KPMG: Numarul directorilor executivi care comit fraude s-a dublat in ultimii patru ani

“Cresterea implicarii directorilor executivi in cazuri de frauda este un semnal de alarma pentru companiile de pretutindeni. Efectele recesiunii economice asociate presiunilor pentru a atinge obiective de performanta pot crea o tensiune semnificativa in randul conducerii, rezultand in manipularea rezultatelor financiare”, a precizat Jimmy Helm, Partener KPMG, si coordonatorul echipei de
Investigare a Fraudei din cadrul KPMG din Europa Centrala si de Est (foto stanga).

Potrivit studiului KPMG, la nivel global, fraudatorul ”tipic” este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani, lucreaza in cadrul departamentului financiar sau are un rol legat de partea financiara, este in companie de mai mult de 10 ani si detine o pozitie in conducerea executiva. Frecvent, acesti indivizi vor putea trece mai usor peste controalele interne si au acumulat un capital de incredere important. Ei sunt cei mai predispusi sa se implice in deturnare de fonduri sau frauda pe partea de achizitii.

In Romania, fraudatorul ”tipic” lucreaza de obicei in cadrul departamentelor de achizitii sau vanzari.

De asemenea, Richard Perrin, Partener KPMG in Romania in cadrul departamentului de Consultanta in afaceri subliniaza ca, in Europa de Est, aproximativ 89 de procente din persoanele investigate erau angajate in companiile respective de mai mult de 3 ani (din care mai mult de jumatate erau angajati de mai mult de 6 ani) si 52 de procente din fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi detectate.

Studiul KPMG releva ca, in 61% din cazuri, fraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie din afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta cu 63 de procente.

"Aceasta caracteristica este in continuare sustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, avand ca rezultat condamnari, care indica faptul ca in mai mult de 50 de procente din cazuri a existat complicitate", se mai arata in documentul de presa KPMG.

Semnalele de avertizare sunt ignorate

Totodata, raportul a indicat ca semnalele de avertizare ale fraudei, cum ar fi un angajat al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu veniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii.

„Doar 6 procente din cazurile de frauda din studiul aferent anului 2011, au avut indicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape 24 de procente in 2007 – ceea ce reprezinta o scadere semnificativa”, se precizeza in documentul de presa al KPMG.

Michael Peer, Partener KPMG, in cadrul departamentului de Investigare a fraudei din CEE considera ca, mai ales in contextul recesiunii, este surprinzator cum companiile ignora semnalele de avertizare.

“78 de procente din cazurile analizate in Europa de Est au aratat ca lipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea fraudei. Acesta, impreuna cu faptul ca mai mult de jumatate din fraudele investigate in Europa de Est au durat mai mult de 3 ani inainte de detectare, subliniaza fie existenta unor controale interne inadecvate, fie faptul ca aceste controale nu au fost revizuite si actualizate ca sa poata face fata amenintarilor noi. Acest fapt arata nevoia estimarii regulate a riscului de frauda ca parte a unei evaluari mai ample a riscului operational de evaluare a strategiei”, a adaugat Peer.

Comunicarea fraudei

Aproape jumatate dintre fraudele detectate (46%) au fost comunicate intern, iar 23% dintre el au fost raportate public. In Europa de Est, mai putin de 30 de procente din incidentele de frauda au fost raportate intern si doar 11 procente au fost raportate extern, doar in India fiind mai putine cazuri raportate. Raportarea completa catre autoritati a avut loc doar in 2 procente din cazurile din Europa de Est, comparative cu media globala de 13 procente.

Potrivit KPMG, actiunile disciplinare au fost cel mai intalnit raspuns la cazurile de frauda din Europa de Est. Astfel de actiuni au fost luate in 33 de procente din cazuri, iar in 24 de procente din cazuri angajatii au demisionat. Totusi, actiuni judiciare au fost intreprinse in 17 procente din cazuri, iar in 2 procente s-a incercat recuperarea prejudiciului in instante civile.

„Aceste concluzii sugereaza faptul ca nu se iau in considerare de catre companii oportunitatile de utilizare a lectiilor invatate sau de instituire a unei culturi corporatiste cu zero toleranta fata de frauda. Comunicarea eficienta a unui incident de frauda ofera oportunitatea de a transmite organizatiei si partenerilor de afaceri un mesaj clar ca frauda nu va fi tolerata. O alta consecinta a esecului de a lua masuri serioase impotriva faptuitorului este faptul ca fraudatorul este capabil sa se angajeze la o alta companie cu reputatia intacta”, a subliniat Jimmy Helm, Partener KPMG si coordonatorul echipei de Investigare a Fraudei din cadrul KPMG din Europa Centrala si de Est.