Ioana Iorgulescu, Tax Manager Ernst&Young, a raspuns intrebarilor utilizatorilor Avocatnet.ro despre TVA si problemele ei practice

Ioana Iorgulescu este Tax manager specializat in TVA in cadrul departamentului de Impozite indirecte si are o experienta de peste 11 ani in domeniul fiscal.

1. O societate comerciala din Romania , care nu este inregistrata in scopuri de TVA deoarece se incadreaza la art. 152 din Codul Fiscal, (cifra de afaceri realizata este inferioara plafonului de 35.000 Euro ) are obligatia sa se inregistreze in scopuri de TVA daca efectueaza un import de
bunuri din Turcia ?

Conform prevederilor legale in vigoare, plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii este obligatia importatorului. Importator in scopul TVA poate fi (printre altele) cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devina exigibila la import . Astfel, societatea comerciala din Romania la care va referiti are obligatia platii TVA in vama aferenta importului respectiv (daca aceasta se datoreaza, in sensul ca nu exista nici o scutire aplicabila) chiar daca nu este inregistrata in scopuri de TVA si nici nu va avea obligatia inregistrarii in scopuri de TVA in urma efectuarii acestui import. Operatiunea de import este o operatiune “la intrare”. Pentru calcul cifrei de afaceri care se are in vedere pentru inregistrarea in scopuri de TVA se iau in considerare operatiunile “la iesire” (in principiu vanzarile – vedeti art. 152 (2) din Codul Fiscal).


2. O persoana fizica, care a construit o locuinta proprie in perioada 2007-2009 ,incheind contracte de executie cu firme de constructie, poate sa recupereze TVA-ul platit acestor firme? Daca da, care este baza legala si care este procedura de utilizat.

Depinde daca aceasta persoana fizica poate fi considerata ca o persoana impozabila din perspectiva TVA care desfasoara activitati economice. Daca este vorba doar de constructia locuintie proprii (care va fi utilizata de aceasta persoana fizica doar in scopuri personale – pentru locuit) si nu este vorba de constructia unui imobil in vederea de ex. vanzarii ulterioare cu TVA atunci, TVA facturata de firmele de constructie nu ar fi deductibila. Chiar si in situatia in care ulterior aceasta locuinta (utilizata in scopuri personale - pentru locuit) ar fi vanduta nu se considera ca persoana fizica proprietara realizeaza activitati economice doar prin realizarea acestei tranzactii.

3. O societate comerciala a primit marfa din italia in luna martie (26.03.2010 a ajuns marfa) iar in 14.04.2010 primeste factura. cand va fi prinsa in decl. 390? Daca ne puteti spune si ce curs de schimb trebuie sa folosim, adica din ce zi?
Inteleg ca societatea comercaiala respectiva (care presupun ca este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA in Romania) a primit factura in 14 aprilie 2010. Nu mentionati insa si data emiterii acestei facturi. Oricum, aceasta societate realizeaza o achizitie intracomunitara de bunuri (AIC) in Romania.

Conform legislatiei de TVA faptul generator pentru o AIC intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare in statul membru in care se face achizitia (adica in Romania). In cazul de fata faptul generator intervine la data livrarii (consideram in principiu data livrarii ca 26 martie 2010).

Ca regula generala, exigibilitatea TVA pentru o AIC intervine in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator. In cazul de fata exigibilitatea TVA ar interveni in 15 aprilie 2010.

Totusi, daca s-a emis o factura inainte de 15 aprilie 2010, exigibilitatea acestei AIC intervine la data emiterii acestei facturi. Presupunand ca factura de care vorbiti a fost emisa in 14 aprilie 2010, exigibilitatea AIC intervine in 14 aprilie 2010.
AIC respective va trebui declarata in decontul de TVA aferent lunii aprilie 2010 si in Declaratia Recapitulativa aferenta lunii aprilie 2010 (atentie, in Intrastat, daca e cazul, sosirea bunurilor in Romania trebuie declarata in declaratia aferenta lunii martie 2010). Cursul de schimb ce trebuie utilizat pentru declararea AIC in scopuri de TVA (de ex. jurnal de cumparari, decont de TVA, Declaratie Recapitulativa) este cel comunicat (in principiu) de BNR valid in data de 14 aprilie 2010.

