0,5% din veniturile lunare brute

9.19 Contributii la asigurarile sociale la nivelul angajatorului

* Contributia la fondul asigurarilor sociale – intre 20,8% si 30,8% in functie de conditiile de lucru, din suma totala bruta platita angajatilor lunar
* Contributia la fondul asigurarilor de sanatate – 5,2% din suma totala bruta platita angajatilor lunar
* Contributia la fondul asigurarilor de somaj – 0,5% din suma totala bruta platita angajatilor lunar
* Contributia pentru concedii medicale si indemnizatii – 0,85% din suma totala bruta platita angajatilor lunar, limitata la nivelul a 12 salarii brute minime pe economie inmultita cu numarul asiguratilor
* Contributia la Fondul National de asigurare impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale – contributia este cuprinsa intre 0,15% si 0,85% din suma totala bruta platita angajatilor lunar, in functie de categoria de risc
* Comisionul la Camera de Munca – 0,25% sau 0,75% din suma totala bruta platita angajatilor lunar, daca societatea sau Camera de Munca pastreaza cartile de munca
* Contributia la Fondul de garantare a creantelor salariale – 0,25% din suma totala bruta platita angajatilor lunar

9.20 Contributia la fondul asigurarilor de sanatate de catre persoanele fizice straine

Cetatenii tarilor Uniunii Europene si Elvetia (de la 1 iunie 2009) beneficiaza de suportarea cheltuielilor medicale inregistrate pe teritoriul Romaniei, precum si de scutirea de la plata contributiei de mai sus in baza unor certificate (formularul E101) emise potrivit legislatiei europene in materie de asigurari sociale.

Cu toate acestea, in cazul in care o persoana fizica cetatean al Uniunii Europene/ Elvetiei nu plateste contributii sociale in tara de origine, ea va intra sub incidenta sistemului de asigurari sociale din Romania pe durata desfasurarii de activitati profesionale in Romania si va avea obligatia de a plati contributia la asigurarile sociale datorata conform dispozitiilor legale romanesti.
#PAGEBREAK#

10. Codul de procedura fiscala

Codul de procedura fiscala reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale in legatura cu:

* Administrarea taxelor si impozitelor (activitati de inregistrare fiscala, declarare, calcul, verificare si colectare a taxelor si impozitelor, solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale) prevazute de Codul fiscal
* Administrarea taxelor vamale
* Contributiile, amenzile si alte venituri la bugetul general consolidat

Codul de procedura fiscala constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor si taxelor, si, unde acest cod nu dispune, se aplica prevederile Codului de procedura civila.

10.1 Principii generale de administrare fiscala

Aplicarea unitara – prevede obligatia autoritatilor fiscale de a aplica unitar prevederile legislatiei fiscale in vederea calculului corect al taxelor si impozitelor datorate de contribuabili.

Dreptul de a fi ascultat – potrivit acestui principiu, autoritatile fiscale au obligatia de a permite contribuabilului posibilitatea de exprimare a punctului de vedere cu privire la faptele si imprejurarile relevante in luarea deciziei anterior luarii deciziei. Codul de procedura fiscala mentioneaza cateva exceptii de la acest principiu general.

Confidentialitatea – autoritatile fiscale au obligatia de a asigura confidentialitatea informatiilor referitoare la obligatiile fiscale si contribuabili.

10.2 Reprezentarea si certificarea

Contribuabilii pot numi reprezentanti in relatia lor cu autoritatile fiscale. Reprezentantii contribuabililor fara rezidenta fiscala in Romania trebuie sa fie rezidenti fiscali in Romania.

Incepand de la 1 ianuarie 2010 anumite declaratii fiscale trebuie certificate de un consultant fiscal autorizat, cu exceptia cazurilor in care auditarea este obligatorie.

10.3 Prevederi procedurale generale

Competenta autoritatilor fiscale

Autoritatile fiscale au dreptul de a administra creantele fiscale, de a efectua inspectii fiscale si de a emite norme de aplicare a legislatiei fiscale. Autoritatile vamale au autoritatea de a gestiona taxele vamale si drepturile aferente.

