Guvernul a aprobat, in sedinta de luni, proiectul de lege privind Codul Muncii, actul normativ urmand a fi promovat prin procedura constitutionala a angajarii raspunderii in fata Parlamentului. Potrivit ministrului muncii, Ioan Botis, noile reglementari vor avea drept consecinta cresterea numarului de salariati din Romania. De asemenea, primul-ministru Emil Boc considera ca noul Cod va permite flexibilitatea pietei muncii.
Conform premierului, modificarea Codului Muncii este necesara din urmatoarele considerente:
”1. Pentru ca romanii sa-si gaseasca mai usor un loc de munca.
2. Pentru ca angajatorii sa poata angaja mai usor salariati in Romania.
3. Pentru ca salariatii sa poata fi platiti mai bine.
4. Pentru ca romanii sa-si poata gasi mai usor, eventual, un al doilea loc de munca daca doresc.
5. Pentru ca mai putini angajatori in aceasta tara sa foloseasca munca la negru.”
„Romania are nevoie de mai multi salariati, Romania are nevoie de mai multi contributori, si vreau sa intelegeti ca modificarea propusa la Codul Muncii vine exact in aceasta idee. La aceeasi populatie activa, de foarte multi ani, ramanem cu acelasi numar de contracte de munca. Acest lucru inseamna ca suntem in situatia - daca nu gasim solutii legislative si economice - de a ne imprumuta pentru a sustine aceste cheltuieli sociale, lucru care din punctul meu de vedere nu trebuie sa se intample”, a declarat primul-ministru Emil Boc, intr-o conferinta de presa, sustinuta luni.
Conform sefului Executivului, adoptarea noului act normativ este necesara pentru a facilita gasirea locurilor de munca. Astfel, se vor putea face mai usor angajari, iar salariatii vor fi platiti mai bine. De asemenea, noul cod al Muncii nu va mai incuraja munca la negru.
Principalele modificari aduse de noul Cod al Muncii
Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni, fata de 24 de luni cat prevede actualul Cod al Muncii. Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, in conditiile prevazute la art. 81 si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari. Intre aceleasi parti se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata. Contractele individuale de munca pe durata determinata, incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.
„Pe aceasta cale vor putea fi incheiate mai multe contracte de munca, cei care astazi lucreaza la negru vor trece sa lucreze cu contract de munca si, in consecinta, cei care sunt in cautarea unui al doilea loc de munca, cu siguranta, mai usor il vor putea gasi. Subliniez: contractul de munca pe durata nedeterminata ramane regula, doar ca flexibilizam piata muncii dand posibilitatea ca mai usor, pentru un proiect, cum ar fi un proiect european, de exemplu, sa se poata angaja pe un al doilea loc de munca sau pe o durata determinata”, precizeaza premierul Emil Boc.
Totodata,
durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, (fata de 3 luni, potrivit formei actuale a Codului Muncii) sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilita la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in nici un caz sa nu depaseasca 12 luni.
In acelasi timp, seful Executivului a dezmintit categoric afirmatia potrivit careia romanii vor fi obligati sa lucreze 16 ore pe zi.
”Vreau sa fiu foarte bine inteles: textul Constitutiei se respecta si nu se modifica, pentru ca este textul fundamental al tarii. Iar Constitutia Romaniei spune in art. 41 alin. 3 ca durata normala a zilei de lucru este in medie de cel mult opt ore.” Premierul Emil Boc a declarat ca aceasta modificare era necesara mai ales pentru activitatile sezoniere, din constructii sau turism, „unde este nevoie sa ai o mai mare flexibilitate a relatiei dintre angajator si angajat cu privire la durata de munca pe care o presteaza; /.../ posibilitatea sa calculeze aceasta medie de 48 de ore pe saptamana la un interval de patru luni”, sustine acesta.
Potrivit ministrului Muncii si premeirului,
criteriu de evaluare il va constitui performanta, astfel ca, prin contractul individual de munca care se semneaza se vor impune obiectivele de performanta individuala si care sunt criteriile de evaluare a realizarii acestor criterii de performanta.
Primul-ministru Emil Boc a precizat ca aceasta modificare a Codului Muncii aduce o mutatie substantiala, pentru ca singurul criteriu de evaluare al angajatilor va fi performanta, inclusiv in cazul concedierilor colective.
