Guvernul va continua asumarea raspunderii pe Legea Educatiei

“Punctul de vedere al Guvernului prin care sustine continuarea procedurii este fundamentata pe textul Constitutiei si pe decizia Curtii Constitutionale, care nu lasa nici o urma de indoiala sau de interpretare cu privire la continuarea procedurii asumarii raspunderii pe legea educatiei nationale. De aceea, Guvernul sustine propunerea de continuare a procedurii asumarii raspunderii pe legea educatiei nationale”, a declarat primul-ministru, Emil Boc.

Guvernul si-a asumat raspunderea pe Legea Educatiei pe 28 octombrie. Emil Boc precizeaza, de asemenea, ca, in 28 octombrie, s-au petrecut trei momente importante:
1. In 28 octombrie, Birourile Permanente, cu 12 voturi pentru, accepta continuarea procedurii de asumare a raspunderii.
2. Plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului, cu 336 de voturi “pentru” si doar doua voturi “impotriva”, accepta aprobarea ordinii de zi cu privire la asumarea raspunderii pe legea educatiei nationale.
3. Primul-ministru, in virtutea art. 114 din Constitutie, citeste asumarea raspunderii.

In continuare, in data de 29 octombrie, in temeiul articolului 114 din Constitutie, opozitia a depus motiune de cenzura ca urmare a angajarii raspunderii pe legea educatiei nationale.

Astfel, in cazul de fata, Parlamentul, prin reprezentantul sau, si anume presedintele Senatului, nu a respectat termenul de prezentare a motiunii de cenzura in sedinta comuna a celor doua Camere, de cel mult 5 zile de la data depunerii acesteia".

“Mai mult decat atat, avand in vedere cele aratate, dezbaterea motiunii de cenzura trebuia deja demarata, ceea ce nu s-a intamplat, astfel incat Curtea constata ca Parlamentul, prin reprezentantul sau, si anume presedintele Senatului, refuza supunerea acesteia spre dezbatere in sedinta comuna a celor doua Camere. Or, in acest context, spune Curtea Constitutionala, o asemenea procedura, odata declansata, ea nu mai poate fi oprita”, adauga Emil Boc.

La sfarsitul lunii noiembrie, Plenul Curtii Constitutionale a constatat ca exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, generat de refuzul Parlamentului de a dezbate motiunea de cenzura depusa de opozitia parlamentara, dezbatere care, odata declansata, tinand seama de prevederile Constitutiei, nu poate fi oprita.

Cele mai importante prevederi ale Legii Educatiei:

- in invatamantul preuniversitar, se va face o mutatie radicala in ceea ce priveste conceperea curriculei, punandu-se accentul pe competenta si nu pe acumularea de informatie.

- de asemenea, numarul maxim de ore va fi redus de la 25 la 20, in invatamantul primar si de la 30 la 25 in cel gimnazial. Complementar acestei decizii va fi promovat Programul « Scoala dupa scoala », prin care va fi oferit un cadru organizat pentru pregatirea temelor, a adaugat primul-ministru.

- descentralizarea. Practic, consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant si autoritatile locale, care vor face parte din conducerile scolilor, vor putea decide in proportie de 20% pentru invatamantul gimnazial si de 30% pentru cel liceal disciplinele de invatamant. De asemenea, profesorul va avea 25% din timp la dispozitie pentru a-si adapta predarea la nevoile elevilor.

- totodata, sistemul de finantare va avea urmatoarele paliere: finantarea de baza, complementara si suplimentara, in functie de performantele unitatii de invatamant.

- in ceea ce priveste invatamantul preuniversitar accentul se va pune pe calitate. In acest sens, primul-ministru a aratat ca se va realiza o clasificare a universitatilor in functie de programele de studii.

- un alt element de noutate consta in eliminarea criteriului de vechime in ceea ce priveste ocuparea functiilor didactice din invatamantul superior, « ca o modalitate de sustinere a performantei in mediul academic ».

- va fi asigurata ponderea studentilor in Senatul universitar de minimum 25%, astfel incat sa existe un echilibru in reprezentarea tuturor structurilor in conducerea universitatilor.

- alocarea de resurse financiare universitatilor se va face in functie de nivelul de studiu, respectiv de licenta, de master si de doctorat, renuntandu-se la actualul principiu al finantarii per student.