Varianta în vigoare

Propuneri

Justificãri/Observaþii

CAP. 1

Dispoziþii generale

ART. 1

    (1) Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaþiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum ºi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziþiilor ºi nerestituite se restituie, de regulã în naturã, în condiþiile prezentei legi.

    (2) În cazurile în care restituirea în naturã nu este posibilã se vor stabili mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite, în acordare de acþiuni la societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital, de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despãgubiri bãneºti.

    (3) Mãsurile reparatorii prin echivalent pot fi combinate.

La articolul 1 alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

(2) În cazurile în care restituirea în naturã nu este posibilã se vor stabili mãsuri reparatorii prin echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite, sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Dupã alin. (2) se introduce alineatul (2)^{^1} cu urmãtorul cuprins:

(2)^{^1} Mãsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii, se acordã prin decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã a entitãþii învestite potrivit prezentei legi cu soluþionarea notificãrii. Mãsurile reparatorii în echivalent constând în despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, se propun a fi acordate prin decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã a entitãþii învestite potrivit prezentei legi cu soluþionarea notificãrii.   

Pentru a fi puse în acord prevederile Legii nr. 10/2001, cu prevederile Legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

ART. 2

    (1) În sensul prezentei legi, prin imobile preluate în mod abuziv se înþelege:

    a) imobilele naþionalizate prin Legea nr. 119/1948 pentru naþionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurãri, miniere ºi de transporturi, precum ºi cele naþionalizate fãrã titlu valabil;

    b) imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreºti de condamnare pentru infracþiuni de naturã politicã, prevãzute de legislaþia penalã, sãvârºite ca manifestare a opoziþiei faþã de sistemul totalitar comunist;

    c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza unor acte normative speciale adoptate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum ºi alte imobile donate statului, dacã s-a admis acþiunea în anulare sau în constatarea nulitãþii donaþiei printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã;

    d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor din motive independente de voinþa proprietarului sau cele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziþii administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreºti, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;

    e) imobilele preluate de stat în baza unor legi sau a altor acte normative nepublicate, la data preluãrii, în Monitorul Oficial sau în Buletinul Oficial;

    f) imobilele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziþiilor ºi care nu au fost restituite ori pentru care proprietarii nu au primit compensaþii echitabile;

    g) orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia;

    h) orice alte imobile preluate fãrã titlu valabil sau fãrã respectarea dispoziþiilor legale în vigoare la data preluãrii, precum ºi cele preluate fãrã temei legal prin acte de dispoziþie ale organelor locale ale puterii sau ale administraþiei de stat.

    (2) Persoanele ale cãror imobile au fost preluate fãrã titlu valabil îºi pãstreazã calitatea de proprietar avutã la data preluãrii, pe care o exercitã dupã primirea deciziei sau a hotãrârii judecãtoreºti de restituire, conform prevederilor prezentei legi.

La articolul 2 alineatul (1) lit. a) va avea urmãtorul cuprins:

a) imobilele naþionalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naþionalizarea unor imobile, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru naþionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurãri, miniere ºi de transporturi, precum ºi prin alte acte normative de naþionalizare;

La articolul 2 alineatul (1) lit. c) ºi d) vor avea urmãtorul cuprins:

c) imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948 privind donaþiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 479/1954 privitor la donaþiile fãcute statului º.a., neîncheiate în formã autenticã, precum ºi imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în forma autenticã prevãzutã de art. 813 din Codul Civil, în acest din urmã caz dacã s-a admis acþiunea în anulare sau în constatarea nulitãþii donaþiei printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã;

d) imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor mãsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate;

La articolul 2 alineatul (1), dupã    lit. d), se introduce lit. d^¹) cu urmãtorul cuprins:

d^¹) imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziþii administrative sau a unei hotãrâri judecãtoreºti pronunþate în temeiul Decretului nr. 111/1951, în perioada            6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;

Necesitatea reformulãrii lit. a) se justificã dat fiind faptul cã existã discuþii cã, prin modul de redactare a textului iniþial, se pleacã de la premisa ca imobilele naþionalizate prin Legea nr. 119/1948 sunt preluate cu titlu valabil;

apoi, imobilele preluate prin Decretul nr. 92/1950, nu erau prevãzute expres.

Noua abordare, în legãturã cu imobilele donate este justificata din urmatoarele considerente:

§         Ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie (animus donandi).

§         Potrivit art. 813 din Codul Civil, toate donatiunile se fac prin act autentic. Drept consecinta, intre persoane prezente, contractul produce efecte juridice numai daca consimtamantul ambelor parti este manifestat in forma autentica, nerespectarea acestei forme sanctionandu-se cu nulitatea absoluta a contractului. Aceasta intrucat, forma autentica este o masura de protectie a vointei donatorului, care dispune in mod actual si irevocabil de un drept in favoarea unei alte persoane, fara ca acel element activ sa fie inlocuit in patrimoniul sau printr-o valoare echivalenta. Si intre absenti, atat oferta de a darui, cat si acceptarea, trebuie sa fie facute in forma autentica, art. 814 din Codul Civil, aratand ca donatiunea nu obliga pe donator si nu va produce nici un efect decat in ziua in care va fi fost acceptata. Totodata se arata ca acceptarea poate fi facuta sau in act sau printr-un act autentic posterior, mai inainte insa de moartea celui ce daruieste (altfel oferta devine caduca – n.n.); in acest din urma caz, donatiunea n-are efect decat din ziua in care se va fi comunicat donatorelui actul de acceptare.

§         Potrivit art. 1171 din Codul Civil, actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are drept de a functiona in locul unde actul s-a facut.

§         Decretul nr. 478/1954 privitor la donatiunile facute statului, prevede la art. 1 ca donatiunile facute statului sub orice forma, pot fi primite numai de organele, institutiile sau organizatiile economice de stat, competente dupa obiectul sau scopul donatiunii, in conditiile prevazute de prezentul Decret.

Astfel, potrivit art. 2 din Decretul nr. 478/1954, donatiunile oferite ministerelor, altor organe de stat, institutiilor centrale care depind de Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane, precum si unitatilor bugetare care fac parte din sistemul acestora, se accepta de catre ministru sau conducatorul organului ori institutiei centrale de stat, iar donatiunile oferite sfaturilor populare se accepta, dupa caz, de comitetul executiv al sfatului popular regional sau de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romane. Tot astfel, potrivit art. 4 din acelasi act normativ, daca obiectul donatiei este un teren agricol se va cere, in toate cazurile, avizul Ministerului Agriculturii si Silviculturii, iar daca este o constructie situata   intr-un oras sau comuna centru industrial se va cere, tot astfel, avizul Ministerului Gospodariei Comunale si Industriei Locale, iar bunurile grevate cu sarcini sau pentru care exista restante de impozite sau taxe pot fi acceptate numai cu avizul Ministerului Finantelor.

Drept urmare, analizand cuprinsul acestui act normativ, observam ca acesta nu contine dispozitii cu privire la forma pe care trebuie sa o imbrace acceptarea pentru a fi valabila, ci, astfel cum am vazut mai-sus, numai cu privire la organele, institutiile sau organizatiile economice de stat, competente a accepta oferta de donatie, in functie de obiectul sau scopul donatiei si necesitatea existentei, in anumite situatii strict individualizate, premergator acceptarii donatiei, a avizului unor alte entitati (in acest sens, art. 4 din Decretul                  nr. 478/1954 privitor la donatiunile facute statului).

Drept urmare, si intr-o atare situatie, cu privire la forma actului de donatie sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun, respectiv cele ale art. 813 din Codul Civil, mai sus-evocate, astfel incat pentru a fi valabila, atat oferta cat si acceptarea acesteia trebuie sa imbrace forma autentica.

