Mihnea Stoica: Ritmul in care am evoluat, cu viteza de doua obiective per mandat, ma nemultumeste si ma determina sa calific baroul drept inert

AvocatNet.ro: Care sunt motivele ce v-au determinat sa candidati la functia de decan al Baroului Bucuresti?

Av. Mihnea Stoica (foto dreapta): In primul rand, conflictul de opinii sau, hiperpolizand, conflictul intre generatii. Lasand la o parte imprejurarea ca noi, cei tineri, suntem generatia majoritara, cred ca suntem mai potriviti reformarii profesiei si administrarii ei si, categoric, in privinta comunicarii. Un exemplu concludent in favoarea generatiei cu care ma identific: majoritatea covarsitoare a societatilor care au avut forta de a isi deschide birouri si in afara Romaniei, integrand astfel avocatura romaneasca in topurile europene, sunt fondate si conduse de colegi care apartin acestei generatii, a celor sub 40 de ani. Mai mult, reputatia acestor societati este consolidata si de faptul ca stagiarii pe care i-au format nu au intampinat piedici la definitivarea in profesie. Una dintre aceste societati detine si recordul absolut – participarea stagiarilor sai in sapte sesiuni de examene consecutive fara inregistrarea vreunui esec. Au fost acesti indrumatori felicitati, premiati, stimulati? Canoanele baroului nu cunosc inca aceasta institutie.

Atat eu, cat si decanul in exercitiu ne-am facut publice opiniile divergente in privinta administrarii baroului, propunand prioritati si solutii diferite. Acum este randul colegilor sa aleaga careia dintre solutii ii vom da curs.

Subliniez ca am si opinii comune cu decanul in exercitiu si, in considerarea acestora si a bunei sale credinte, il voi consulta frecvent in ceea ce priveste ordonantarea cheltuielilor baroului si in ceea ce priveste doleantele colegilor care ii compun bazinul electoral.

Oricare ar fi programul pe care il vom alege, eu voi contribui la reformarea profesiei, exercitand cu buna credinta orice rol imi va fi atribuit in organigrama baroului.

In al doilea rand, sunt nemultumit de inertia administrarii baroului. In 2008, ni s-au propus 16 obiective pe care le-am sustinut cu convingere. Problema este ca 14 dintre acestea ne sunt propuse din nou acum, in 2011. Or, ritmul in care am evoluat, cu viteza de doua obiective per mandat (ma rog, atipic, de doi ani si jumatate) ma nemultumeste si ma determina sa calific baroul drept inert.

Un alt exemplu vizand inertia ar fi lipsa oricarei reactii cu care sa fi intampinat succesiunea normelor care au guvernat admiterea in profesie. Vreme de 7-8 luni, legea a permis accesul in profesie in baza interviului si pana in prezent au fost intervievati circa 250 de petenti. De ce nu am impus o taxa privind sustinerea interviului, distincta de cea impusa admiterii in profesie? Stabilirea unei taxe de procesare a cererii si de organizare a interviului in limita maxima stabilita de UNBR (3000 de lei) ar fi generat un venit de 750.000 lei baroului in conditiile in care excedentul bugetar al anului 2010 este de circa 450.000 lei. Cu venitul generat prin perceperea taxei de interviu am fi putut finanta 150 de doctorate pentru membrii baroului sau am fi putut finanta in mare proportie consolidarea sediului. Mai mult, probabil ca impunerea taxei ar fi descurajat o mare parte dintre petenti, in mare parte pe brasoveni. Acestia au ales sa incerce admiterea in Baroul Bucuresti intrucat Baroul Brasov percepe o taxa de intervievare impovaratoare.

In al treilea rand, am avut mai multe initiative in interesul generatiei pe care am reprezentat-o in ultimii patru ani care s-au transformat in proiecte respinse. Subliniez ca initiativele mele exercitate in mandatul regretatului decan, domnul Cristian Iordanescu, au fost incorporate in statutul profesiei si au determinat in cele din urma o crestere a veniturilor avocatilor. Probabil nu au fost lamentabile precum cele formulate ulteriror. Sau pacat ca in urmatorii trei ani am intrat in pana de inspiratie…

Nu vreau ca si initiativele pe care le-am incorporat in programul electoral sa imbrace aceeasi soarta. De data aceasta, daca vor pieri, vor pieri de mana Adunarii Generale, nu de cea a consiliului.

