Iosif Friedmann-Nicolescu: Profesia de avocat este privita de catre justitiabili intr-o optica total deformata

AvocatNet.ro: Care sunt motivele ce v-au determinat sa candidati la functia de decan al Baroului Bucuresti?

Iosif Friedmann-Nicolescu (foto stanga): In primul rand, dragostea pentru profesia de avocat, profesie care in viziunea mea este un apostolat. In al doilea rand, am o experienta neintrerupta de aproape 30 de ani in profesie, timp in care am ocupat diverse demnitati in cadrul organizat al profesiei si cunosc in amanunt ce trebuie facut pentru a ridica profesia. In al treilea, rand pentru ca ma consider util profesiei si pentru ca am convingerea ca pot sa contribui la repunerea profesiei in drepturile sale, in asa fel incat avocatii si avocatura sa se bucure de binemeritatul respect al intregii societati. In al patrulea rand, profesia trebuie readusa la stralucirea ei din perioadele de maxima dezvoltare a acestei frumoase meserii. Nu in ultimul rand, pentru ca ma consider obligat fata de colegii avocati si pentru ca am o datorie fata de maestri mei si de inaintasii acestei profesii.
In cei aproape 30 de ani de profesie am analizat ce este bine pentru profesie si ce dauneaza profesiei.

 De ce atu-uri beneficiati, in comparatie cu ceilalti candidati la conducerea Baroului?

Sunt cateva atuuri pe care le am in plus fata de ceilalti candidati:
- experienta in profesie
- faptul ca sunt unul din interiorul profesiei
- sunt ferm si vertical

Care sunt cele mai dificile probleme cu care se confrunta, in prezent, profesia de avocat?

Problemele profesiei sunt complexe. Avocatura se afla in tranzitie, catre viziunea constructiei Uniunii Europene asupra acestei profesii. O problema majora este determinata de unele imperfectiuni legislative ale reglementarii profesiei. Desigur, criza mondiala de disponibil accentueaza unele aspecte negative ale profesiei. Profesia de avocat este privita din afara ei, de catre justitiabili intr-o optica total deformata. In acest moment, profesia de avocat se afla la o rascruce si depinde exclusiv de noi avocatii cum vom depasii aceasta situatie. Increderea justitiabililor in avocat este de multe ori zdruncinata de solutiile lipsite de fundament juridic pronuntate de instantele de judecata indiferent de grad, cat si de instabilitatea legislativa. Profesia de avocat si in Romania a devenit o “piata a muncii”.

Ce opinie aveti referitor la propunerile de modificare a statutului profesiei de avocat ?

Statutul profesiei de avocat este perfectibil. Ar trebui sa functioneze la nivelul fiecarui Barou un compartiment – format exclusiv din avocati – care sa fie mereu pregatiti cu propuneri de lege ferenda de perfectionare a cadrului legislativ al exercitarii profesiei de avocat.

In opinia dvs., un avocat trebuie sa raspunda penal in cazul in care clientul sau comite o ilegalitate punand in aplicare sfaturile avocatului? Argumentati.

Se incearca prin diferite metode o ingerinta nepermisa in exercitarea profesiei de avocat si in timorarea acestuia.
Profesia de avocat este o profesie libera (nu liberala – liberal este un curent si o doctrina politica).
Orice constrangere, conduce la restrangerea dreptului de exercitare a profesiei.
Nici un avocat nu-si va sfatui clientul sa comita fapte penale.
Din pacate se incearca supunerea, subordonarea si aservirea profesiei de avocat, puterii; ceeace nici comunistii nu si-au permis timp de 50 de ani..
Este vorba de o mentalitate a puterii, ca avocatul este vinovat de toate relele din societate.

Ce solutii vedeti in problema restantelor la plata onorariilor din oficiu ?

In 1963, U.S.A. a platit cate 1.000.000. USD fiecarui avocat din oficiu care asigurau apararea celor care l-au impuscat pe Presedintele John Fitzgerald Kennedy. Ministerul Justitiei trebuie sa-si respecte obligatiile legale cei revin, neplata la timp a onorariilor din oficiu reprezinta o lovitura data Statului de Drept. Desigur, intarzierile la plata a onorariilor pentru apararea din oficiu creeaza neajunsuri colegilor nostri care asigura acest serviciu. Aceste intarzieri conduc la penalizari ce le sunt aplicate avocatilor care la randul lor trebuie sa-si achite facturile. Ministerul Justitiei trebuie sa-si onoreze la timp obligatiile, iar in cazul intarzierilor, cred ca trebuie aplicate penalizari in sarcina acestui minister, la nivelul celor platite de noi in cazul in care intarziem cu darile la stat.