In majoritatea covarsitoare a cazurilor, întâlnim în practicã numai existenta unor oferte de donatie prin care notificantii/autorii notificantilor ofereau spre donatie Statului Roman imobile proprietatea acestora, oferte autentificate la notariat. Cat priveste acceptarea ofertelor, întâlnim numai existenta unor decizii privind acceptarea unor donatii oferite statului, adoptate, in majoritatea cazurilor, de catre Comitetul executiv al Consiliului Popular al Judetului, in temeiul art. 2 alin. 2 din Decretul nr. 478/1954, fara insa a fi urmate acestea de incheierea contractului de donatie in forma autentica sau de perfectarea acceptarii donatiei in forma autentica la notariat. In acest context, reiteram precizarea ca potrivit art. 814 alin. 2 teza a – I – a din Codul Civil, acceptarea poate fi facuta sau in act, sau printr-un act autentic posterior, mai inainte insa de moartea celui ce daruieste. Or, decizia Comitetului Executiv al Consiliului popular nu este un act autentic. In acest sens si art. 9 din Decretul          nr. 377/1960 potrivit caruia in afara de notariatele de stat, comitetele executive ale sfaturilor populare comunale sau orasenesti din localitatile unde nu functioneaza notariate de stat pot indeplini urmatoarele acte notariale: (…) autentificarea inscrisurilor cuprinzand conventii pana la 3.000 lei, cu exceptia acelora care au ca obiect donatiile de orice fel, constituirile de ipoteci si transmisiunile de terenuri sau cladiri. De altfel, potrivit art. 57 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1518/1960, pentru aprobarea regulamentului privind aplicarea dispozitiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea ºi functionarea Notariatului de Stat actele notariale prevazute in  art. 9 din Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si functionarea Notariatului de Stat se vor indeplini in orase de secretarul comitetului executiv al sfatului popular sau de un delegat al comitetului executiv, iar in comune de secretarul comitetului executiv al sfatului popular comunal. Cu alte cuvinte, functionarul competent sa autentifice acte este numai secretarul comitetului executiv.

Drept urmare, in atare situatii, situatii in care, astfel cum am aratat mai-sus, acceptarea donatiei printr-o decizie a Comitetului executiv al Consiliului Popular al Judetului nu a fost urmata de incheierea contractului de donatie in forma autentica, sau de perfectarea acceptarii donatiei in forma autentica la notariat, aceasta fiind o conditie ad validitatem impusa de art. 813 si        art. 814 din Codul Civil, neexistand o donatie efectuata pe calea dreptului comun, nu se impune conditia existentei, premergator emiterii deciziei de restituire, a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a admis actiunea in anulare sau in constatarea nulitatii donatiei.      

§         In situatia in care (extrem de rar intalnita in practica), ulterior acceptarii ofertei de donatie de catre persoanele expres autorizate in acest scop, se incheia contractul de donatie in forma autentica ceruta ad validitatem, suntem in prezenta donatiei incheiate pe calea dreptului comun, situatie avuta in vedere de teza a – II – a a art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 10/2001. Intr-o atare situatie, astfel cum s-a aratat, pentru a avea beneficiul legii, persoana indreptatita trebuie sa depuna la dosarul continand pretentiile de restituire hotararea judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila prin care respectiva donatie s-a anulat, ori, dupa caz, s-a constatat nulitatea absoluta a acesteia. Aceasta intrucat, o donatie incheiatã prin inscris autentic nu poate fi anulata si nici nu se poate constata nulitatea ei decat in urma parcurgerii unei proceduri judicioase, o astfel de competenta revenind numai instantelor judecatoresti.

Noua abordare cât priveºte imobilele preluate pentru neplata impozitelor este justificatã pe considerentul cã nu orice motiv independent de voinþa proprietarului are legãturã cu mãsurile abuzive impuse de stat în perioada comunistã.

Art. 3 :

    (1) Sunt îndreptãþite, în înþelesul prezentei legi, la mãsuri reparatorii constând în restituire în naturã sau, dupã caz, prin echivalent:

    a) persoanele fizice, proprietari ai imobilelor la data preluãrii în mod abuziv a acestora;

    b) persoanele fizice, asociaþi ai persoanei juridice care deþinea imobilele ºi alte active în proprietate la data preluãrii acestora în mod abuziv;

    c) persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizaþii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice dupã data de 6 martie 1945; îndreptãþirea la mãsurile reparatorii prevãzute de prezentul articol este condiþionatã de continuarea activitãþii ca persoanã juridicã pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor sã fi fost interzisã sau întreruptã în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, iar acestea sã-ºi fi reluat activitatea dupã data de 22 decembrie 1989, dacã, prin hotãrâre judecãtoreascã, se constatã cã sunt aceeaºi persoanã juridicã cu cea desfiinþatã sau interzisã, precum ºi partidele politice a cãror activitate a fost interzisã sau întreruptã în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, dacã ºi-au reluat activitatea în condiþiile legii.

La articolul 3 alineatul (1) lit. b va avea urmãtorul cuprins:

b) persoanele fizice, asociaþi sau acþionari ai persoanei juridice care deþinea imobilele ºi alte active în proprietate la data preluãrii acestora în mod abuziv;

Art. 3 alin. 1 lit. b din lege, nu prevede expres ca persoane îndreptaþite “foºtii acþionari”, folosind noþiunea de asociaþi în sens larg ºi generând discuþii.

ART. 4

    (1) În cazul în care restituirea este cerutã de mai multe persoane îndreptãþite, dreptul de proprietate se constatã sau se stabileºte în cote-pãrþi ideale, potrivit dreptului comun.

    (2) De prevederile prezentei legi beneficiazã ºi moºtenitorii persoanelor fizice îndreptãþite.

    (3) Succesibilii care, dupã data de 6 martie 1945, nu au acceptat moºtenirea sunt repuºi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a cãror restituire se solicitã în temeiul prezentei legi.

La articolul 4 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) În cazul în care restituirea este cerutã de mai multe persoane îndreptãþite coproprietare a bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constatã sau se stabileºte în cote-pãrþi ideale, potrivit dreptului comun.

La articolul 4 alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

(2) De prevederile prezentei legi beneficiazã ºi moºtenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptãþite.

La articolul 4, dupã alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu urmãtorul cuprins:

(4) De cotele moºtenitorilor care nu au urmat procedura prevãzutã la Cap. III, profitã ceilalþi moºtenitori ai persoanei îndreptãþite care au depus în termen cerere de restituire.

Se poate intampla ca nu toate persoanele ce au calitatea de mostenitor al persoanei fizice indreptatite (atestata printr-un certificat de mostenitor) sa solicite restituirea imobilului preluat abuziv; de cotele cuvenite acestora vor profita ceilalti mostenitori care au depus in termen cerere de restituire si, dupa caz, succesibilii neacceptanti care au depus in termen o asemenea cerere; solutia este in acord cu dispozitiile legale aplicabile in materie de succesiuni (dreptul de acrescamant reglementat de art. 697 din Codul Civil, potrivit caruia partea renuntatorului profita coerezilor sai…); comostenitorul care a solicitat restituirea in natura a imobilului in baza Legii nr. 10/2001 (considerat in acceptiunea legii mostenitor acceptant) culege si cota comostenitorului care nu a acceptat succesiunea in termenul legal (care nu a depus notificarea pana la data de 14 februarie 2002 si care astfel a devenit strain de succesiune prin neacceptare, evident cu privire la bunurile ce puteau fi solicitate in procedura administrativa).

    ART. 5

    Nu sunt îndreptãþite la restituire sau la alte mãsuri reparatorii persoanele care au primit despãgubiri potrivit acordurilor internaþionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa care face parte integrantã din prezenta lege.

Articolul 5 va avea urmãtorul cuprins:    

(5) Nu sunt îndreptãþite la restituire în naturã sau la mãsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit despãgubiri potrivit acordurilor internaþionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa 1 care face parte integrantã din prezenta lege.

ART. 6

    (1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înþelege terenurile, cu sau fãrã construcþii, cu oricare dintre destinaþiile avute la data preluãrii în mod abuziv, precum ºi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcþii, inclusiv terenurile fãrã construcþii afectate de lucrãri de investiþii de interes public aprobate, dacã nu a început construcþia acestora.

    (2) Mãsurile reparatorii privesc ºi utilajele ºi instalaþiile preluate de stat sau de alte persoane juridice o datã cu imobilul, în afarã de cazul în care au fost înlocuite, casate sau distruse.

Articolul 6 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înþeleg terenurile, cu sau fãrã construcþii, cu oricare dintre destinaþiile avute la data preluãrii în mod abuziv, precum ºi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcþii, inclusiv terenurile fãrã construcþii afectate de lucrãri de investiþii de interes public aprobate, dacã nu a început construcþia acestora.

ART. 7

    (1) De regulã, imobilele preluate în mod abuziv se restituie în naturã.

    (2) Dacã restituirea în naturã este posibilã, persoana îndreptãþitã nu poate opta pentru mãsuri reparatorii prin echivalent decât în cazurile expres prevãzute de prezenta lege.

La articolul 7 alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

(2) Dacã restituirea în naturã este posibilã, persoana îndreptãþitã nu poate opta pentru mãsuri reparatorii prin echivalent.

