Mai exact, numarul de societati comerciale care si-au suspendat activitatea, incepand cu 1 mai 2009, este de 157.133, dintre care doar 7.811 si-au reluat activitatea in aceasta perioada.
La toate aceste statistici, se adauga alte aproape 150.000 de firme care si-au incheiat activitatea, prin radiere sau dizolvare voluntara.
Cei mai multi patroni vad suspendarea ca pe o solutie pentru a nu plati impozitul minim, introdus anul trecut de fostul ministru al finantelor, Gheorghe Pogea, dupa cum a declarat pentru Avocatnet.ro, Daniela Cismaru, avocat KPMG Romania, specialist in legislatia societatilor comerciale.
“Majoritatea companiilor aleg sa isi suspende activitatea datorita dificultatilor generate de criza economica actuala. De asemenea, introducerea impozitului forfetar minim a fost un motiv pentru care societatile de talie mica sau medie au ales sa-si suspende activitatea (cu precizarea ca exista unele voci care sustin ca si in cazul unei societati comerciale suspendate impozitul minim ar fi datorat)”, a spus Daniela Cismaru.
Costurile pentru suspendare sunt mult mai mici decat pentru dizolvarea unei societati si, in plus, dizolvarea este o decizie definitiva, in timp ce, in cazul suspendarii, firma isi poate relua in orice moment activitatea, daca s-au schimbat conditiile economice sau au aparut noi oportunitati pentru afacerea respectiva.
Mai exact, confom informatiilor specialistului contactat de Avocatnet.ro, costurile pentru suspendare se situeaza intre 500 - 1.500 RON si cuprind, in general, taxele legale de inregistrarea mentiunilor la Registrul Comertului, costurile de publicare a deciziei asociatilor/actionarilor, de aprobare a suspendarii activitatii in Monitorul Oficial, precum si, daca este cazul, onorariile consultantilor care asista societatea in aceasta procedura.
Suspendarea temporara a activitatii poate fi obtinuta, pentru o perioada de maxim 3 ani consecutivi, timp in care firma poate fi scutita si de depunerea unor declaratii. Activitatea societatii se poate relua in orice moment, fara sa fie obligatorie respectarea termenului pana la care patronul a declarat ca doreste intreruperea activitatii.
De asemenea, potrivit avocatului Daniela Cismaru, suspendarea poate fi solicitata de mai multe ori in viata unei societati, intrucat legislatia nu prevede nicio dispozitie contrara.
Ghid de suspendare
Pentru ca o firma sa poata fi suspendata, este nevoie de acordul tuturor asociatilor sau actionarilor, iar societatea poate obtine regimul derogatoriu, doar in cazul in care nu are angajati. In dosarul care trebuie depus la Registrul Comertului vor fi incluse:
- Cererea de inregistrare (original);
- Hotararea Adunarii Generale a Asociatilor/Actionarilor/decizia asociatului unic privind suspendarea temporara a activitatii activitatii societatilor comerciale (original);
- Certificatele constatatoare emise in baza declaratiilor-tip pe propria raspundere pentru autorizarea activitatii;
- Declaratia-tip pe propria raspundere din care sa rezulte ca persoana juridica nu desfasoara la sediul social sau la sediile secundare, ori in afara acestora activitatile declarate o perioada de maximum 3 ani
- Daca este cazul, imputernicire speciala (in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original);
- Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxa judiciara de timbru, in original; timbre judiciare; taxe de registru; tariful de publicare in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.
Regimul declarativ derogatoriu se obtine printr-o solicitare la Administratia Financiara de care apartine societatea, conform procedurii reglementate de Ordinul nr. 1221/2009. Cererea este solutionata in termen de 30 zile de la data depunerii, iar organul fiscal va comunica platitorului perioada si conditiile in care regimul de declarare derogatoriu a fost aprobat.
Totusi, nu orice firma poate dispune de regimul derogatoriu de depunere a declaratiilor. Potrivit avocatului Daniela Cismaru, pentru a beneficia de acest regim, agentul economic trebuie sa indeplineasca, cumulativ, mai multe conditii:
- sa nu desfasoare niciun fel de activitate;
- sa nu obtina venituri din exploatare, venituri financiare si/sau venituri extraordinare si/sau alte elemente similare veniturilor;
- sa nu dispuna de personal angajat si sa nu plateasca venituri cu regim de retinere la sursa a impozitului;
- sa figureze, in evidenta fiscala, cu toate obligatiile declarative si de plata indeplinite;
- sa nu aiba in curs de solutionare un decont cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare sau o cerere de restituire a impozitelor, taxelor si contributiilor;
- sa nu faca obiectul unei actiuni de inspectie fiscala, in curs de derulare;
- sa nu fie inscrisi in lista contribuabililor declarati inactivi;
- inactivitatea temporara sa fie inscrisa in Registrul Comertului.
Firmele suspendate, beneficiare ale regimului derogatoriu, sunt scutite de depunerea mai multor declaratii fiscale, si anume: formularele 100 (obligatiile de plata la bugetul de stat), 101 (impozitul pe profit), 102 (obligatiile de plata la bugetul asigurarilor sociale si fondurilor sociale), 103 (declaratie privind accizele) si 104 (impozitul la titeiul din productia interna), precum si 120 (decont privind accizele),130 (decont privind impozitul la titeiul din productia interna) si 300 (decont de TVA).
Totusi, “pe perioada regimului de declarare derogatoriu, contribuabilii sunt obligati sa intocmeasca si sa depuna situatii financiare sau alte declaratii specifice, dupa cum va fi cazul, in conformitate cu dispozitiile legale”, avertizeaza expertul KPMG.
Referitor la riscurile la care se supune o societate care initiaza procedura de suspendare, avocatul Daniela Cismaru a explicat: “Principalul risc pe perioada suspendarii este cel legat de posibilitatea autoritatilor fiscale de a efectua un control inopinat. Ele pot verifica oricand daca sunt respectate conditiile necesare pentru a beneficia de regimul declarativ derogatoriu reglementat de Ordinul nr. 1221/2009. De asemenea, in cazul in care societatea are salariati, exista posibilitatea ca acestia sa initieze litigii.”
Comentarii articol (16)