4. O firma din UE are contract de livrare la cheie a unor mori de vant (bunuri imobile) pentru o firma romaneasca. In acest scop aduce componentele din tara ei si le instaleaza in RO.

Cum sunt vazute aceste servicii din punct de vedere a TVA:
1. livrare cu instalare sau
2. servicii legate de bunuri immobile

Servicii legate de bunuri imobile (servicii de constructii-montaj). Atentie la eventuale obligatii de inregistrare in scopuri de TVA in Romania ale acestei societati din UE (pentru transferul bunurilor proprii).

5. Am 2 contracte de leasing cu societate dintr-o tara din comunitate, incheiate in anul 2005.  Cand am terminat cu ratele, nu am facut si formalitatile vamale de inchidere a acestor contracte.  Ca atare, in urma controlului ulterior al declaratiilor, autoritatile vamale au incheiat un act de control prin care s-au calculat taxe vamale si TVA de plata. Am o nelamurire in privinta calculului TVA-ului de plata. Vama l-a calculat la valoarea utilajului inscrisa pe declaratia vamala (probabil pentru ca nu avea de unde sa stie ce s-a intamplat cu utilajul). Intrebarea mea este urmatoarea: se calculeaza la valoarea totala sau la valoarea reziduala?

In situatia in care societatea romana ca si utilizator in numele caruia a fost deschis regimul de admitere temporara cu exonerare totala de la plata drepturilor de import nu a efectuat formalitatile de incheiere a acestui regim suspensiv (prin punerea in libera circulatie a bunurilor in Romania la sfarsitul perioadei de leasing, cand a achizitionat acel bun si i-a fost facturata rata residuala), autoritatile vamale probabil ca au inchis din oficiu acest regim suspensiv. In acest caz intr-adevar TVA a fost calculata la valoarea bunului declarata initial in declaratia vamala de import temporar.

In situatia in care, in baza facturii pentru rata reziduala emisa de societatea de leasing straina, societatea s-ar fi prezentat la autoritatile vamale pentru a incheia regimul suspensiv atunci, in mod normal, TVA ar fi trebuit calculata la valoarea reziduala (dar care nu trebuia sa fie mai mica de 20% din valoarea bunului).

6. In baza unui contract de prestari servicii, am efectuat lucrari unei firme germane si am facturat fara TVA (SDD 0%). La solicitarea rambursarii TVA provenit din altele (utilitati, motorina, diverse), inspectorii fiscali nu numai ca nu mi-au aprobat rambursarea dar m-au si gasit de plata pentru prestarile efectuate firmei germane, in baza art. 133 -locul prestarii serviciilor. Le-am pus la dispozitie documentele de transport cf carora bunurile au parasit Romania insa au refuzat dandu-mi un raspuns care m-a dat pe spate, "parearea lor personala e ca transporturile nu au fost efectuate in realitate", iar acum, la sesizarea pe care am facut-o Curtii de Conturi ref. la aceste abuzuri, reprezentantii ANAF s-au apucat sa controleze clientii din Romania ai beneficiarului german pentru care am prestat servicii, in incercarea inutila de a crea o oarecare legatura intre societatea mea si acesti clienti. Este oare legal acest comportament al fiscului din moment ce intre mine si clientul meu relatiile au incetat in momentul in care bunurile au parasit proprietatea mea cu destinatia Germania?