La articolul 7, dupã alineatul (2) se introduce alineatul (3) având urmãtorul cuprins:

(3) In situatia in care anumite imobile-terenuri situate în intavilan sunt solicitate de douã persoane îndreptãþite, dintre care unul este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate in perioada ulterioarã datei de 6 martie 1945, si cel de-al doilea, persoana careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, se va restitui in natura terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte mãsuri reparatorii în echivalent, in conditiile legii.

Alineatul (2) conþine o reafirmare a principiului prevalentei restituirii în naturã a imobilelor.

O asemenea reglementare, ca cea inclusã la alin. (3), existã în Legea nr. 1/2000 ºi situaþii care ar justifica introducerea unui atare text existã ºi în Legea nr. 10/2001;

dealtfel, este normal ºi firesc ca de restituirea în naturã sã beneficieze cu preferinþã cel dintâi proprietar.

ART. 8

    (1) Nu intrã sub incidenþa prezentei legi terenurile al cãror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997.

    (2) Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut cultelor religioase sau comunitãþilor minoritãþilor naþionale, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Pânã la adoptarea acestor reglementãri este interzisã înstrãinarea imobilelor în cauzã sau schimbarea destinaþiei acestora.

Articolul 8 va avea urmãtorul cuprins:

(1) Nu intrã sub incidenþa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localitãþilor, al cãror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ºi ale Legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

(2) Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparþinut cultelor religioase din România, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 501/2002, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

(3) Regimul juridic al imobilelor care au aparþinut comunitãþilor minoritãþilor naþionale preluate de stat, este reglementat prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea 66/2004.

Domeniul de reglementare a Legii nr. 10/2001 acopera numai terenurile situate în intravilanul localitãþilor, situaþia terenurilor situate în extravilan fiind reglementatã prin actele normative enunþate la alin. (1).

CAP. 2

    Restituirea în naturã sau mãsuri reparatorii prin echivalent

    ART. 9

    (1) Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se aflã în prezent, se restituie în naturã în starea în care se aflã la data cererii de restituire ºi libere de orice sarcini.

    (2) În cazul imobilelor care aveau numai altã destinaþie decât aceea de locuinþã ºi care au fost demolate sau a cãror restituire în naturã, în tot sau în parte, nu este posibilã, restituirea prin mãsuri reparatorii în echivalent se face prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, de acþiuni la societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital ori prin compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite.

La articolul 9 alineatul (2) se abrogã.

Nu se mai justificã diferenþa între imobile cu sau fãrã destinaþia de locuinþã.

ART. 10

    (1) În situaþia imobilelor preluate în mod abuziv ºi demolate total sau parþial restituirea în naturã se dispune pentru terenul liber ºi pentru construcþiile rãmase nedemolate, urmând sã se respecte documentaþiile de urbanism legal aprobate, iar pentru construcþiile demolate ºi terenurile ocupate mãsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

    (2) În cazul în care pe terenurile imobilelor preluate în mod abuziv     s-au ridicat construcþii, persoana îndreptãþitã poate obþine restituirea în naturã a pãrþii de teren rãmase liberã, urmând sã se respecte documentaþiile de urbanism legal aprobate.

    (3) Se restituie în naturã terenurile pe care s-au ridicat construcþii neautorizate în condiþiile legii dupã data de 1 ianuarie 1990, precum ºi construcþii uºoare sau demontabile.

    (4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv ºi distruse ca urmare a unor calamitãþi naturale persoana îndreptãþitã beneficiazã de restituirea în naturã pentru terenul liber. Dacã terenul nu este liber, mãsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.

    (5) Dispoziþiile alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor ºi imobilelor rechiziþionate în baza Legii nr. 139/1940 ºi distruse în timpul rãzboiului, dacã nu au primit despãgubiri.

    (6) Valoarea corespunzãtoare a construcþiilor preluate în mod abuziv ºi demolate se stabileºte potrivit actelor normative în vigoare la data demolãrii, actualizatã cu indicele inflaþiei la data plãþii efective.

    (7) Valoarea terenurilor, precum ºi a construcþiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în naturã, se stabileºte potrivit actelor normative în vigoare.

    (8) În situaþiile prevãzute la alin. (1), (2) ºi (4) mãsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevãzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptãþite.

    (9) În situaþiile prevãzute la alin. (1), (2) ºi (4), pentru imobilele care aveau numai altã destinaþie decât aceea de locuinþã mãsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).

La articolul 10 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) În situaþia imobilelor preluate în mod abuziv ºi ale cãror construcþii edificate pe acestea au fost demolate total sau parþial, restituirea în naturã se dispune pentru terenul liber ºi pentru construcþiile rãmase nedemolate, iar pentru construcþiile demolate ºi terenurile ocupate mãsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

La articolul 10 alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

(2) În cazul în care pe terenurile pe care    s-au aflat construcþii preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcþii, persoana îndreptãþitã va obþine restituirea în naturã a pãrþii de teren rãmase liberã, iar pentru suprafaþa ocupatã de construcþii noi ºi cea necesarã bunei utilizãri a acestora, mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

La articolul 10 alineatul (4) va avea urmãtorul cuprins:

(4) În cazul imobilelor preluate în mod abuziv ºi ale cãror construcþii edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitãþi naturale, persoana îndreptãþitã beneficiazã de restituirea în naturã pentru terenul liber. Dacã terenul nu este liber, mãsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent.

La articolul 10 alineatul (5) va avea urmãtorul cuprins:

(5) Dispoziþiile alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor ºi imobilelor rechiziþionate în baza Legii nr. 139/1940 ºi ale cãror construcþii edificate pe acestea au fost distruse în timpul rãzboiului, dacã proprietarii nu au primit despãgubiri.

La articolul 10 alineatul (6) va avea urmãtorul cuprins:

(6) Valoarea corespunzãtoare a construcþiilor preluate în mod abuziv ºi demolate se stabileºte potrivit standardelor intenaþionale de evaluare.

La articolul 10 alineatul (7) va avea urmãtorul cuprins:

(7) Valoarea terenurilor, precum ºi a construcþiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în naturã, se stabileºte potrivit valorii de piaþã de la data soluþionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor internaþionale de evaluare.

La articolul 10 alineatul (8) va avea urmãtorul cuprins:

(8) În situaþiile prevãzute la alin. (1), (2) ºi (4), mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Reformularea unor texte.    

Noua abordare de la alin. (6) se justificã pentru a realiza un tratament egal a notificanþilor care se încadreazã în aceastã categorie faþã de cei prevãzuþi la alin. (7).

Cât priveºte construcþiile nedemolate ºi terenurile ocupate, este firesc sã le evaluãm la valoarea de piaþã;

de altfel, aceastã modalitate de evaluare este prevãzutã în normele metodologice.

    ART. 11

    (1) Imobilele expropriate ºi ale cãror construcþii nu au fost demolate se pot restitui integral în naturã persoanelor îndreptãþite, dacã nu au fost înstrãinate, cu respectarea dispoziþiilor legale. Dacã persoana îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea în naturã este condiþionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu indicele inflaþiei.

    (2) În cazul în care construcþiile expropriate au fost demolate parþial sau total, dar nu s-au executat lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în naturã cu construcþiile rãmase, iar pentru construcþiile demolate mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacã persoana îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea este condiþionatã de rambursarea diferenþei dintre valoarea despãgubirii primite ºi valoarea construcþiilor demolate, actualizatã cu indicele inflaþiei.

    (3) În cazul în care construcþiile expropriate au fost integral demolate ºi lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea ocupã terenul parþial, persoana îndreptãþitã poate obþine restituirea în naturã a pãrþii de teren rãmase liberã, pentru cea ocupatã de construcþii noi ºi pentru cea necesarã în vederea bunei utilizãri a acestora mãsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent.

    (4) În cazul în care lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea ocupã funcþional întregul teren afectat, mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent pentru întregul imobil.

    (5) Valoarea construcþiilor expropriate în vederea demolãrii se stabileºte potrivit actelor normative în vigoare la data exproprierii ºi se actualizeazã cu indicele inflaþiei la data plãþii efective.

    (6) Valoarea terenurilor aparþinând imobilelor expropriate în vederea demolãrii se stabileºte potrivit actelor normative aplicabile la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

    (7) În situaþiile prevãzute la alin. (2), (3) ºi (4) valoarea mãsurilor reparatorii în echivalent se stabileºte prin scãderea valorii actualizate a despãgubirilor primite pentru teren, respectiv pentru construcþii, din valoarea corespunzãtoare a pãrþii din imobilul expropriat – teren ºi construcþii – care nu se poate restitui în naturã, stabilitã potrivit alin. (5) ºi (6).

