Incadrarea pe un grad superior - avantajul unei noi recrutari fata de promovare

a) un an in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent din clasa I, 8 luni pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent din clasa a II-a sau 6 luni pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent din clasa a III-a;
b) 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional principal;
c) 9 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional superior.
Art. 65 alin. (2) din acelasi act normativ dispune ca pentru a participa la concursul sau examenul de promovare in gradul imediat superior celui detinut functionarul public trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa aiba cel putin 4 ani vechime in gradul profesional al functiei publice din care promoveaza;
b) sa aiba cel putin 2 ani vechime in treapta de salarizare din care avanseaza;
c) sa fi obtinut cel putin calificativul „bine” la evaluarea performantelor individuale in ultimii 2 ani;
d) sa nu aiba in cazierul administrativ o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile prezentei legi.

Intrucat art. 65 alin. (2) se refera la gradul „imediat superior”, inseamna ca daca un functionar are in gradul asistent 8 ani vechime si in treapta de salarizare din care avanseaza 2 ani vechime, nu poate participa la concursul de promovare in gradul profesional superior al aceleiasi functii de executie, intrucat promovarea trebuie sa se faca grad cu grad.

Cand o persoana a intrat de la gradul debutant al functiei publice de executie in corpul functionarilor publici nu este nicio diferenta – ca avantaj – intre a promova grad cu grad in functia publica de executie fata de a fi recrutat in gradul imediat superior.

Exista o singura situatie de exceptie pe care o vom prezenta in cele ce urmeaza.

Aceasta priveste dobandirea calitatii de functionar public care poate avea loc si fara promovarea concursului de recrutare intr-o functie publica. Astfel, in conformitate cu art. 111 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, persoanele incadrate cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata in posturi de natura contractuala care au fost stabilite si avizate ca functii publice, in conditiile alin. (1) al aceluiasi articol, dobandesc calitatea de functionar public daca indeplinesc toate conditiile generale, cu exceptia conditiei de a promova concursul de recrutare, care nu mai este necesar in cazul lor, potrivit art. 11 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici²; aceste persoane se numesc pe functii publice de executie definitive sau stabilite la gradul debutant³.

De exemplu, daca o persoana a fost numita, in conditiile art. 111 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 si art. 11 alin. (1) din Hotararea Guvernului nr. 611/2008, pe gradul profesional de asistent pentru ca ar fi avut 4 ani si 11 luni vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, dupa numire va trebui sa astepte inca 4 ani pentru a putea fi promovata in gradul principal, in conformitate cu art. 65 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 188/1999. In momentul acestei promovari ar avea 8 ani si 11 luni vechime in specialitatea studiilor.
Dar, aceeasi persoana, cand ar implini 5 ani vechime in specialitatea studiilor, ar putea participa la concursul de recrutare intr-o functie publica de executie de grad principal, potrivit art. 57 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 188/1999 „castigand” substantial in cariera profesionala si, implicit, la salariu.

__

¹Republicata in M. Of. nr. 365 din 29 mai 2007, modificata ulterior si completata ulterior.
²Publicata in M. Of. nr. 530 din 14 iulie 2008, modificata si completata ulterior.
³Alexandru Ticlea (coordonator), Laura Georgescu, Ana Cioriciu Stefanescu, Barbu Vlad, Dreptul public al muncii, Editura Wolters Kluwer, Bucresti, 2010, p. 93-94.