12 masuri pentru relansarea economiei Romaniei, propuse de investitorii straini

Programul pentru Crestere Economica, lansat de Consiliul Investitorilor Romani (CIS), vizeaza 10 domenii de actiune pentru redresare pe termen scurt si crestere durabila pe termen lung si propune 12 actiuni prioritare, selectate dintr-un total de 81 de masuri.

Pentru realizarea documentului au fost consultate peste 100 de companii, iar 30 de sefi de companii au contribuit la elaborarea masurilor, in timp ce 6 experti au lucrat, timp de 3 luni, la definirea masurilor si calculul de impact. Mai mult, au mai fost consultate si cele mai importante institutii, partide politice si asociatii.

Potrivit Programului, introducerea la MFP a unui Registru transparent de Creante poate genera credite de 500 milioane euro catre economia reala, 0,9% crestere a PIB si 19.000 noi locuri de munca, fara costuri pentru buget, iar pornirea Programului Prima Casa 3 pentru re-lansarea constructiilor si a sectorului imobiliar ar putea determina credite in valoare de 1,4 miliarde euro, 12.000 noi locuri de munca si o crestere a PIB de 0,6%.

Pentru implementarea unei guvernante mai bune, expertii CIS propun crearea unui Consiliu de Dezvoltare Economica pentru a contribui la conturarea strategiei economice pe termen lung a Romaniei. El poate avea o reprezentare larga, sau poate fi constituit doar din reprezentanti ai mediului privat, cu un mandat din partea Presedintiei sau a Guvernului pentru a furniza idei pentru dezvoltarea economiei.

In domeniul dezvoltarii IMM-urilor, masura principala ar trebui sa fie crearea de facilitati de creditare subventionata pentru IMM-uri, prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public.

Conform calculelor de impact ale specialistilor CIS, un fond de 50 milioane euro poate genera 250 milioane euro in credite pe termen mediu, 9.000 de noi locuri de munca si o crestere a PIB de 0,5%.

In plus, sectorul privat ar putea contribui cu capital si expertiza la infiintarea unei banci de dezvoltare sau fond, care sa preia rolul de creditor pentru IMM (pe baza modelului KfW din Germania), pentru cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE, se mai arata in program.

Vicepresedintele CIS, Serban Toader, considera ca pentru crestere economica trebuie regandite politicile fiscale. Una dintre masurile principale care trebuie implementate este concentrarea controalelor fiscale asupra contribuabililor care prezinta un risc ridi¬cat de evaziune fiscala, fata de efectuarea controalelor la intamplare.

Potrivit estimarilor CIS, diminuarea evaziunii fiscale poate genera resurse suplimentare de 460 milioane euro/an care, prin investitii in infrastructura, pot duce la o crestere a PIB de 2,2% si la crearea de 46.500 noi locuri de munca.

Si reformarea sistemului juridic, prin ajustarea legislatiei muncii pentru a o face mai flexibila si adaptabila la schimbarile din mediul economic, este prevazuta in Programul pentru Crestere Economica, urmand ca aplicarea masurii sa genereze 84.000 noi locuri de munca pe termen mediu.

Pentru sprijinirea noilor investitii, ar trebui dezvoltate pietele de capital, prin stabilirea unui program accelerat, clar si transparent de privatizare a companiilor de stat, proces din care statul poate obtine 2 miliarde euro, care, investiti in infrastructura, genereaza o crestere de 2% a PIB pe termen mediu, cred expertii consultati de Consiliul Investitorilor Straini.
In ceea ce priveste accesarea de finantari din fonduri UE, printre masurile principale din Program se numara externalizarea (sau centralizarea intr-o singura entitate cu experienta ridicata) man-agementului procesului de accesare a banilor europeni sau analiza schemelor de bonus pentru angajatii de la stat care lucreaza cu fonduri UE si acordarea de prime in functie de gradul de absorbtie a fondurilor.

Aplicarea uneia dintre aceste masuri ar putea aduce un plus de 550 milioane euro/an a fondurilor absorbite, 4,9% crestere aditionala a PIB si peste 100.000 noi locuri de munca pe termen mediu.

Consiliul Investitorilor Straini mai propune, pentru realizarea unei infrastructuri necesare unei economii moderne, prezentarea unei candidaturi comune (impreuna cu Bulgaria/Ungaria) pentru orga¬nizarea Campionatului European de Fotbal din 2020 sau promovarea modelelor de co-finantare pentru investitiile in infrastructura; oricare dintre cele doua masuri urmand sa genereze o crestere a PIB de 1% la fiecare 1 miliard euro investitii anuale in infrastructura.

De asemenea, pentru modernizarea sectorului public, administratia trebuie reformata prin folosirea de indicatori de eficienta clar definiti, bazati pe standarde obtinute prin comparatia cu alte state europene, Consiliul Investitorilor Straini oferindu-si sprijinul si expertiza pentru a lucra impreuna cu autoritatile la identificarea celor mai potrivite standarde si sisteme de evalu¬are ce pot fi implementate in Romania, precizeaza documentul.

Accelerarea investitiilor in infrastructura pentru agricultura, comsarea terenurilor pentru cresterea eficientei, eliberarea, pentru scopuri productive, a resurselor blocate in agricultura de subzistenta, precum si cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE prin realocarea fondurilor catre proiectele viabile si prin mentinerea predictibilitatii criteriilor de eligibilitate pot valorifica potentialul din agricultura pentru Romania, specialistii estimand ca o crestere cu 150 milioane euro/an a fondurilor absorbite va conduce la scaderea deficitului comercial si a ratei inflatiei.

Consiliul Investitorilor Straini reuneste 118 companii care realizeaza aproximativ 30% din PIB si au investit, in total, 30 miliarde de euro, in Romania.

Companiile au 171.000 de angajati, o cifra de afaceri de 36 miliarde euro, in 2009, si un profit de 2 miliarde euro, in acelasi an.