    (8) Pentru situaþiile prevãzute la alin. (2), (3) ºi (4) mãsurile reparatorii prin echivalent constau în acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acþiuni la societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital, în funcþie de opþiunea persoanei îndreptãþite.

    (9) În situaþiile prevãzute la alin. (2), (3) ºi (4), pentru imobilele care aveau numai altã destinaþie decât aceea de locuinþã mãsurile reparatorii prin echivalent se stabilesc potrivit art. 9 alin. (2).

La articolul 11 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Imobilele expropriate ºi ale cãror construcþii edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în naturã persoanelor îndreptãþite, dacã nu au fost înstrãinate. Dacã persoana îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea în naturã este condiþionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit prin art. I alin. (1) Titlul II din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002, aprobatã cu modificãri prin Legea               nr. 48/2004, raportat la data încasãrii despãgubirii.

La articolul 11 alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

(2) În cazul în care construcþiile expropriate au fost demolate parþial sau total, dar nu s-au executat lucrãrile pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în naturã cu construcþiile rãmase, iar pentru construcþiile demolate mãsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacã persoana îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea în naturã este condiþionatã de rambursarea diferenþei dintre valoarea despãgubirii primite ºi valoarea construcþiilor demolate, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit prin art. I alin. (1) Titlul II din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 48/2004.

La articolul 11 alineatul (5) va avea urmãtorul cuprins:

(5) Valoarea construcþiilor expropriate ºi demolate se stabileºte se stabileºte potrivit standardelor intenaþionale de evaluare.

La articolul 11 alineatul (6) va avea urmãtorul cuprins:

(6) Valoarea construcþiilor expropriate, care nu se pot restitui în naturã ºi a terenurilor aferente acestora se stabileºte potrivit valorii de piaþã de la data soluþionãrii notificãrii, stabilitã potrivit standardelor intenaþionale de evaluare.

La articolul 11 alineatul (8) va avea urmãtorul cuprins:

(8) În situaþiile prevãzute la alin. (2), (3) ºi (4), mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

Problema este una de reformulare a unor alineate, apoi, înlocuirea sintagmei se pot restitui cu cea se vor restitui.

Apoi, se impune eliminarea noþiunii de indice de inflaþie ºi corelarea cu prevederile Tilului II din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002, aprobatã prin Legea nr. 48/2003

A se vedea nota de la art. 10 alin. (6).

Cât priveºte terenurile ocupate, este firesc sã le evaluãm la valoarea de piaþã, raportat la data soluþionãrii notificãrii

ART. 12

    (1) În situaþia imobilelor preluate cu titlu valabil, deþinute de stat, de o organizaþie cooperatistã sau de orice altã persoanã juridicã, dacã persoana îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea în naturã este condiþionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu indicele inflaþiei.

    (2) Persoana îndreptãþitã poate opta, în situaþiile prevãzute la alin. (1), în cazul în care despãgubirea primitã nu a fost corespunzãtoare valorii imobilului, pentru completarea în echivalent a despãgubirii de la valoarea actualizatã cu indicele inflaþiei a despãgubirii primite pânã la valoarea corespunzãtoare a imobilului.

    (3) Valoarea corespunzãtoare pentru construcþii se stabileºte potrivit prevederilor art. 11 alin. (5), iar cea pentru teren se stabileºte potrivit prevederilor art. 11 alin. (6).

    (4) Mãsurile reparatorii prin echivalent pentru situaþiile prevãzute la alin. (2) se stabilesc prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau în acþiuni la societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital, în funcþie de opþiunea persoanei îndreptãþite.

Articolul 12 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) În situaþia imobilelor preluate cu titlu valabil, deþinute de stat, de o organizaþie cooperatistã, sau de orice altã persoanã juridicã dintre cele prevãzute la art. 20   alin. (1), (2) ºi (3), dacã persoana îndreptãþitã a primit o despãgubire, restituirea în naturã este condiþionatã de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despãgubirii primite, actualizatã cu coeficientul de actualizare stabilit prin art. I alin. (1) Titlul II din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 48/2004, raportat la data încasãrii despãgubirii.

La articolul 12 alin. (2) – (4) se abrogã.

Eliminatã noþiunea de orice altã persoanã juridicã, mult prea cuprinzãtoare, ce ar putea cuprinde ºi persoanele juridice de drept privat ºi astfel ar contraveni art. 27 alin. 1 din lege care aratã cã în aceste cazuri restituirea va fi prin echivalent.

Abrogarea alin. (2) – (4) este justificatã de prevalenþa restituirii în naturã a imobilelor notificate.

ART. 13

    (1) În cazul imobilelor restituite prin procedurile administrative prevãzute de prezenta lege sau prin hotãrâre judecãtoreascã sunt aplicabile prevederile privind contractele de închiriere cuprinse în Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþia de locuinþe.

    (2) Contractele de închiriere pentru imobilele restituite în naturã, ocupate de misiunile diplomatice, oficiile consulare, reprezentanþele organizaþiilor internaþionale interguvernamentale acreditate în România ºi de personalul strãin al acestora, se prelungesc de drept pentru o perioadã de 5 ani, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.

La articolul 13 alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

(2) Contractele de locaþiune pentru imobilele restituite în naturã având destinaþiile arãtate în anexa 2 lit. b care face parte integrantã din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioadã de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului.

ART. 14

    (1) Dacã imobilul prevãzut la art. 13 alin. (1) face obiectul unui contract de concesiune, locaþie de gestiune, asociere în participaþiune sau al unei operaþiuni de leasing, persoana îndreptãþitã poate opta pentru restituirea în naturã sau pentru mãsuri reparatorii în echivalent.

    (2) În situaþia opþiunii pentru restituirea în naturã persoana îndreptãþitã se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deþinãtoare în contractele prevãzute la alin. (1), dacã aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.

La articolul 14 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Dacã imobilul restituit prin procedurile administrative prevãzute de prezenta lege sau prin hotãrâre judecãtoreascã face obiectul unui contract de locaþiune, concesiune, locaþie de gestiune sau asociere în participaþiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deþinãtoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacã aceste contracte au fost încheiate potrivit legii.

La articolul 14 alineatul (2) se abrogã.

Eliminarea contractelor de leasing se justificã dat fiind faptul cã existã acele contracte de leasing cu clauzã irevocabilã de vânzare; introdus contractul de locaþiune.

Abrogarea alin. (2) se justificã dat fiind faptul cã se reafirmã principiul prevalenþei restituirii în naturã.

Art. 15 din lege:

    (1) Contractele de închiriere prevãzute la art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 se vor încheia pentru o perioadã de 5 ani. În cazul în care chiriaºului i se pune la dispoziþie o altã locuinþã corespunzãtoare, acesta este obligat sã elibereze de îndatã locuinþa ocupatã.

    (2) Neîncheierea noului contract de închiriere în cazul prevãzut la art. 9 ºi 10 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999, cauzatã de neînþelegerea asupra cuantumului chiriei cerute de proprietar sau de pretenþia acestuia de restrângere a suprafeþei locative pentru persoanele prevãzute la art. 32 alin. (1) din aceeaºi ordonanþã, atrage prelungirea de drept a contractului de închiriere pânã la încheierea noului contract.

    (3) Pentru chiriaºii persoane fizice din imobilele restituite în naturã, precum ºi pentru cei din locuinþele prevãzute la art. 26 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999, ale cãror venituri nete lunare pe membru de familie se situeazã între venitul mediu net lunar pe economie ºi dublul acestuia, nivelul maxim al chiriei nu poate depãºi 25 % din venitul net lunar pe familie. Dispoziþiile art. 31 alin. (2) ºi ale art. 33 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 se aplicã în mod corespunzãtor. În cazul în care chiria astfel calculatã este mai micã decât cea calculatã potrivit art. 26 – 30 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999, proprietarul este scutit de impozitul pe teren ºi clãdire, de impozitul pe chirie*) ºi este exonerat de rãspundere pentru obligaþiile ce îi revin pe durata contractului de închiriere respectiv.

    (4) Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevãzute în Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989, în Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi ºi în Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, la efectuarea schimbului obligatoriu prevãzut la cap. II din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 locuinþa oferitã trebuie sã asigure condiþii de folosinþã similare celor existente în locuinþa deþinutã.

    *) Prevederea privind scutirea de impozit pe chirie prevãzutã la alin. (3) al art. 15 din Legea nr. 10/2001 a fost abrogatã în mod expres prin art. 85 al Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 august 2001.