De ce atuuri beneficiati, in comparatie cu ceilalti candidati la conducerea Baroului?

Insertia solida in generatia mea, pe care am tratat-o asa cum am promis. Cheia consta in comunicarea permanenta si lipsita de formalism. Raspund la numele meu, Mihnea, nu la apelativele domnul avocat, domnul consilier sau, in viitor, domnul decan. Pretuiesc continutul informatiei, nu maniera in care sunt comunicate. In contextul acesta, prefer critica intrucat este onesta si sincera. De aceea, nu cred ca exista multi colegi care sa poata afirma ca nu i-am reprezentat corespunzator in consiliu, sau ca nu i-am ajutat in demersurile lor la barou, macar cu un sfat sau cu o parere.

Care sunt cele mai dificile probleme cu care se confrunta, in prezent, profesia de avocat?

Insa, cea mai grava problema este lipsa strategiei baroului vizand obiectivele pe termen lung ale profesiei. In prezent, numai UNBR este cel care protejeaza obiectivele pe termen lung ale profesiei. Din pacate, Baroul Bucuresti nu numai ca nu a adoptat o strategie ci, uneori a initiat demersuri care intrau in conflict cu strategia pe termen lung a UNBR. In mare masura, la aceste scapari a contribuit si lipsa unei codificari a rezolutiilor congresului si a actelor organelor de conducere, fie ele ale baroului, fie ale uniunii.

Concret, baroul nu a identificat nici pana in prezent care sunt factorii interni care pot asigura atingerea unor obiective pe termen lung. Niciodata nu s-a evaluat aportul societatilor semnificative in incasarea onorariilor, atat de catre acestea ca generatori ai venitului, cat si de catre oponentii lor, beneficiarii secundari. Nu stim care a fost cuantumul onorariilor astfel atrase si cum poate fi stimulat un asemenea aport. Dar putem stingheri activitatea lor, refuzand sa eliberam card-uri in considerarea unor penalitati prescrise sau a oricaror alte ipoteze fanteziste. Exemplificativ, eliberarea cardului a fost refuzata unui examinator al uniunii, in considerarea faptului ca nu depusese asigurarea de malpraxis in dosarul personal in conditiile in care societatea unde functiona este asigurata colectiv pentru o suma care depaseste veniturile baroului. Nu este vorba de colegul meu, conf. dr. Vasile Nemes - domnia sa a fost sursa mea de informare.

Baroul nu a examinat nici factorii externi. Niciodata nu s-au examinat, nu s-au explorat si nu s-au exploatat alte surse de onorarii, cum ar fi cele cu afectatie speciala prevazute in bugetul national, in bugetele locale sau cele care fac obiectul finantarilor europene (asistenta unor categorii defavorizate, asistenta minoritatilor, protectia copilului, internarile nevoluntare). Baroul s-a limitat la a exploata in mod constant si fara a inregistra cresteri semnificative bugetul jusititei destinat asistentei judiciare.

Ce opinie aveti referitor la propunerile de modificare a statutului profesiei de avocat?

Sunt dezamagit pentru ca in forma finala a proiectului adoptat de Consiliul UNBR nu se inregistreaza amendamente cu privire la doua chestiuni de actualitate, cu importanta majora: concurenta si raspunderea profesionala. Pe de alta parte, salut reglementarea statutara a recuperarii capacitatii de munca.

In alta ordine de idei, impreuna cu echipa reformista, din care ii evidentiez in aceasta privinta pe Daniel Carman, Catalin Fenechiu si Iancu Toader, am conceput un proiect de statut cu o arhitectura deosebita de a celui precedent. Am plecat de la ideea ca Legea 51 se intituleaza „lege privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat” si am impartit statul in doua mari sectiuni, respectiv organizarea profesiei si exercitarea profesiei.