Inteleg ca societatea romana a prestat in servicii de lucrari asupra bunurilor mobile corporale catre un beneficiar german (serviciile au fost prestate inainte de 1 ianuarie 2010). Dupa prelucrare bunurile au parasit Romania catre un alt stat membru (Germania) iar beneficiarul a furnizat societatii romane un cod valid de TVA acordat lui de un alt stat membru decat Romania. Inteleg, de asemenea ca au fost puse la dispozitia organului de control documente justificative pentru a demonstra ca bunurile au parasit Romania dupa prelucrare si au ajuns in alt stat membru al UE. In situatia in care cele doua conditii mentionate la art. 133, alineatul (2), litera h), pct. 2 prima liniuta sunt indeplinite, atunci in mod normal locul prestarii se muta in acel alt stat membru care a atribuit codul de TVA beneficiarului si pe care acesta l-a comunicat societatii romane.

Conform reglementarilor relevante (altele decat legislatia de TVA), organele de control, probabil ca au dreptul sa verifice realitatea unor operatiuni (de exemplu prin controale incrucisate si prin cererea de informatii de la autoritatile fiscal din alte state membre).

7. Un autoturism al firmei, asigurat, reparat in Ungaria, factura de reparatii cu taxare inversa; decontez cu asiguratorul roman TVA romanesc prin autofacturare sau trec pe TVA deductibila si decontez doar factura de prestari fara TVA?

Serviciile de reparatii asupra autoturismului efectuate de persoana impozabila din Ungaria au intr-adevar locul prestarii in Romania iar beneficiarul (persoana impozabila) are obligatia platii TVA in Romania prin mecanismul taxarii inverse. In ceea ce priveste modalitatea de recuperare a costului reparatiei de la compania de asigurari si a dreptului de deducere a TVA ar putea aparea doua situatii:
• In cazul in care pentru a obtine despagubirea proprietarul trebuie sa depuna la societatea de asigurari factura de reparatii in original atunci acesta nu va putea deduce TVA (survenita din aplicarea mecanismului de taxare inversa) pentru ca nu poate justifica deducerea taxei cu factura originala (pct 46, alineatul (1) din Normele la Codul Fiscal). In acelasi timp, proprietarul va obtine de la compania de asigurari in principiu suma mentionata in factura de reparatii (care este suma neta, fara TVA);
• Daca societatea de asigurare accepta o copie a facturii de reparatie, plateste despagubirea la nivelul sumei din aceasta factura (suma neta) iar proprietarul va avea in principiu drept de deducere a TVA (survenita din aplicarea mecanismului de taxare inversa) avand in vedere ca detine factura originala (si achizitia respective este destinata realizarii de e.g. operatiuni taxabile).


8. Privitor la TVA, am doua intrebari sa pun:

1.Tipografiile pot factura cu tva 9% produsele finite care au un continut publictar sub 50% si sunt realizate cu hartia tipografiei. Acelasi regim de tva se poate aplica si pentru serviciile aditionale acelor produse finite: infoliere, inserare, punere in cutii?

In opinia mea este vorba de o livrare unica de bunuri pentru ca in cele din urma ceea ce doreste clientul de la tipografie este sa i se livreze cartea/revista in forma dorita si nu serviciul de infoliere, punere in cutii.

2.Daca un client din UE are cod de Romania, doar in scop de TVA, el fiind nerezident in Romania, incaseaza lei prin vinderea produselor in Romania de la clientii sai romani. Poate achita factura catre furnizorii sai romani tot in lei? Aceasta nu este o intrebare legata de tratament de TVA. Din punct de vedere al TVA o persoana impozabila din UE inregistrata in scopuri de TVA in Romania nu este obligata sa aiba un cont deschis in RON la o banca din Romania iar legea romaneasca de TVA nu face referiri la posibilitatea unei astfel de personae impozabile de a plati sume in RON altor persoane impozabile (si nici la restrictia de a palti aceste sume in RON). Facturile pe care le primeste de la furnizorii romani pot fi in ron, sau este obligat sa inregistreze in contabilitatea sa doar invoice in eur, iar factura fiscala trebuie emisa la cursul bnr din data livrarii? Mai este conditionat de inregistrarea facturii la un anumit curs?

