UE ratifica prevederile Conventiei Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap

UE devine astfel cea de a 97-a parte la acest tratat, care stabileste norme minime pentru protectia si salvgardarea unei game complete de drepturi civile, politice, sociale si economice pentru persoanele cu handicap. Acesta reflecta angajamentul mai larg al UE de a crea o Europa fara obstacole pentru cele 80 de milioane de persoane cu handicap estimate in UE pana in 2020, astfel cum este precizat in Strategia Comisiei Europene pentru persoanele cu handicap.

„Este o veste buna pentru noul an si un reper important pentru istoria drepturilor omului, intrucat este prima data cand UE devine parte la un tratat international privind drepturile omului. As dori sa multumesc presedintiei belgiene pentru excelenta sa cooperare, care a facut posibila incheierea rapida si fructuoasa a procesului de ratificare”, a declarat doamna Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene si comisar european pentru justitie. „Conventia Natiunilor Unite promoveaza si protejeaza drepturile omului, precum si libertatile fundamentale ale persoanelor cu handicap. In noiembrie, Comisia a prezentat, pentru urmatoarea decada, o strategie UE pentru persoanele cu handicap, care cuprinde masuri concrete si un calendar precis de punere in aplicare a conventiei Natiunilor Unite. Invit toate statele membre care inca nu au ratificat conventia sa faca acest lucru imediat. Ține de responsabilitatea noastra colectiva sa ne asiguram ca persoanele cu handicap nu intampina obstacole suplimentare in viata lor de zi cu zi.”

UE a semnat Conventia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap la 30 martie 2007, data deschiderii acesteia spre semnare. Incepand cu aceasta data, conventia a fost semnata de toate cele 27 de state membre ale UE si de inca 120 de state din lume. In urma incheierii procedurii de ratificare, UE in ansamblul sau este acum prima organizatie internationala care a devenit parte oficiala la conventie (precum si 16 state membre ale UE).

Conventia obliga partile sa asigure ca persoanele cu handicap isi pot exercita drepturile pe deplin, in conditii de egalitate cu toti ceilalti cetateni.

Pentru UE, aceasta inseamna sa asigure ca toata legislatia, politicile si programele la nivelul UE sunt conforme cu prevederile Conventiei privind drepturile persoanelor cu handicap, in limita competentelor UE. Țarile care au ratificat conventia, precum statele membre ale UE, ar trebui sa ia masuri in urmatoarele domenii: accesul la educatie, ocuparea fortei de munca, transport, infrastructuri si cladiri deschise accesului public, acordarea dreptului de vot, imbunatatirea participarii politice si asigurarea capacitatii juridice depline a tuturor persoanelor cu handicap.

Partile care au ratificat conventia vor fi nevoite sa informeze periodic Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap cu privire la masurile luate in vederea punerii in aplicare a conventiei. Comitetul, alcatuit din experti independenti, va sublinia toate deficientele in punerea in aplicare a conventiei si va formula recomandari.

Strategia europeana 2010-2020 pentru persoanele cu handicap pune accentul pe oferirea capacitatii persoanelor cu handicap de a-si exercita drepturile in conditii de egalitate cu ceilalti, precum si pe eliminarea obstacolelor in viata de zi cu zi. Aceasta are in vedere, de asemenea, punerea in aplicare a prevederilor conventiei, atat la nivelul UE, cat si la nivel national. Strategia completeaza si sprijina actiunile statelor membre, care sunt principalele responsabile de politicile privind persoanele cu handicap.

Una din sase persoane din Uniunea Europeana, ceea ce inseamna aproximativ 80 de milioane de persoane, are un handicap al carui grad variaza intre usor si grav. Peste o treime dintre persoanele cu varsta de peste 75 de ani au handicapuri care le impun anumite restrictii. Se preconizeaza ca numarul acestora va creste odata cu imbatranirea progresiva a populatiei UE. Majoritatea acestor persoane sunt impiedicate, mult prea frecvent, sa participe pe deplin in cadrul societatii si al economiei din cauza unor obstacole fizice sau de alta natura, precum si din cauza discriminarii.