Organizarea profesiei a suferit mici amendamente vizand lacunele fostului statut in privinta efectelor actelor organelor de conducere si o modificare semnificativa, de principiu, determinata de asezarea reglementarilor privind formele de exercitare a profesiei de avocat in aceasta sectiune. Normele care guverneaza formele de exercitare a profesiei cuprind dispozitii privind:
• Infiintarea si capacitatea lor
• Functionarea lor (reprezentarea legala si adoptarea hotararilor) si dezvoltarea lor (schimbarea sediului, infiintarea sediilor si a birourilor secundare )
• Incheierea conventiilor de conlucrare si a contractelor de colaborare si salarizare
• Publicitatea si concurenta
• Incidentele si efectele lor asupra functionarii lor – suspendarea, retragerea si excluderea asociatului
• Transformarea si incetarea lor prin lichidare conventionala si/sau prin lichidare asistata – principiile si limitele conventiei partilor

Sectiunea vizand exercitarea profesiei a suferit amendamente minore, dar a introdus si o notiune in premiera: suspendarea aparenta – situatia mamicilor si a avocatilor colaboratori sau salarizati in perioada dintre doua contracte – permitandu-le acestora continuarea exercitarii profesiei, limitata la continuarea obligatiilor anterior asumate si la perceperea onorariilor convenite anterior suspendarii aparente.

O alta modificare semnificativa ar fi raportarea procedurii disciplinare la procedura penala prin schimbarea continutului normei de trimitere.

In opinia dvs., un avocat trebuie sa raspunda penal in cazul in care clientul sau comite o ilegalitate punand in aplicare sfaturile avocatului?Argumentati.

Intrebarea dvs are nevoie de precizari:
1. clientul a savarsit infractiuni sau s-a limitat la a savarsi fapte juridice lato sensu care ii angajeaza raspunderea civila sau administrativa?
2. clientul a perceput corect consultatia si si-a asumat consecintele actiunilor sale?
3. clientul a fost indemnat sa savarseasca infractiuni sau a fost numai informat cu privire la eventualele consecinte ale faptelor sale si riscurile la care se expune?

Am dezbatut si epuizat acest subiect cu Cezar Bivolaru inca din februarie si avem niste solutii cristalizate in privinta tutror aspectelor enuntate in intrebarile cu care am inceput raspunsul.

Raspunsul meu in privinta avocatului instigator este previzibil: este nedemn a fi avocat. Cel mai tampit sfat, de exemplu „bate-ti nevasta ca sa nu te mai insele” nu produce consecinte numai asupra asa-zisului avocat, ci ne dezonoreaza intregul corp profesional. In consecinta, corpul profesional trebuie sa se protejeze.

Pe de alta parte, regret abrogarea dispozitiilor care excludeau raspunderea penala pentru faptele clientului. Ratiunea lor nu era cea de a proteja avocati corupti, ci de a asigura independenta opiniei profesionale. Eliminarea impunitatii produce efecte asupra calitatii consultatiei juridice intrucat avocatul nu isi va mai sfatui clientul in limitele juramantului depus, ci va examina in ce masura cuprinsul consultatiei il va expune riscului urmaririi penale. Abrogarea clauzei de impunitate afecteaza sever independenta opiniei avocatului si mai ales exteriorizarea acesteia, transformandu-l intr-un obedient atunci cand va fi confruntat cu perspectiva urmaririi penale. Clauza de impunitate constituia o garantie ca actiunea penala nu va fi exercitata in mod discretionar de catre procurori impotriva avocatilor incomozi.

Mai mult, clauza de impunitate nu excludea exercitarea actiunii disciplinare impotriva avocatului instigator. Ea proteja avocatul si independenta opiniei sale de ingerintele din afara profesiei. Or, in conditiile in care instigatorul se erijeaza in avocat, profesia isi va lua masurile de protectie, inlaturandu-l pe cel ce isi nesocoteste juramantul.

Ce solutii vedeti in problema restantelor la plata onorariilor cuvenite asistentei judicare?

