Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene (CJCE) a stabilit, saptamana trecuta in cauza Rosenbladt/Oellerking Gebäudereinigungsges, ca implinirea varstei de iesire la pensie reprezinta temeiul stingerii raporturilor de munca, fara a se crea discriminare.
In Germania, potrivit Legii generale privind egalitatea de tratament (Allgemeines Gleichbehandlungsgesetz), clauzele de incetare automata a contractelor de munca pentru motivul implinirii de catre salariat a varstei de pensionare pot constitui derogari de la interdictia discriminarilor pe criterii de varsta. In conformitate cu reglementarea germana, dreptul de a negocia astfel de clauze poate fi conferit partenerilor sociali si poate fi pus in aplicare prin intermediul unei conventii colective.
Timp de 39 de ani, doamna Rosenbladt a efectuat servicii de curatenie. Potrivit conventiei colective aplicabile in sectorul serviciilor de curatenie industriala, contractul sau de munca inceteaza la sfarsitul lunii calendaristice in cursul careia poate obtine o pensie pentru limita de varsta, mai exact la finele lunii in care implineste 65 de ani. La implinirea varstei de 65 de ani, varsta de iesire la pensie, angajatorul a instiintat-o cu privire la incetarea contractului sau de munca. Doamna Rosenbladt a sesizat Arbeitsgericht Hamburg (Tribunalul pentru litigii de dreptul muncii), instanta de trimitere in prezenta cauza, sustinand ca incetarea contractului sau de munca reprezinta o discriminare pe motive de varsta.
Instanta de trimitere solicita sa se stabileasca, in esenta, daca incetarea automata a contractului de munca la implinirea varstei normale de iesire la pensie respecta interdictia discriminarilor pe motive de varsta prevazuta de Directiva 2000/78/CE.
Prin hotararea pronuntata, Curtea constata, in primul rand, ca o clauza de incetare automata a contractului de munca, pentru motivul ca lucratorul poate beneficia de o pensie, instituie un tratament diferentiat intemeiat in mod direct pe varsta. In continuare, Curtea examineaza eventualul caracter justificat al acestui tratament diferentiat.
In aceasta privinta, Curtea considera ca o astfel de masura nu instituie un regim imperativ de pensionare obligatorie, ci constituie un mod de stingere a raporturilor de munca intemeiat pe varsta de la care se poate beneficia de o pensie pentru vechime in munca, distinct de ipotezele demisiei sau concedierii.
In ceea ce priveste obiectivul reglementarii in discutie, Curtea arata ca acest mecanism are la baza un echilibru intre consideratii de ordin politic, economic, social, demografic si/sau bugetar si depinde de decizia de a prelungi durata vietii active a lucratorilor sau, dimpotriva, de a prevedea iesirea mai rapida la pensie a acestora.
Curtea evidentiaza ca astfel de clauze de incetare automata fac parte, de mult timp, din dreptul muncii in vigoare in numeroase state membre si sunt de larga utilizare in cadrul raporturilor de munca. Intrucat garanteaza lucratorilor o anumita stabilitate a locului de munca si ofera, pe termen lung, promisiunea unei iesiri la pensie previzibile, si intrucat, in acelasi timp, permit angajatorilor o anumita flexibilitate in gestionarea personalului propriu, clauzele de incetare automata a contractelor de munca sunt, astfel, expresia unui echilibru intre o serie de interese divergente dar legitime, inscriindu-se intr-un context complex de raporturi de munca, indeaproape legat de alegerile de natura politica in materie de pensionare si de incadrare in munca. In principiu, aceste obiective trebuie considerate ca justificand „in mod obiectiv si rezonabil”, „in cadrul dreptului national”, astfel cum prevede Directiva 2000/78, un tratament diferentiat pe motive de varsta edictat de statele membre.
In continuare, Curtea considera ca nu pare nerezonabil ca autoritatile sau partenerii sociali din cadrul unui stat membru sa aprecieze ca astfel de clauze de incetare automata a contractelor de munca pot fi corespunzatoare si necesare pentru atingerea obiectivelor legitime. Din aceasta perspectiva, Curtea evidentiaza ca o clauza precum cea aplicabila in cazul doamnei Rosenbladt nu se intemeiaza numai pe o anumita varsta, ci ia in considerare de asemenea imprejurarea ca persoanele interesate beneficiaza de o compensatie financiara sub forma unei pensii pentru limita de varsta, si nu autorizeaza angajatorii sa puna capat in mod unilateral raportului de munca. Mai mult, temeiul conventional al clauzei ar conferi aplicarii acestui mecanism o flexibilitate importanta, permitand partenerilor sociali sa tina cont de situatia globala existenta pe piata muncii si de caracteristicile proprii locurilor de munca in cauza. In plus, reglementarea germana contine o limitare suplimentara, intrucat impune angajatorilor sa obtina sau sa confirme existenta consimtamantului salariatilor cu privire la orice clauze de incetare automata a unui contract de munca pentru motivul ca salariatul a implinit varsta la care poate beneficia de dreptul la pensie, in cazul in care varsta respectiva este inferioara varstei normale de iesire la pensie. In sfarsit, Curtea retine ca legislatia germana interzice ca unui lucrator care doreste sa continue sa isi exercite activitatea profesionala dupa implinirea varstei de iesire la pensie sa i se refuze acordarea unui loc de munca, fie de catre fostul angajator, fie de catre un tert, pentru cauze legate de varsta sa.
In consecinta,
Curtea considera ca Directiva 2000/78 nu se opune unei clauze de incetare automata a contractelor de munca pentru motivul implinirii de catre salariat a varstei de la care poate beneficia de pensie, astfel cum se prevede in Germania prin Conventia colectiva a salariatilor din sectorul serviciilor de curatenie industriala.
Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu solutioneaza litigiul national. Este de competenta instantei nationale sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii. Aceasta decizie este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.
Hotararea CJCE in cauza C-45/09 poate fi consultata aici.
Comentarii articol (3)