„Este important ca in cazul in care ar aparea problema concedierilor colective, pentru diverse motive prevazute de Codul Muncii, la concedierea colectiva criteriile sociale se aplica dupa criteriile de performanta. Cel mai important lucru pe care il transmitem tuturor romanilor este urmatorul: daca iti faci treaba si esti performant, legea te apara. Te apara si in cazul contractului individual de munca, te apara si in fata instantei, daca cineva ar abuza si te-ar concedia daca tu esti performant”, subliniaza Emil Boc.
Totodata, s
alariatii de noapte vor beneficia: fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.
“Cei care lucreaza in conditii mai grele in perioada de noapte au posibilitatea sa fie platiti mai bine”, a mai declarat premierul Emil Boc.
Inasprirea sanctiunilor pentru munca la negru
Instanta de judecata poate dispune si aplicarea uneia dintre urmatoarele pedepse complementare: a) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoare sau subventii publice, inclusiv din fonduri UE, pentru o perioada de pana la cinci ani; b) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de pana la 5 ani; c) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau subventiilor publice, inclusiv a fondurilor UE, atribuite angajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea infractiunii; d) inchiderea temporara sau definitiva a punctului ori punctelor de lucru in care s-au comis infractiunea sau retragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a activitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat de gravitatea incalcarii.
Premierul Emil Boc a explicat ca “in functie de gravitate, am gradat si sanctiunile. Triplarea amenzilor pe de o parte, iar daca folosesti mai mult de cinci salariati ca munca la negru, sanctiunea este de natura penala, amenda penala sau inchisoare de la 1 la 2 ani, cu posibilitatea pentru instanta, in caz de infractiune, sa dispuna si masuri complementare”.
Conform sefului Executivului, aceste reglementari sunt in concordanta cu legislatia europeana: “
aceste prevederi sunt preluate din legislatia europeana si le aplicam ca atare si in Romania, pentru ca am spus ca unul dintre scopurile pe care le are acest Cod al Muncii este si acela de a compatibiliza legislatia romaneasca cu legislatia europeana”.
Mentinerea contractelor colective de munca
Reprezentantii salariatilor au printre atributiile principale „sa negocieze contractul colectiv de munca, in conditiile legii.”
Premierul Emil Boc a dezmintit faptul ca actualul Cod al Muncii desfiinteaza contractele colective de la nivel national.
“Am evidentiat in foarte multe situatii ca aspectele discutate se vor negocia, discuta in cadrul contractelor colective de munca de la diverse nivele, de la nivel de unitate, la nivel de ramura sau de nivel national pentru ca actualul Cod al Muncii, repet,
nu abroga legislatia contractelor colective de munca.
Aceasta tema urmeaza sa fie stabilita ulterior, in cadrul pachetului legislativ, care vizeaza contractele colective de munca” a subliniat premierul.
Munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma. Salariatul temporar” este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.
„Agentul de munca temporara” este persoana juridica, autorizata de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale care incheie contracte de munca temporara cu salariati temporari, pentru a-i pune la dispozitia utilizatorului, pentru a lucra pe perioada stabilita de contractul de punere la dispozitie sub supravegherea si conducerea acestuia. Conditiile de functionare a agentului de munca temporara precum si procedura de autorizare se stabilesc prin hotarare a Guvernului.„Utilizatorul” este persoana fizica sau juridica pentru care si sub supravegherea si conducerea caruia munceste temporar un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara. „Misiune de munca temporara” inseamna acea perioada in care salariatul temporar este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia, pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar.”
”Este
o directiva preluata integral, nu ne-am atins deloc de directiva europeana. Am preluat acea directiva si am transpus-o in legislatia nationala si cu un singur rationament, poate cel mai solid la prima vedere, pentru faptul ca suntem obligati ca pana in decembrie 2011 sa transpunem integral aceasta directiva, altfel intram in infringement si platim din banii nostri pentru faptul ca nu am transpus aceasta directiva”, a afirmat ministrul Muncii.
Totodata, ministrul Ioan Botis a subliniat importanta agentului de munca temporara.
