CEDO a obligat Romania sa plateasca despagubiri de 12 milioane de euro, in 2009

Din statisticile puse la dispozitia MJ de catre institutia Agentului Guvernamental al Romaniei la CEDO, rezulta ca, in anul 2009, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a analizat 4.247 de plangeri indreptate impotriva Romaniei, dintre care 97% au fost respinse.

Astfel, din analiza hotararilor pronuntate impotriva Romaniei de catre CEDO a rezultat ca cele mai multe condamnari pronuntate de CEDO impotriva Romaniei, anul trecut, sunt cele privind incalcarea dreptului de proprietate (art.1 din Primul Protocol Aditional la Conventie) – 91 de hotarari, dreptului la un proces echitabil (art. 6) - 72 de hotarari si dreptului de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante (art. 3) - 15 hotarari. De asemenea, conform datelor comunicate de Agentul Guvernamental, pana la 16 iulie 2010, suma despagubirilor pe care statul roman trebuie sa le plateasca in urma condamnarilor la CEDO este de 3.191.519 EUR, pentru anul 2010. Pentru 2009, despagubirile sunt de aproximativ 12 milioane EUR.

MJ precizeaza ca, in vederea identificarii de masuri pentru prevenirea in viitor a unor noi condamnari ale Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului in materia restituirii proprietatilor preluate de stat, in perioada regimului comunist, a fost constituit, la nivelul Guvernului, un grup de lucru interministerial format din mai multe institutii: Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, Ministerul Afacerilor Externe – prin Agentul Guvernamental la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Justitiei.

„Problematica condamnarii Romaniei la CEDO s-a aflat in permanenta in atentia Ministerului Justitiei. Motivele care conduc la condamnarea statului roman la plata unor daune pentru incalcarea prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului sunt complexe si rezida intr-un cumul de factori acumulati in timp”, se arata in documentul MJ.

In acest context, Ministerul Justitiei intentioneaza ca, prin reformarea codurilor de procedura, civila si penala, recent adoptate, sa asigure, ca obiectiv esential, crearea in materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.

Totodata, MJ precizeaza ca avand in vedere termenul preconizat pentru intrarea in vigoare a noilor coduri de procedura, s-a impus si instituirea unor norme procedurale cu efecte imediate in pregatirea implementarii codurilor si in acord cu solutiile legislative consacrate de acestea, de natura sa faciliteze eficientizarea procedurilor judiciare si solutionarea cu celeritate a proceselor.

Astfel, proiectul de Lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor (recent adoptat de Guvern si transmis Parlamentului spre adoptare) are ca scop inlaturarea uneia dintre disfunctionalitatile majore ale justitiei din Romania - lipsa de celeritate in solutionarea cauzelor.

„Intrucat procedurile judiciare se dovedesc deseori greoaie, formaliste, costisitoare si de lunga durata, prin elaborarea proiectului de Lege pentru accelerarea solutionarii proceselor, Ministerul Justitiei a urmarit introducerea unor masuri legislative punctuale, care vizeaza, in principal, simplificarea si sporirea celeritatii solutionarii cauzelor. De asemenea, proiectul elaborat are impact direct si asupra executarii hotararilor judecatoresti, una dintre cauzele care au condus la condamnarea Romaniei de catre CEDO”, mai informeaza comunicatul.

Nu in ultimul rand, MJ mentioneaza si proiectul de Lege privind raspunderea materiala a magistratilor, elaborat de Ministerul Justitiei, aflat in dezbatere publica si transmis CSM pentru avizare.