Autoritatile fiscale competente pentru administrarea taxelor sunt autoritatile fiscale ale judetului, localitatii sau a municipiului Bucuresti in care contribuabilul sau platitorul veniturilor are domiciliul fiscal. in cazul unor contribuabili care desfasoara activitati prin intermediul unui sediu permanent in Romania, autoritatile fiscale competente se stabilesc in functie de locul unde se afla sediul permanent.

Corectarea erorilor materiale

Autoritatile fiscale pot corecta erorile materiale identificate in actele administrative fiscale din proprie initiativa sau la cererea contribuabililor.

Erorile materiale sunt erori sau omisiuni referitoare la numele, calitatea partilor din raportul juridic fiscal, erori de calcul sau alte erori similare si nu se refera la substanta actului fiscal.

Actul corectat va fi instiintat contribuabililor.

Obligatia de a furniza informatii
Contribuabilii sau reprezentantii numiti de acestia au obligatia de a furniza, in scris, autoritatilor fiscale informatiile solicitate necesare la stabilirea faptelor privind situatia fiscala. Autoritatile fiscale pot solicita informatii de la alte persoane, aceasta informatie fiind luata in calcul numai dupa ce este confirmata si de alte dovezi.

Sarcina probei

Contribuabilii au sarcina de a dovedi actele si faptele care au stat la baza declaratiilor lor si a oricaror cereri adresate autoritatile fiscale, iar acestea au sarcina de a motiva decizia de impunere.

11. Sanctiuni fiscale
Nedepunerea declaratiilor fiscale si neplata obligatiilor fiscale la termen atrag amenzi si penalitati, dupa cum urmeaza:

11.1 Nedepunerea declaratiilor fiscale

Nedepunerea declaratiilor fiscale la termen poate atrage sanctiunea cu urmatoarele amenzi:

* 500 RON - 1.000 RON pentru persoane fizice
* 1.000 RON - 5.000 RON pentru persoane juridice

Nedepunerea declaratiei recapitulative se sanctioneaza cu amenda de 2% din suma totala a achizitiilor/livrarilor intracomunitare de bunuri nedeclarate/din diferentele nedeclarate rezultate ca urmare a depunerii de declaratii incorecte sau incomplete. Amenda se reduce cu 50% daca persoana impozabila corecteaza Declaratia recapitulativa pana la termenul legal de depunere a urmatoarei declaratii.

Neprezentarea dosarului privind preturile de transfer in conditiile cerute de autoritatile fiscale poate fi sanctionata cu amenda de pana la 14.000 RON.

Contribuabilii raman raspunzatori pentru plata amenzilor pentru depunerea cu intarziere a declaratiilor fiscale indiferent de plata impozitului datorat.

11.2 Majorari si penalitati pentru plata cu intarziere a taxelor si impozitelor datorate

Neplata obligatiilor fiscale la termen se sanctioneaza cu penalitati de intarziere, care in prezent sunt de 0,1% pentru fiecare zi de intarziere.

De asemenea, in caz de neretinere sau neplata a impozitelor cu retinere la sursa (impozitele asupra veniturilor de natura salariala, veniturilor din dividende si veniturilor nerezidentilor), se va aplica o amenda intre 1.000 RON si 27.000 RON, in functie de obligatiile fiscale.

11.3 Amanarea la plata obligatiilor fiscale neachitate la termen

Obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala pot fi amanate la plata, ca o facilitate fiscala avand ca scop atenuarea efectelor crizei economice.

Amanarea se poate acorda pe o perioada de maxim 6 luni, dar care nu poate depasi data de 20 decembrie a anului fiscal in care se acorda. Se percepe dobanda in acest caz de 0.05% pentru fiecare zi de amanare.

Pentru a beneficia si mentine aceasta facilitate fiscala, contribuabilii trebuie sa depuna o cerere si sa indeplineasca, printre altele, urmatoarele conditii:

* Au depus toate declaratiile fiscale
* Trebuie sa constituie o garantie si/ sau sa ofere bunuri (care sa acopere atat obligatiile amanate cat si majorarile de intarziere datorate pe perioada amanarii)
* Trebuie sa plateasca la termen obligatiile curente

Amanarea se acorda o singura data intr-un an calendaristic. Prevederile sunt aplicabile pana la 30 iunie 2010.