ART. 16

    (1) În situaþia imobilelor ocupate de unitãþi bugetare din învãþãmânt, din sãnãtate, aºezãminte social-culturale sau de instituþii publice, sedii ale partidelor politice legal înregistrate, de misiuni diplomatice, oficii consulare, reprezentanþele organizaþiilor internaþionale interguvernamentale acreditate în România, precum ºi de personalul cu rang diplomatic al acestora, necesare în vederea continuãrii activitãþilor de interes public, social-cultural sau obºtesc, foºtilor proprietari li se acordã mãsuri reparatorii prin echivalent, în condiþiile prezentei legi.

    (2) Ministerele de resort, precum ºi celelalte instituþii publice interesate vor propune, iar Guvernul va stabili prin hotãrâre, imobilele care nu vor fi retrocedate în naturã ºi pentru care se acordã mãsuri reparatorii prin echivalent potrivit alin. (1).

    (3) În cazul în care imobilul nu mai este necesar potrivit scopului legal stabilit, foºtii proprietari care beneficiazã de mãsuri reparatorii prin echivalent, în cazurile prevãzute la alin. (1), vor fi notificaþi pentru a opta în viitor pentru restituirea în naturã. În aceste cazuri persoanele beneficiare de mãsuri reparatorii vor restitui sumele primite sau echivalentul bunurilor ori serviciilor, actualizate cu rata inflaþiei.

    (4) Dispoziþiile alin. (1) ºi (2) nu se aplicã imobilelor preluate fãrã titlu valabil.

    (5) Litigiile se soluþioneazã potrivit dreptului comun, cu celeritate.

Articolul 16 va avea urmãtorul cuprins:

(1) În situaþia imobilelor având destinaþiile arãtate în anexa 2 lit. a care face parte integrantã din prezenta lege, necesare ºi afectate exclusiv ºi nemijlocit activitãþilor de interes public, de învãþãmânt, sãnãtate, ori social-culturale, foºtilor proprietari sau, dupã caz, moºtenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligaþia de a-i menþine afectaþiunea pe o perioadã de pânã la 3 ani, pentru cele arãtate la     pct. 3. ºi 4 din anexa 2 lit. a sau, dupã caz, de pânã la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziþiei, pentru cele arãtate la   pct. 1. ºi 2 din anexa 2 lit. a.

(2) Pe toatã perioada menþinerii destinaþiei de utilitate publicã, prin derogare de la prevederile Codului Fiscal, proprietarul este scutit de plata impozitului pe cladirea si terenul afectat destinaþiilor prevãzute la alin. (1) ºi, totodatã, va fi beneficiarul unei chirii în condiþiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreþinere aferente imobilului respectiv revine deþinãtorilor.

(3) Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate.

(4) Deciziile/dispoziþiile având ca obiect acordarea de mãsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele arãtate la alin. (1), emise pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, ºi nevalorificate, pot fi atacate la secþia civilã a tribunalului în a cãrui circumscripþie teritorialã se aflã sediul unitãþii deþinãtoare, în termen de 12 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi. Hotãrârea pronunþatã de prima instanþã este executorie, putând fi atacatã cu recurs.

Justificat de prevalenþa restituirii în naturã ºi de necesitatea de a degreva bugetul de stat.

ART. 17

    (1) Statul, precum ºi instituþiile publice, unitãþile de învãþãmânt sau aºezãmintele social-culturale, care ocupã imobilul cu contract de închiriere, au drept de preemþiune la cumpãrarea acestuia.

    (2) Acest drept se poate exercita, sub sancþiunea decãderii, în termen de 90 de zile de la data primirii notificãrii privind intenþia de vânzare.

    (3) Notificarea se face prin executorul judecãtoresc, potrivit legii.

    (4) Contractele de vânzare-cumpãrare încheiate cu încãlcarea dreptului de preemþiune sunt lovite de nulitate.

La articolul 17 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Locatarii imobilelor având destinaþiile arãtate în anexa 2 care face parte integrantã din prezenta lege au drept de preemþiune la cumpãrarea acestora.

ART. 18

    Mãsurile reparatorii se stabilesc numai în echivalent ºi în urmãtoarele cazuri:

    a) persoana îndreptãþitã era asociat la persoana juridicã proprietarã a imobilelor ºi a activelor la data preluãrii acestora în mod abuziv, cu excepþia cazului în care persoana îndreptãþitã era unic asociat sau persoanele îndreptãþite asociate erau membri ai aceleiaºi familii;

    b) imobilul nu mai existã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, cu excepþia imobilelor distruse ca urmare a unor calamitãþi naturale;

    c) imobilul a fost transformat, astfel încât a devenit un imobil nou în raport cu cel preluat, dacã pãrþile nu au convenit altfel;

    d) imobilul a fost înstrãinat fostului chiriaº cu respectarea dispoziþiilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaþiei juridice a unor imobile cu destinaþia de locuinþe, trecute în proprietatea statului.

La articolul 18 lit. c) se abrogã.

La articolul 18 lit. d) va avea urmãtorul cuprins:

d) imobilul a fost înstrãinat.

Dupã articolul 18 se introduce articolul 18^¹ cu urmãtorul conþinut:

“ART. 18^¹

(1) În situaþia imobilelelor-construcþii care fac obiectul notificãrilor formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III ºi cãrora le-au fost adãugate, pe orizontalã ºi/sau verticalã, în raport cu forma iniþialã, noi corpuri a cãror suprafaþã construitã  însumeazã peste 50% din suprafaþa construitã iniþial ºi dacã pãrþile nu convin altfel, foºtilor proprietari li se acordã sau, dupã caz, propun mãsuri reparatorii în echivalent. Mãsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite, sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

(2) În situaþia imobilelelor-construcþii care fac obiectul notificãrilor formulate potrivit procedurilor prevãzute la cap. III ºi cãrora le-au fost adãugate, pe orizontalã ºi/sau verticalã, în raport cu forma iniþialã, corpuri suplimentare de sine-stãtãtoare, foºtilor proprietari sau, dupã caz, moºtenitorilor acestora, li se restituie, în naturã, suprafaþa deþinutã în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.

(3) Deþinãtorul suprafeþei adãugate imobilului preluat are drept de preemþiune la cumpãrarea suprafeþei restituite fostului proprietar sau, dupã caz, moºtenitorului acestuia, dispoziþiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situaþii indiferent de calitatea deþinãtorului.

(3) Noul proprietar al suprafeþei restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemþiune la cumpãrarea suprafeþei adãugate imobilului dupã trecerea acestuia în proprietatea statului, dispoziþiile art. 17 alin. (2) – (3) fiind aplicabile în mod corespunzãtor.”

Justificat de prevalenþa restituirii în naturã ºi de necesitatea de a degreva bugetul de stat.

ART. 19

    (1) Persoanele care au primit despãgubiri în condiþiile Legii nr. 112/1995 pot solicita numai restituirea în naturã, cu obligaþia returnãrii sumei reprezentând despãgubirea primitã, actualizatã cu indicele inflaþiei, dacã imobilul nu a fost vândut pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

    (2) În cazul în care persoana îndreptãþitã a optat pentru despãgubiri ºi imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, persoana îndreptãþitã are dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzãtoare a întregului imobil, teren ºi construcþii. Dacã persoanele îndreptãþite au primit despãgubiri, ele au dreptul la diferenþa dintre valoarea încasatã, actualizatã cu indicele inflaþiei, ºi valoarea corespunzãtoare a imobilului, care se acoperã prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acþiuni la societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital, în funcþie de opþiunea persoanei fizice sau juridice îndreptãþite. Dacã persoanei îndreptãþite i s-a stabilit despãgubirea potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 ºi nu a încasat-o, valoarea astfel stabilitã i se va acorda în despãgubiri bãneºti, iar diferenþa pânã la valoarea corespunzãtoare a imobilului se va acoperi prin acordarea de titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau prin acþiuni la societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital, în funcþie de opþiunea acesteia.

    (3) În cazul în care valoarea despãgubirii nu a fost încã stabilitã potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, calculul ºi plata mãsurilor reparatorii se vor stabili potrivit alin. (2).

    (4) Persoanele îndreptãþite care nu au formulat cereri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, precum ºi cele ale cãror cereri au fost respinse ori nu au fost soluþionate pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi au dreptul de a formula o asemenea cerere în condiþiile prezentei legi.

La articolul 19 alineatul (2) va avea urmãtorul cuprins:

(2) În cazul în care imobilul a fost vândut potrivit prevederilor Legii   nr. 112/1995, persoana îndreptãþitã are dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea corespunzãtoare a întregului imobil, teren ºi construcþii, stabilitã potrivit standardelor internaþionale de evaluare. Dacã persoanele îndreptãþite au primit despãgubiri potrivit prevederilor Legii        nr. 112/1995, ele au dreptul la diferenþa dintre valoarea încasatã, actualizatã cu indicele inflaþiei, ºi valoarea corespunzãtoare a imobilului.