Din echipa mea fac parte si doi avocati care asigura asistenta judiciara, obligatorie sau in cadrul ajutorului public judiciar – domnii Grigore Gabriel Stoian si Alexandru Mihalcea. Am avut ocazia sa ma consult cu ei si atunci cand coordonam Serviciul de Asistenta Judiciara si ei formulau propuneri, de multe ori critice. Important este ca aveau si au in continuare intitativa si verb. Acum, impreuna cu ei si cu Daniel Caraman (azi e ziua lui si il felicit si pe aceasta cale) am conceput planuri si in acest sens.

O prima solutie, cea de principiu, ar fi largirea cadrului asistentei judiciare si exploatarea altor surse de finantare – nationale, locale sau europene.

A doua solutie, cea practica, ar fi creditarea contului cu destinatie speciala cu excedentul bugetar al baroului din exercitiul financiar precedent. In acest mod s-ar acoperi cam 30 – 45 de zile din intarzierea la decontare a Ministerului Justitiei. Solutia nu este paliativa, ci ar putea fi chiar eficienta, in special in apropierea perioadelor critice – sezonul impozitelor, perioadele din preajma sarbatorilor religioase sau din preajma debutului anului scolar.

A treia cale ar fi cea de lege ferenda, care lasa frau liber imaginatiei si ar permite un zilion de solutii din care partenerul nostru, Ministerul Justitiei.

Ce reforme veti implementa in cadrul baroului daca veti fi ales?

Prefer adverbul „cand” conjunctiei „daca”. Am publicat deja proiectul a doua reforme vizand administrarea baroului si comunicarea publica pe site-urile noastre, respectiv http://alegeriavocati2011.ro/ si http://mihneastoica.ro
Sumar descrise, reformele vizeaza administrarea baroului si logistica baroului, dedicata comunicarii. Ele se subsumeaza unui principiu: acordarea de garantii avocatilor.

Finalitatea reformei administrative este garantarea unor termene obligatorii de solutionare a lucrarilor avocatilor, eliberarea neconditionata a cardurilor si crearea unei structuri functionale cu compartimente care proiecteaza o stategie pe termen lung si asigura punerea ei in practica.

In ceea ce priveste reforma logistica, proiectul nostru vizeaza adaptarea platformei de comunicatii a baroului pentru a raspunde exigentelor prezente si pe termen mediu vizand comunicarea publica si comunicatiile la distanta.

Ar mai fi un proiect pe cale de definitivare – PRIMUL BIROU – destinat tinerilor care au absolvit examenul de definitvare si pe care ii incurajam. Baroul nu le va pune la dispozitie birouri, nici mobilier, nici spatiu. Baroul le va asigura o consultanta cu pronuntat caracter economic si indrumare in solutii verificate. Mai mult, pentru a stimula infiintarea unor noi forme de exercitare a profesiei, Baroul le va pune la dispozitie soft-uri administrative, de contabilitate si management, soft cu caracter juridic si o biblioteca virtuala. Acolo unde baroul nu va putea finanta in intregime un soft, acesta va fi achizitionat in co-plata, la costuri inferioare celor de piata, determinate de achizitiile pachetelor colective. In raport de anvergura investitiilor in care se implica tinerii, baroul le va permite pentru o perioada determinata, de 6 pana la 18 luni, depasirea plafonului incasarilor cuvenite pentru asistenta judiciara asigurata in urma desemnarii de catre serviciul de resort. Mai mult, pentru o perioada similara, baroul ar putea incuviinta reducerea taxelor profesionale, ori scutirea provizorie de la plata acestora.

Cum veti imbunatati management-ul baroului si relatia cu celelalte institutii (instantele, MJ, CSM, MP, etc.)?

Prin reafirmarea prestigiului profesiei si prin dialog intre parteneri, nu prin concesii unilaterale.

Va prezentam in fisier atasat CV-ul avocatului Mihnea Stoica.
_____
Nota:

Te invitam sa spui ce asteptari ai de la viitoarea conducere a Baroului Bucuresti pe Forumul AvocatNet.ro.
Toate interviurile acordate de candidatii la functia de decan al Baroului Bucuresti pot fi citite aici.