CODUL MUNCII,ultima varianta

Perioada de probă ce poate fi stabilită pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă, este de cel mult 90 de zile calendaristice, conform ultimei variante a proiectului Codului Muncii, obţinut de Agerpres.

Conform proiectului, pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta numai printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.

De asemenea, pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă.

Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.

Proiectul de act normativ prevede că un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară pentru executarea unei sarcini precise şi cu caracter temporar, iar misiunea de muncă temporară se stabileşte pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 luni.

Primirea la muncă a până la trei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă va fi sancţionată cu amendă de la 30.000 lei la 40.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei, conform proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, prestarea muncii de către o persoană fără încheierea unui contract individual de muncă se va sancţiona cu amendă de la 500 la 1.000 de lei.

Toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional sunt abrogate în ultima formă a proiectului Codului Muncii, obţinută de MEDIAFAX, care urmează să fie discutat, vineri, de premierul Emil Boc şi ministrul Muncii cu sindicatele.


Articolul 238 din Codul Muncii în vigoare prevede că drepturile salariaţilor din contractele individuale nu pot fi inferioare celor stabilite prin contractele colective de muncă.

"Contractele individuale de muncă nu pot conţine clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă. La încheierea contractului colectiv de muncă prevederile legale referitoare la drepturile salariaţilor au un caracter minimal", potrivit articolului 238.

ªi articolul 239, care stabileşte că prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii, indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizaţie sindicală, este abrogat în proiectul Codului Muncii.

Contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul angajatorilor, al ramurilor de activitate şi la nivel naţional. Contractele colective de muncă se pot încheia şi la nivelul unor grupuri de angajatori, denumite în continuare grupuri de angajatori, prevede articolul 240 din Codul Muncii în vigoare.

"Clauzele contractelor colective de muncă produc efecte pentru toţi salariaţii angajatorului, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel, pentru toţi salariaţii încadraţi la angajatorii care fac parte din grupul de angajatori pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel, pentru toţi salariaţii încadraţi la toţi angajatorii din ţară, în cazul contractului colectiv de muncă la nivel naţional. La fiecare dintre nivelurile prevăzute la art. 240 se încheie un singur contract colectiv de muncă", potrivit articolului 241.

Totodată, în ultima variantă a proiectului Codului Muncii este abrogat şi articolul 242, care prevede că un contract colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, ce nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate.

De asemenea, potrivit articolului 243, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părţilor care se fac vinovate de aceasta.

Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condiţiile legii, ori de câte ori părţile convin acest lucru, se arată la articolul 244 din Codul Muncii în vigoare.

Contractul colectiv de muncă încetează la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, dacă părţile nu convin prelungirea aplicării acestuia, la data dizolvării sau lichidării judiciare a angajatorului sau prin acordul părţilor, potrivit articolului 245 din actualul Cod al Muncii, care în noul proiect elaborat de Guvern figurează ca abrogat.

De asemenea, în proiect este abrogat şi articolul 246, care prevedea că aplicarea contractului colectiv de muncă poate fi suspendată prin acordul de voinţă al părţilor ori în caz de forţă majoră.

Articolul 247, care era abrogat şi în forma anterioară a proiectului de modificare a Codului Munii, prevede că în cazul în care la nivel de angajator, grup de angajatori sau ramură nu există contract colectiv de muncă, se aplică contractul colectiv de muncă încheiat la nivel superior.

În ultima variantă a proiectului de modificare a Codului Muncii este abrogat şi articolul 290, care se referă la procedura de soluţionare a conflictelor de muncă, reglementată prin lege specială.

Sindicatele nu sunt de acord cu scoaterea contractelor colective de muncă din viitorul Cod al Muncii, susţinând că în acest fel regulile minimale ca timpul de lucru, condiţiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienţii de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea.

În opinia sindicaliştilor, dacă ramurile nu sunt definite, iar contractul de muncă la nivel de unitate ajunge la mâna angajatorului, este posibil ca lucrătorii să fie plătiţi sub valoarea lor.

Cele cinci confederaţii sindicale au anunţat că vor decide luni formele de protest, nemulţumite de modificările aduse Codului Muncii, care dezavantajează angajaţii.