La articolul 19 alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:

(3) În cazurile prevãzute la alin. (2) mãsurile reparatorii prin echivalent constau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite, sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

La articolul 19, dupã alin. (4) se introduce alin. (4)^¹ cu urmãtorul conþinut:

(4)^¹ În situaþia imobilelor prevãzute la alin. (2), mãsurile reparatorii în echivalent se acordã sau, dupã caz, se propun prin dispoziþia motivatã a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureºti.  

La alin. nou introdus, este stabilitã exclusiv competenþa în sarcina primãriei.

CAP. 3

    Proceduri de restituire

ART. 20

    (1) Imobilele - terenuri ºi construcþii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaþie, care sunt deþinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie naþionalã, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraþiei publice centrale sau locale este acþionar ori asociat majoritar, de o organizaþie cooperatistã sau de orice altã persoanã juridicã, vor fi restituite persoanei îndreptãþite, în naturã, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã a organelor de conducere ale unitãþii deþinãtoare.

    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile ºi în cazul în care statul sau o autoritate publicã centralã sau localã ori o organizaþie cooperatistã este acþionar sau asociat minoritar al unitãþii care deþine imobilul, dacã valoarea acþiunilor sau pãrþilor sociale deþinute este mai mare sau egalã cu valoarea corespunzãtoare a imobilului a cãrui restituire în naturã este cerutã.

    (3) În cazul primãriilor restituirea în naturã sau prin echivalent cãtre persoana îndreptãþitã se face prin dispoziþia motivatã a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureºti.

    (4) Prin excepþie de la dispoziþiile alin. (1) ºi (2), în cazul bunurilor deþinute de o organizaþie cooperatistã, persoana îndreptãþitã poate opta ºi pentru mãsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri ori servicii sau despãgubiri bãneºti.

La articolul 20 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Imobilele - terenuri ºi construcþii - preluate în mod abuziv, indiferent de destinaþie, care sunt deþinute la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de o regie autonomã, o societate sau companie naþionalã, o societate comercialã la care statul sau o autoritate a administraþiei publice centrale sau locale este acþionar ori asociat majoritar, de o organizaþie cooperatistã sau de orice altã persoanã juridicã de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptãþite, în naturã, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã a organelor de conducere ale unitãþii deþinãtoare.

La articolul 20, dupã alineatul (2) se introduce alineatul  (2)^{^1}

(2)^{^1} Dupã emiterea deciziei de restituire în naturã a imobilelor, organele de conducere ale societãþilor comerciale prevãzute la alin. (1) ºi (2), vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit ºi la recalcularea patrimoniului. Cota de participaþie a statului sau a autoritãþii administraþiei publice ori, dupã caz, a organizaþiei cooperatiste se va diminua în mod corespunzãtor cu valoarea bunului imobil restituit.

La articolul 20 alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:

(3) În cazul imobilelor deþinute de unitãþile administrativ-teritoriale restituirea în naturã sau prin echivalent cãtre persoana îndreptãþitã se face prin dispoziþia motivatã a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureºti ori, dupã caz a preºedintelui Consiliului Judeþean.

La articolul 20 alineatul (4) se abrogã.

La articolul 20, dupã alineatul (4) se introduce alineatul (4)^{^1} cu urmãtorul cuprins:

(4)^{^1} Sub sancþiunea nulitãþii absolute, pânã solutionarea procedurilor administrative ºi, dupã caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisã instrainarea, schimbarea destinaþiei, ipotecarea sau grevarea sub orice forma a  imobilelor notificate.

Eliminatã noþiunea de orice altã persoanã juridicã, mult prea cuprinzãtoare, ce ar putea cuprinde ºi persoanele juridice de drept privat ºi astfel ar contraveni art. 27 alin. 1 din lege care aratã cã în aceste cazuri restituirea va fi prin echivalent, ºi înlocuirea cu sintagma orice altã persoanã juridicã de drept public.

Nu primãriile deþin bunuri ci unitãþile administrativ teritoriale.

Eliminarea alin. (4) este  justificatã de prevalenþa restituirii în naturã.

Alineatul nou introdus, întãreºte indisponibilizarea bunurilor ca urmare a depunerii notificãrii.

Art. 21

    (1) Persoana îndreptãþitã va notifica în termen de 6*) luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi persoana juridicã deþinãtoare, solicitând restituirea în naturã a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se va face câte o notificare pentru fiecare imobil.

    (2) Notificarea va cuprinde denumirea ºi adresa persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptãþite, elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum ºi valoarea estimatã a acestuia.

    (3) Notificarea va fi comunicatã prin executorul judecãtoresc de pe lângã judecãtoria în a cãrei circumscripþie teritorialã se aflã imobilul solicitat sau în a cãrei circumscripþie îºi are sediul persoana juridicã deþinãtoare a imobilului. Executorul judecãtoresc va înregistra notificarea ºi o va comunica persoanei notificate în termen de 7 zile de la data înregistrãrii.

    (4) Notificarea înregistratã face dovada deplinã în faþa oricãror autoritãþi, persoane fizice sau juridice, a respectãrii termenului prevãzut la alin. (1), chiar dacã a fost adresatã altei unitãþi decât cea care deþine imobilul.

    (5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevãzut pentru trimiterea notificãrii atrage pierderea dreptului de a solicita în justiþie mãsuri reparatorii în naturã sau prin echivalent.

------------

    *) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 109/2001 ºi cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 145/2001.

Art. 22

    Actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum ºi, în cazul moºtenitorilor, cele care atestã aceastã calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o datã cu aceasta sau în termen de cel mult 18 luni**) de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

------------

    **) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 109/2001, cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 145/2001, cu o lunã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 184/2002 ºi cu încã douã luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 10/2003.

Dupã articolul 22 se introduce articolul 22^{^1} cu urmãtorul cuprins:

(1) În absenþa unor probe contrare, existenþa ºi, dupã caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumã a fi cea recunoscutã în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus mãsura preluãrii abuzive sau s-a pus în executare mãsura preluãrii abuzive.

(2) În aplicarea prevederilor alin. (1) ºi în absenþa unor probe contrare, persoana individualizatã în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, dupã caz, s-a pus în executare masurã preluãrii abuzive este presupusã cã deþine imobilul sub nume de proprietar.

Mãsura este venitã sã simplifice dovada dreptului de proprietate de cãtre solicitanþi.

ART. 23

    (1) În termen de 60 de zile de la înregistrarea notificãrii sau, dupã caz, de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art. 22 unitatea deþinãtoare este obligatã sã se pronunþe, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã, asupra cererii de restituire în naturã.

    (2) Persoana îndreptãþitã are dreptul sã susþinã în faþa organelor de conducere ale unitãþii deþinãtoare cererea de restituire în naturã. În acest scop ea va fi invitatã în scris, în timp util, sã ia parte la lucrãrile organului de conducere al unitãþii deþinãtoare.

    (3) Decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã se comunicã persoanei îndreptãþite în termen de cel mult 10 zile de la data adoptãrii.

    (4) Decizia sau, dupã caz, dispoziþia de aprobare a restituirii în naturã a imobilului face dovada proprietãþii persoanei îndreptãþite asupra acestuia, are forþa probantã a unui înscris autentic ºi constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, dupã îndeplinirea formalitãþilor de publicitate imobiliarã.

    (5) Decizia sau, dupã caz, dispoziþia prevãzutã la alin. (4) trebuie pusã în executare în termen de 3 ani de la data primirii ei de cãtre persoana îndreptãþitã.

    (6) Prevederile alin. (1) - (5) sunt aplicabile ºi dispoziþiilor emise de primari potrivit art. 20 alin. (3).

La articolul 23, dupã alineatul (4) se introduce alineatul (4)^{^1} având urmãtorul cuprins:

(4)^{^1} Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei legi vor încheia cu deþinãtorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rãmânerii definitive a deciziei/dispoziþiei de restituire, termen dupã care, dacã protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenþa executorului judecãtoresc un proces-verbal de constatare unilateralã a preluãrii imobilului.   

La articolul 24 alineatul (6) va avea urmãtorul cuprins:

(6) Prevederile alin. (1) – (5) sunt aplicabile ºi dispoziþiilor emise de primari ori, dupã caz, preºedinþii consiliilor judeþene potrivit art. 20 alin. (3).