Ce reforme veti implementa in cadrul baroului daca veti fi ales ?

Reformele trebuie sa fie punerea in aplicare a vointei avocatilor si ale dorintelor lor. Un prim aspect este cel al reformularii obligatiilor banesti fata de profesie, iar, in aceasta perioada de criza, sa nu creasca nici o taxa. Voi milita alaturi de intregul consiliu pentru reducerea cheltuielilor Baroului.

Cota datorata catre Casa de Asigurari a Avocatilor trebuie sa fie regandita si sa fie pe baze contractuale. Fiecare avocat, anual, sa incheie un contract cu Filiala si indiferent de nivelul incasarilor, sa se stabileasca nivelul de plata. Astfel ar trebui sa existe posibilitatea de a opta anual intre UN PUNCT si CINCI PUNCTE. Stabilindu-se – de exemplu – pentru un punct lunar la pensie 100 lei. Scara sa fie intre un punct si cinci puncte lunar, pe baza contractuala. Cel care se obliga contractual sa achite lunar – de exemplu – 300 lei, va obtine 3 puncte la pensie in anul respectiv. Totodata, se impune ca tot Casa de Asigurari a Avocatilor sa poata oferi avocatilor posibilitatea de a se cotiza separat si tot contractual pentru o pensie suplimentara.

Numarul de avocati din Bucuresti justifica inclusiv infiintarea unei Societati de asigurari pentru malpraxis, pentru ca banii pentru asigurarea obligatorie profesionala sa ramana tot in sistem.

Se impune reinfiintarea pe langa fiecare filiala a Casei de Asigurari a Avocatilor a fostei Case de Ajutor Reciproc, care acorda avocatilor dinainte de 1989 imprumuturi rambursabile si cu dobanda mica.

Casa de Asigurari a Avocatilor poate sa incheie direct contracte cu institutii sanitare spitalicesti si cu centre de sanatate, astfel ca si sub acest aspect sa beneficiem de servicii complete.

Trebuie eliminate din Legea avocatilor obligatia de a asigura substituirea, deoarece mandatul este personal, corelativ cu impunerea obligatiei instantelor de judecata de a acorda termene pentru imposibilitatea de prezentare a avocatului. Totodata trebuie eliminate din codurile de procedura textele discriminatorii care preved posibilitatea instantelor de a diminua onorariul stabilit liber intre client si forma de exercitare a profesiei. Diminuarea onorariului de avocat este contrara principiului economiei libere de piata. Corelativ cu stabilirea – ca si in cazul Notarilor publici si a Executorilor judecatoresti – a unui tarifar minimal, absolut necesar unei profesii unitare.

Cu toate ca avem colegi minunati si foarte talentati, profesia de avocat nu are o publicatie periodica – Revista AVOCATULUI a U.N.B.R., apare anual – iar JURNALUL BAROULUI nu mai apare de vreo 5 ani. Este o necesitate aparitia unei publicatii profesionale periodice la un Barou cu circa 10.000. de avocati.

In cadrul Consiliului Baroului Bucuresti voi incerca implementarea unui Programul complex de Comunicare in interiorul profesiei de avocat si transparenta a activitatii Consiliului, corelativ cu Monitorizarea profesiei de avocat in mass media.

Profesia de avocat, are un specific inconfundabil, avocatul fiind deopotriva jurist si cetatean, se afla la confluenta apararii drepturilor omului, in conditiile secretului profesional configurat unui cadru constitutional, cu dexteritatea si vocatia sa profesionala personala, pusa in slujba interesului legitim al clientului in conditiile stabilite de lege. Activitatea avocatului, in cabinet, in fata instantei, in fata unei autoritati, dar mai ales in „dialogul avocatului cu legea” acesta este un siguratic in centrul societatii, intr-o perpetua lupta cu nedreptatile sociale.

Primul „OM in CETATE”, este de buna seama AVOCATUL (scris cu majuscule). Profesia de avocat este una din primele profesii ale omenirii, aparuta odata cu primele forme de civilizatie, poate la fel de veche ca magistratura, alaturata insa acesteia intotdeauna, avocatura in istoria sa multimilenara si-a demonstrat necesitatea si utilitatea sociala, in cadrul actului de justitie.
Astazi, in sistemul dreptului european, cat si al globalizarii, avocatura are un rol important in organizarea judiciara si in procedurile necontencioase. Avocatura este deopotriva stiinta si arta.  Activitatea profesionala, sociala, politica, economica, dar si cea cultural - stiintifica dedicate societatii de catre avocati este plasata, intentionat sau nu, de mass media in acest moment, intr-un con de umbra si nu de putine ori avocatul – avocatura in general – fiind expediat „la periferia socialului”, undeva in compania “faptului divers”.

