Antibioticele: cand prea mult strica

Stiati ca, in momentul de fata, aproape jumatate dintre antibioticele din Europa sunt destinate tratarii animalelor? Nu este de mirare ca aceasta folosire excesiva a antibioticelor, considerata a fi, in general, un factor de risc pentru aparitia virusilor rezistenti la acest tip de medicamente, devine o problema din ce in ce mai grava, care ameninta serios sectorul zootehnic european. Mai mult, in cazul animalelor, antibioticele nu sunt folosite numai pentru tratament, dar si pentru prevenirea imbolnavirii si accelerarea procesului de crestere.

Rezistenta la antibiotice afecteaza deopotriva oamenii si animalele
Pentru a asigura un viitor in care tratamentul cu antibiotice sa nu fie nefolositor si pentru „a pastra antibioticele drept unele dintre medicamentele cele mai eficiente in combaterea bolilor, atat pentru oameni cat si pentru animale”, potrivit rezolutiei, primul pas ar fi reducerea consumului unor astfel de substante.

Rezistenta animalelor la antibiotice nu este numai o problema de productie. Ea afecteaza deopotriva oamenii si animalele. Mai mult, poate fi transmisa de la oameni la animale si invers.

Rezistenta la antibiotice poate fi de asemenea cauzata de alimentele de origine animala care ar putea favoriza rezistenta la antibiotice a consumatorului. Desi lantul alimentar se presupune a fi obiectul unor controale riguroase, acesta se contureaza ca o unealta importanta pentru transmiterea rezistentei la antibiotice. Transmiterea se poate face de asemenea de la animalele de companie, ca pisicile sau cainii (sau orice animal de la care nu se obtin produse alimentare) care pot fi purtatori de virusi rezistenti la antibiotice.

Comisia pentru agricultura cere monitorizarea rezistentei la antibiotice

Rezolutia comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala cere in primul rand colectarea adecvata a datelor, analiza vanzarilor facute de agentii veterinari si monitorizarea ulterioara a utilizarii produselor de origine animala.

Se cer, de asemenea, activitati de cercetare in productia de animale fara utilizarea de substante antimicrobiene. In consecinta, cercetarea pe scara mai larga ar trebui desfasurata in cazurile alternative (vaccinarea, biosecuritatea, cresterea pentru rezistenta).

Totodata, se specifica faptul ca rezistenta la antibiotice ar trebui atent monitorizata, atat in cazul animalelor de casa, cat si in cazul celor folosite in industria alimentara. Nu in ultimul rand, este sustinuta folosirea prudenta a antibioticelor pentru animale si informarea si pregatirea veterinarilor si a fermierilor cu privire la strategiile de minimalizare a rezistentei la antibiotice.