ART. 24

    (1) Dacã restituirea în naturã nu este aprobatã sau nu este posibilã, dupã caz, deþinãtorul imobilului este obligat ca, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã, în termenul prevãzut la art. 23 alin. (1) sã facã persoanei îndreptãþite o ofertã de restituire prin echivalent, corespunzãtoare valorii imobilului.

    (2) În cazul imobilelor cu destinaþia de locuinþe, dacã restituirea în naturã nu este posibilã, oferta de restituire prin echivalent se poate face sub forma unor despãgubiri bãneºti. Persoana îndreptãþitã poate opta pentru celelalte forme de restituire prin echivalent, corespunzãtoare valorii imobilului.

    (3) În termen de 60 de zile de la primirea ofertei persoana îndreptãþitã este obligatã sã rãspundã în scris dacã acceptã sau refuzã oferta. Lipsa rãspunsului scris echivaleazã cu neacceptarea ofertei.

    (4) Dacã oferta acceptatã constã în bunuri imobile, sunt aplicabile prevederile art. 23 alin. (4).

    (5) Dacã oferta acceptatã constã în bunuri mobile sau servicii, sunt aplicabile dispoziþiile dreptului comun în materie, dupã caz.

    (6) Dacã oferta acceptatã constã în titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare sau, dupã caz, în acþiuni, persoana îndreptãþitã va urma procedura prevãzutã la cap. IV.

    (7) Dacã oferta este refuzatã potrivit alin. (3), persoana îndreptãþitã poate ataca în justiþie decizia prevãzutã la alin. (1) în termen de 30 de zile de la data comunicãrii acesteia.

    (8) Competenþa de soluþionare revine secþiei civile a tribunalului în a cãrui circumscripþie teritorialã se aflã sediul unitãþii deþinãtoare. Hotãrârea tribunalului este supusã cãilor legale de atac.

La articolul 24 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Dacã restituirea în naturã nu este posibilã, deþinãtorul imobilului sau, dupã caz, entitatea învestitã potrivit prezentei legi cu soluþionarea notificãrii, este obligatã ca, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã, în termenul prevãzut la art. 23 alin. (1) sã acorde persoanei îndreptãþite în compensare alte bunuri sau servicii ori sã propunã acordarea de despãgubiri în condiþiile legii speciale privind privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situaþiile în care mãsura compensãrii nu este posibilã sau aceasta nu este acceptatã de persoana îndreptãþitã.

La articolul 24 dupã alineatul (1) se introduce alineatul (1)^{^1} cu urmãtorul cuprins:

(1)^{^1}Dispoziþiile alin. (1) sunt aplicabile ºi în cazul imobilelor înstrãinate de persoanele juridice prevãzute la art. 20 alin. (1), (2) ºi (3).

La articolul 24 alineatele (2) ºi (3) se abrogã.

La articolul 24, dupã alineatul (3) se introduc alineatele (3)^¹ ºi (3)^² cu urmãtorul cuprins:

(3)^¹ Decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã de respingere a notificãrii, poate fi atacatã de persoana care se pretinde îndreptãþitã la secþia civilã a tribunalului în a carui circumscripþie se aflã sediul unitãþii deþinãtoare sau, dupã caz, al entitãþii învestite cu soluþionarea notificãrii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3)^² Decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã de respingere a cererii de restituire în naturã, poate fi atacatã de persoana care se pretinde îndreptãþitã la secþia civilã a tribunalului în a carui circumscripþie se aflã sediul unitãþii deþinãtoare sau, dupã caz, al entitãþii învestite cu soluþionarea notificãrii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

La articolul 24 alineatele (7) ºi (8) se abrogã.

Când bunul nu mai existã nu putem vorbi de deþinãtor (vezi art. 33 din lege).

Persoana indreptatita, nemultumita de continutul deciziei/dispozitiei de restituire, va avea urmatoarele posibilitati:

Va ataca in justitie decizia/dispozitia prin care cererea de restituire a fost respinsa ca neintemeiata, sau din diferite alte considerente (lipsa actelor doveditoare; neintrunirea, in persoana solicitantului, a calitatii de persoana indreptatita la restituire; neincidenta Legii nr. 10/2001 asupra cererii de restituire formulate; tardivitatea formularii acesteia, etc.). Termenul pentru formularea cererii in instanta este de 30 de zile si curge de la data comunicarii deciziei/dispozitiei prin care cererea de restituire promovata a fost respinsa.

Va ataca in justitie decizia/dispozitia prin care cererea de restituire in natura a fost respinsa datorita imposibilitatii acesteia. In acest caz, va fi atacata, implicit, si propunerea de restituire prin echivalent continuta de decizia/dispozitia atacata. Termenul pentru formularea cererii in instanta este de 30 de zile si curge de la data comunicarii deciziei/dispozitiei.

ART. 25

    (1) Dispoziþiile art. 23 sunt aplicabile ºi în situaþia în care persoana juridicã notificatã deþine numai în parte bunurile imobile solicitate. În aceastã situaþie persoana juridicã deþinãtoare va emite decizia motivatã de retrocedare numai pentru partea din imobil pe care o deþine.

    (2) Persoana juridicã notificatã va comunica persoanei îndreptãþite toate datele privind persoana fizicã sau juridicã deþinãtoare a celeilalte pãrþi din imobilul solicitat. Totodatã va anexa la comunicare ºi copii de pe actele de transfer al dreptului de proprietate sau, dupã caz, de administrare. În cazul în care nu deþine aceste date persoana juridicã notificatã va comunica acest fapt persoanei îndreptãþite.

    (3) Comunicarea prevãzutã la alin. (2) ºi, dupã caz, actele anexate vor fi transmise persoanei îndreptãþite prin scrisoare recomandatã cu confirmare de primire.

    (4) Termenul de 6 luni prevãzut la art. 21 alin. (1) curge în acest caz de la data primirii comunicãrii prevãzute la alin. (3).

    (5) Dispoziþiile alin. (2), (3) ºi (4) se aplicã în mod corespunzãtor ºi în cazul în care unitatea notificatã nu deþine nici mãcar în parte imobilul solicitat, dar comunicã persoanei îndreptãþite datele de identificare a unitãþii deþinãtoare.

    (6) Dispoziþiile art. 24 se aplicã în mod corespunzãtor.

ART. 26

    (1) În cazul în care persoana îndreptãþitã nu cunoaºte deþinãtorul bunului imobil solicitat, notificarea se va trimite primãriei în a cãrei razã se aflã imobilul, respectiv Primãriei Municipiului Bucureºti. Termenul de 6 luni prevãzut la art. 21 alin. (1) curge, dupã caz, de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sau de la data primirii comunicãrii prevãzute la art. 25 alin. (3).

    (2) În termen de 30 de zile primãria notificatã este obligatã sã identifice unitatea deþinãtoare ºi sã comunice persoanei îndreptãþite elementele de identificare a acesteia.

    (3) În cazul în care unitatea deþinãtoare nu a fost identificatã, persoana îndreptãþitã poate chema în judecatã statul, prin Ministerul Finanþelor Publice, în termen de 90 de zile de la data la care a expirat termenul prevãzut la alin. (1), dacã nu a primit comunicarea din partea primãriei, sau de la data comunicãrii, solicitând restituirea în naturã sau, dupã caz, mãsuri reparatorii prin echivalent în formele prevãzute de prezenta lege.

ART. 27

    (1) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, evidenþiate în patrimoniul unei societãþi comerciale privatizate cu respectarea dispoziþiilor legale, persoana îndreptãþitã are dreptul la mãsuri reparatorii prin echivalent, constând în bunuri ori servicii, acþiuni la societãþi comerciale tranzacþionate pe piaþa de capital sau titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, corespunzãtoare valorii imobilelor solicitate.

    (2) Notificarea prin care se solicitã restituirea potrivit alin. (1) se adreseazã instituþiei publice implicate care a efectuat privatizarea - Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului (fostul Fond al Proprietãþii de Stat), ministerul de resort, autoritatea administraþiei publice locale - în a cãrei razã este sau era situat imobilul, indiferent de valoarea acestuia.

    (3) În situaþia bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrãinate sub orice formã din patrimoniul administraþiei publice centrale sau locale, persoana îndreptãþitã va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz mãsurile reparatorii în echivalent sunt cele prevãzute la art. 9 alin. (2), la alegerea persoanei îndreptãþite.

    (4) Pentru imobilele preluate cu titlu valabil, care au fost deþinute de o organizaþie cooperatistã ºi au fost înstrãinate de aceasta cu respectarea legii, persoana îndreptãþitã are dreptul la mãsuri reparatorii în echivalent constând în bunuri ori servicii sau despãgubiri bãneºti. Notificarea se adreseazã organizaþiei cooperatiste care a deþinut imobilul, indiferent de valoarea acestuia.