“Este un intermediar de care piata muncii are nevoie. El se orienteaza cel mai bine, are dinamica cea mai buna pe piata muncii, pentru ca el se conecteaza si la angajat si la cel care vrea sa utilizeze forta de munca. Este omul care creeaza legatura cea mai buna intre cerere si oferta in zona economiei.”
In ce priveste perioada de proba, aceasta va avea o durata mai lunga. Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice. Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia. Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca. Pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele sase luni dupa debutul in profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu adeverinta care este vizata de Inspectoratul Teritorial de Munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are sediul. Modalitatea de efectuare a stagiului se va reglementa prin lege speciala.
Ministrul Muncii precizeaza ca prin adoptarea acestor prevederi, Guvernul a urmat o linie mediana in ceea ce priveste durata perioadelor de proba la nivel european.
“As dori sa dau cateva exemple cu ceea ce se intampla in alte tari din Europa. Am sa va spun ce prevede legea in Italia - Legea nr.604/1996 - spune ca termenul este sase luni. Deci exista termene si mai lungi decat cele prevazute in Romania pentru perioadele de proba. Pentru functiile de conducere avem un termen prevazut de 120 de zile pentru perioada de proba. In Ungaria, termenul este stipulat si in contractele colective de munca si nu poate sa depaseasca trei luni de zile”, explica ministrul Ioan Botis.
In ceea ce priveste concedierea colectiva, ministrul Botis a aratat ca noul Cod al Muncii nu dereglementeaza in niciun fel concedierea individuala sau colectiva ca procedura.
”In cazul concedierilor colective trebuie respectate absolut aceleasi proceduri ca cele prevazute in actualul Cod al Muncii - si stiti ca dureaza pana la 60 de zile aceste proceduri, proceduri care prevad si salarii sau plati compensatorii si care raman in vigoare - dar vine si spune un lucru extrem de corect; dupa ce am terminat raporturile de munca, eu, ca angajator, nu mai pot sa am obligatii fata de tine ca fost angajat. Aceasta obligatie o are statul roman, pentru ca statului roman i se platesc contributii. Acel angajator care a facut concedierea pe motiv de performanta, nu poate lua inapoi aceiasi oameni care nu au avut performante”, a afirmat Ioan Botis.
Seful Executivului a mai afirmat ca
modificarea Codului Muncii face parte dintr-un program mai amplu al Guvernului de creare de locuri de munca. Emil Boc a declarat ca modificarile legislative vor continua odata cu adoptarea Legii zilierilor, urmand sa fie reduse si contributiile la asigurarile sociale. De asemenea, aceste masuri vor fi insotite de unele masuri economice, precum accelerarea absorbtiei fondurilor europene, eliminarea birocratiei, dar si de programe punctuale precum programul pentru sprijinirea tinerilor intreprinzatori. Dupa aplicarea tuturor acestor masuri, Guvernul estimeaza crearea de cateva sute de mii de locuri de munca in urmatorii ani, a precizat premierul Emil Boc.
Potrivit Constitutiei, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege. Constitutia stabileste ca Guvernul va fi demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, va fi adoptata. Daca Guvernul nu a fost demis prin motiune de cenzura, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern. In plus, in cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate prin angajarea raspunderii Guvernului, dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.
“A fost o decizie a coalitiei inca de acum doua saptamani, care viza procedura asumarii raspunderii pe Codul Muncii. Doi: asa cum am spus, un Cod extrem de complex, cu interese divergente, nu poate fi adoptat pentru a avea coerenta, din nefericire spun, decat prin procedura aceasta a asumarii. Si practica anterioara a vechiului Cod al Muncii, in 2003, in guvernarea PSD, tot prin asemenea procedura s-a adoptat, pentru ca numai asa se poate pastra caracterul unitar al Codului in vederea promovarii lui”, a mai precizat Emil Boc, in cadrul unei emisiuni televizate.
_
Toate modificarile aduse Codului Muncii vor fi dezbatute de catre specialistii AvocatNet.ro in cadrul conferintei "Noul Cod al Muncii. Angajat vs angajator. Cine castiga?" Mai multe detalii despre eveniment puteti gasi aici.
Proiectul de lege privind Codul Muncii in varianta aprobata de Guvern poate fi consultat in fisierul atasat.
Comentarii articol (19)