In cazul in care operatiunile facturate de furnizorii romani sunt subiect de TVA in Romania atunci in facturile emise de acestia suma TVA trebuie sa fie mentionata si in RON. Din punct de vedere al legislatiei de TVA cursul de schimb ce trebuie utilizat pentru a converti sumele din alte valute in RON este cel comunicat de BNR (sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile daca asa este metionat in contract), din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea respectiva.

9. In data de 20.03.2010, s-a infiintat societatea (platitoare de TVA) cf. actelor de la Registrul Comertului, desi n-a avut inca activitate, exceptie facand cateva reparatii si achizitii de obiecte de inventar, necesare desfasurarii activitatii, apare totusi obligatia depunerii decontului de TVA, acum la 25.04.2010? Mentionez, ca in decl. 010, perioada fiscala pentru TVA, a fost declarata trimestriala si inregistrata la 14.04.2010.

In cazul in care inregistrarea in scopuri de TVA s-a facut in baza art. 153, alineatul (1), litera a) din Codul Fiscal, inregistrarea se va considera valabila incepand cu data comunicarii certificatului de inregistrare in scopuri de TVA. De exemplu, daca data comunicarii certificatului de inregistrare in scopuri de TVA (in principiu data eliberarii) este 14 aprilie 2010 inregistrarea de TVA este valabila de la aceasta data si societatea va depune primul decont de TVA aferent trimestrului II 2010, la 25 iulie 2010 (de fapt 26 iulie avand in vedere ca 25 iulie este zi nelucratoare).

10. Doresc sa lichidez societatea comerciala. Avem de recuperat TVA, dar as dori sa nu cer rambursarea si sa pun pe cheltuiala acest TVA sau chiar sa se compenseze TVA-ul de recuperat cu alte impozite (ex: impozit dividende). Este posibil asa ceva?

In mod normal raspunsul la intrebarea dumneavoastra ar trebui cautat in Codul de Procedura Fiscala (acest aspect nu este reglementat de legislatia de TVA).

11. SC din RO (platitoate de TVA) realizeaza spoturi publicitare pe calculator in Romania si le trimite prin email clientului in Italia (care a trimis cod valabil de TVA).  Este corect ca SC din Romania sa declare prestari servicii IC incadrate la SDD0% ( TVA se va plati inItalia)?

Serviciile prestate de persoana impozabila din Romania societatii din Italia (persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA in Italia) au intr-adevar locul prestarii in Italia conform art 133 alineatul (2) din Codul Fiscal (aceste servcii nu sunt scutite cu drept de deducere ci sunt impozabile in Italia). In principiu, societatea din Italia va fi obligata la plata TVA in Italia (in principiu prin mecanismul taxarii inverse).

12. In baza unui contract de vanzare-cumparare se stipuleaza obligatia vanzatorului X de a suporta contravaloarea oricaror sume (amenzi), pe care ar putea fi obligat cumparatorul Y sa le achite pentru comercializarea produselor neconforme furnizate de vanzator. Y care e la randul lui vanzator fata de alte persoane, este sanctionat de catre organul constator (de ex DSV) cu suma de 500 lei pe care este obligat sa o achite catre bugetul de stat. Se intoarce impotriva lui X de la care a achizitionat marfa, pentru recuperarea sumei: cum factureaza suma de 500 lei? Aplica TVA sau nu? Avand in vedere ca s-au incalcat obligatiile contractuale prin furnizarea unor produse neconforme, sunt aplicabile prevederile Art. 137 pct. 3 lit.b din Codul Fiscal - si prin urmare nu aplicam TVA? Mentionez ca ambele societati sunt platitoare de TVA.

In cazul in care aceasta suma reprezinta o penalitate prevazuta in contract (si este perceputa peste pretul agreat al bunurilor) atunci in opinia mea se aplica prevederile art. 137 alineatul 3, litera b din Codul Fiscal (suma nu intra in baza de impozitare a TVA)