Putine sunt profesiile care ca si avocatura, au la temelie CULTUL pentru DREPTATE si ADEVAR absolut, in realitatea sociala.
Din pacate – in ultima vreme – dupa mai bine de 20 ani de la „evenimentele din Decembrie 1989”, inca mai apar „clisee” care intr-un limbaj desuet, lipsit total de eleganta, in totala necunoastere a profesiei „lipesc etichete si lozinci” vexatorii pe fruntea avocaturii si a avocatilor.

Datorita activitatilor profesionale, desfasurate dispersat, avocatii pe de o parte, nu se cunosc indeajuns intre ei (alaturi de avocatii de cariera si fosti reprezentanti ai magistraturii, fiind inscrisi in barouri si proveniti din alte meserii presupunand studii juridice superioare), iar pe de alta parte (din pacate) nu toti colegii sunt solidari cu profesia de avocat. Avocatura este mai de graba un apostolat, nu o profesie ca celelalte.

Organele profesiei de avocat – din pacate – nu riposteaza imediat la atacurile din mass media indreptate impotriva avocaturii si a avocatilor luati individual, atacuri venite de la persoane iresponsabile, fie ei ziaristi sau alte categorii de „cetateni”.

Opinia publica, societatea civila in general dar si unele institutii ale Statului de Drept au o perceptie gresita asupra profesiei de avocat, desconsiderandu-ne, fara ca acestia sa primeasca imediat o replica pe masura.

Nu sunt facute cunoscute toate activitatile pozitive ale avocatilor in societatea romaneasca.

Cati dintre contemporanii nostri stiu ca cei mai de seama oameni de cultura ai Romaniei au fost juristi si avocati?
Sa nu amintim decat pe cativa: Titu Maiorescu (numele sau fiind in centrul frontispiciului Fundatiei Culturale Regele Carol I, alaturi de Eminescu, Dimitrie Cantemir, etc.), Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Iuliu Maniu, Avram Iancu, Barbu Stefanescu-Delavrancea, Nicolae Titulescu, Nicolae Steindhard (calugarul Nicu de la Rohia, avocat in Baroul Bucuresti si doctor in drept cu o teza din 1936 valabila si astazi) etc., sa nu amintim decat pe cativa din marii romani care au fost primii in Cetate.
Cati din contemporanii care ne hulesc stiu ca Facultatea de Drept este cea care desavarseste cultura si civilizatia umana, iar marii intelectuali ai acestei tari sau format ca juristi: Andrei Radulescu, Dimitrie Gusti, Alexandru Ioan Cuza, (actorul) Florin Scarlatescu, (poetul) Romeo Iorgulescu, actorul Nicolae Gardescu, criticul cinematografic D. I. Suchianu, etc..

Ceea ce fac avocatii benefic pentru societate este prea putin cunoscut de catre oamenii de rand care percep deformat profesia de avocat si avocatura in general.

Astfel ca trebuie:

- Infiintata o structura specializata, care sa promoveze transparenta activitatii organelor profesiei si a serviciilor aflate in slujba profesiei.
- Infiintat un centru pentru monitorizarea stirilor avand legatura cu avocatura si avocatii aparute in mass media.

Structura specializata pentru promovarea transparentei organelor profesiei de avocat, alaturi de centrul de monitorizare a informatiilor legate de avocati si de avocatura, pot coexista in cadrul unui: CENTRU DE PRESA si RELATII CU SOCIETATEA CIVILA si INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT. Centrul trebuie sa aibe ca scop schimbarea perceptiei asupra avocaturii si a avocatilor ca si corp profesional aristocrat al societatii, formand elita gandirii intelectuale a societatii romanesti actuale. Fiindca Romania de astazi nu mai poate fi conceputa concentrationist, avocatura fiind una dintre profesiile de referinta, cu importanta sociala care nu poate fi negata. Respectul datorat profesiei de avocat si nesupunerea acesteia presiunilor de orice gen implica si cunoasterea activitatilor avocatilor.

Avocatura romana in spatiul Uniunii Europene nu poate fi supusa nici unei denigrari de catre institutii oficiale sau de mijloacele de comunicare mass media. Centrul va functiona sub autoritatea Decanului Baroului Bucuresti, fiind coordonat de un grup de avocati avand o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 20 de ani din cadrul Baroului, avocati neangajati in activitati politice si care au un prestigiu nestirbit.

Avocatul coordonator va indeplini simultan si urmatoarele atributii: imputernicit al Baroului in relatiile cu mass media si redactorul responsabil al publicatiilor periodice ale Baroului, publicatii profesional stiintifice. REALIZAREA PRACTICA a PROGRAMULUI se va face sub autoritatea Decanului Baroului Bucurest. Centrul va pune la dispozitia celor interesati date de informare generala, promovand imaginea pozitiva a avocaturii si avocatilor. In cadrul Centrului vor fi redactate operativ – ori de cate ori va fi nevoie – Comunicate de presa. Centrul va avea un punct de documentare si centralizarea din mass media, prin monitorizarea din presa scrisa si vorbita, din cadrul audio-vizualului si din orice sursa, a informatiilor legate de avocatura si avocati. Comunicatele de presa vor cuprinde si atitudinea profesiei, a avocatilor fata de schimbarile legislative de alte aspecte sociale, politice, economice, sau culturale, fata de institutiile Statului de Drept pentru afirmarea AVOCATULUI ca PRIMUL OM din CETATE.

Centrul va edita doua publicatii periodice (a caror structura se va detalia):
- Buletinul intern al avocatilor
- Jurnalul Baroului.

Destinate de principiu: buletinul intern, avocatilor, iar jurnalul intregii societati civile.

Costurile infiintarii centrului sunt minime si pot fi ulterior recuperate si restituite integral Baroului. Intreaga activitate financiara se desfasoara integrata Baroului. Centrul trebuie sa aiba abonamente la principalele periodice si publicatii nationale si locale, cat si abonamente cu centrele de monitorizare a emisiunilor radio – t.v. Centrul trebuie sa fie dotat cu mijloace radio-t.v. cu posibilitati de inregistrare audio-video, care vor fi arhivate in cadrul video-audiotecii centrului (unele inregistrari audio sau video, fiind destinate imortalizarii unor evenimente deosebite ale avocaturii, care trebuie transmise mai departe generatiilor viitoare de avocati, cat si realizarii unor interviuri cu avocatii cu o vechime de peste 40 de ani in profesie). Odata cu aparitia primelor numere ale publicatiilor editate de centru, prin sistemul abonamentelor si al reclamelor profesionale pot fi acoperite integral costurile tipografice si de expeditie. In conditiile in care nu ar fi posibila suportarea acestor costuri, chiar si partial din cotizatiile profesionale ale avocatilor si din surse de la filiala Bucuresti a C. A. A. Se poate gasi o alta forma de sustinere a publicatiilor.
Centrul are nevoie de un spatiu propriu, pentru activitatea propriu zisa si pentru arhivare. Pentru inceput poate functiona alaturi de Biblioteca Baroului, ulterior dupa construirea noului sediu al Baroului intr-un spatiu adecvat.


Cum veti imbunatati management-ul baroului si relatia cu celelalte institutii (instantele, MJ, CSM, MP, etc.) ?

Trebuie pastrat tot ceea ce este pozitiv in activitatea Baroului.

Se impune ca cel mai mare Barou din Romania sa aibe un Consiliu al Baroului format din 25 de membri titular si 5 membri supleanti. In cadrul Consiliului Baroului trebuie sa existe un Secretar general al Consiliului, o functie care sa asigure continuitatea activitatii consiliului, ales in cadrul celor 25 de membri ai Consiliului. Se impune schimabarea regulilor de la alegeri, astfel ca Decanul, pro-decanii si Secretarul general al Consiliului sa fie alesi direct de Adunarea Generala Electiva.La nivelul Baroului Bucuresti Comisia de Cenzori trebuie sa fie format din cel putin 7 membri, iar Instanta de disciplina sa fie format din cel putin 11 membri.

Se impune crearea unei forme institutionalizate de colaborare profesionala intre Organele profesiei de avocat – cele centrale si Barou – cu institutiile care sunt deopotriva si pentru noi avocatii locul nostru de munca: instante, C.S.M., Oficiul Comertului, etc..
 
Va prezentam in fisier atasat CV-ul avocatului dr. Iosif Friedmann-Nicolescu.
_____
Nota:

Te invitam sa spui ce asteptari ai de la viitoarea conducere a Baroului Bucuresti pe Forumul AvocatNet.ro.
Toate interviurile acordate de candidatii la functia de decan al Baroului Bucuresti pot fi citite aici.