La articolul 27 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Pentru imobilele evidenþiate în patrimoniul unor societãþi comerciale privatizate, altele decât cele prevãzute la art. 20 alin. (1) ºi (2), persoanele îndreptãþite au dreptul la despãgubiri în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzãtoare valorii imobilelor solicitate.

La articolul 27, dupã alineatul (1) se introduce alin. (1)^{^1} cu urmãtorul cuprins:

(1)^{^1} Dispoziþiile alin. (1) sunt aplicabile ºi în cazul în care imobilele au fost înstrãinate.

La articolul 27 alineatul (2) se înlocuieºte cu un altul având urmãtorul cuprins:

(2) În situaþia imobilelor prevãzute la      alin. (1) – (1)^{^1}, mãsurile reparatorii în echivalent se propun de cãtre instituþia publicã care efectueazã sau, dupã caz a efectuat privatizarea.

La articolul 27 alineatul (3) teza a II – a va avea urmãtorul cuprins:

În acest caz, mãsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de deþinãtor, cu acordul persoanei îndreptãþite sau despãgubiri acordate în condiþiile legii speciale privind privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

La articolul 27 alineatul (4) se abrogã.

Justificarea abrogãrii alin. (4) constã în aceea cã el se regãseºte la art. 24 alin. (1)^{^1}.

ART. 28

    (1) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptãþite organele de conducere ale instituþiei publice implicate în privatizare, prevãzutã la art. 27 alin. (2), respectiv ale organizaþiei cooperatiste prevãzute la art. 27 alin. (4), vor stabili prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã valoarea ºi modalitatea mãsurilor reparatorii corespunzãtoare convenite prin negociere.

    (2) Termenul de 60 de zile prevãzut la alin. (1) poate fi prelungit numai la cererea persoanei îndreptãþite, în vederea completãrii dovezilor necesare, sau în caz de imposibilitate a prezentãrii persoanei îndreptãþite, doveditã cu înscrisuri. Prelungirea termenului în vederea completãrii dovezilor necesare nu poate depãºi 18 luni de la data înregistrãrii notificãrii, sub sancþiunea soluþionãrii cererii pe baza actelor doveditoare existente la dosar.

La art.28 alin.1 va avea urmatorul cuprins

    (1) În termen de 60 de zile de la data iin vigoare a prezentei legi, organele de conducere ale instituþiei publice implicate în privatizare, prevãzutã la art. 27 alin. (2), vor propune acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv. echivalent

ART. 29

    Decizia sau, dupã caz, dispoziþia motivatã a organului de conducere al instituþiei publice implicate în privatizare, respectiv al organizaþiei cooperatiste, se va emite pe baza avizului organelor teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice ºi se va comunica persoanei îndreptãþite în termen de 15 zile de la data adoptãrii. Dispoziþiile art. 23 alin. (4) se aplicã în mod corespunzãtor. Organele teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice vor emite avizul, cu respectarea condiþiilor de fond ºi de formã prevãzute de prezenta lege.

Art. 29 se abrogã.

ART. 30

    (1) În termen de 6 luni de la primirea deciziei sau, dupã caz, a dispoziþiei motivate care conferã dreptul de a primi titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare persoana îndreptãþitã este obligatã sã solicite Ministerului Finanþelor Publice eliberarea acestor titluri, sub sancþiunea diminuãrii valorii stabilite cu 10% în caz de întârziere.

    (2) În termen de 3 luni de la primirea cererii persoanei îndreptãþite Ministerul Finanþelor Publice este obligat sã elibereze titlurile de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, garantate de stat, sub sancþiunea plãþii unor penalitãþi de întârziere de 0,1% pe zi din valoarea sumei totale.

Art. 30 se abrogã.

ART. 31

    (1) Dacã în termenul stabilit la art. 28 alin. (1) nu s-a convenit asupra valorii corespunzãtoare ºi asupra modalitãþilor de acordare a mãsurilor reparatorii, se va încheia un proces-verbal de divergenþã.

    (2) În termen de 6 luni de la data procesului-verbal de divergenþã persoana îndreptãþitã se poate adresa secþiei civile a tribunalului în a cãrui circumscripþie teritorialã se aflã sediul persoanei juridice cu care este în litigiu, sub sancþiunea pierderii dreptului la mãsurile reparatorii prevãzute de prezenta lege.

    (3) Cererea se va judeca cu celeritate. La primirea cererii se va fixa un prim termen cu citarea pãrþilor în camera de consiliu, la care se va dispune efectuarea unei expertize având ca obiect stabilirea valorii corespunzãtoare a imobilului în vederea acordãrii mãsurilor reparatorii prin echivalent ºi se va desemna un expert tehnic sau contabil, dupã caz. Valoarea corespunzãtoare a imobilului va fi stabilitã numai pe bazã de expertizã, care va þine seama ºi de sarcinile bunului, atât la preluare, cât ºi la restituire.

    (4) Dacã persoana îndreptãþitã opteazã prin cerere pentru titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, va fi citat în cauzã ºi Ministerul Finanþelor Publice.

    (5) Hotãrârea tribunalului este supusã cãilor legale de atac.

    (6) În cazul în care persoana îndreptãþitã a optat în cererea adresatã justiþiei pentru acþiuni, prin hotãrâre judecãtoreascã instanþa va constata valoarea corespunzãtoare stabilitã prin expertizã ºi va obliga instituþia publicã implicatã în privatizare sã emitã o decizie sau, dupã caz, o dispoziþie motivatã în temeiul cãreia persoana îndreptãþitã va primi acþiuni.

    (7) Dacã persoana îndreptãþitã a optat în cerere pentru titluri de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare, prin hotãrâre judecãtoreascã instanþa va constata valoarea corespunzãtoare stabilitã prin expertizã ºi va obliga Ministerul Finanþelor Publice sã emitã titlurile respective.

Art. 31 se abrogã.

ART. 32

    (1) Persoanele care aveau calitatea de asociat al persoanelor juridice naþionalizate prin Legea nr. 119/1948 sau prin alte acte normative au dreptul la mãsuri reparatorii constând în acþiuni acordate cu precãdere la societatea comercialã care a preluat patrimoniul persoanei juridice naþionalizate sau cu prioritate la o altã societate comercialã tranzacþionatã pe piaþa de capital.

    (2) De prevederile alin. (1) nu beneficiazã persoanele fizice sau juridice care au primit despãgubiri pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, în condiþiile art. 5.

    (3) Acþiunile se vor acorda, la cererea persoanei îndreptãþite, de cãtre instituþia publicã implicatã în privatizarea societãþii comerciale menþionate la alin. (1).

    (4) Recalcularea valorii acþiunilor se face de cãtre instituþia publicã implicatã în privatizare în baza valorii activului net din ultimul bilanþ contabil, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau înregistrat la registrul comerþului înaintea naþionalizãrii, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naþionalã a României ºi a indicelui inflaþiei stabilit de Institutul Naþional de Statisticã ºi Studii Economice.

    (5) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Banca Naþionalã a României va stabili coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

    (6) În termen de 60 de zile de la data primirii cererii persoanei îndreptãþite sau în termenul prelungit conform art. 28 instituþia publicã implicatã în privatizare va stabili prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã valoarea recalculatã a acþiunilor.

    (7) Dacã persoana îndreptãþitã solicitã acþiuni, instituþia publicã implicatã în privatizare va stabili în urma negocierii, prin decizie sau, dupã caz, prin dispoziþie motivatã, societãþile comerciale ºi numãrul de acþiuni corespunzãtoare valorii recalculate.

    (8) Persoana îndreptãþitã poate negocia cu instituþia publicã implicatã în privatizare ºi alte forme de mãsuri reparatorii în echivalent.

La articolul 32 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) Persoanele arãtate la art. 3 alin. (1) lit. c) au dreptul la despãgubiri în condiþiile legii speciale privind privind regimul de stabilire ºi platã a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.

La articolul 32 alineatul (3) va avea urmãtorul cuprins:

(3) Mãsurile reparatorii prin echivalent prezãzute la alin. (1) se vor propune, dupã stabilirea valoarii recalculate a acþiunilor, prin decizia motivatã a instituþiei publice implicate în privatizarea societãþii comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice sau, dupã caz, prin ordin al ministrului finanþelor publice, în cazul în care societatea comercialã care a preluat patrimoniul persoanei juridice naþionalizate nu mai existã, nu poate fi identificatã, ori nu a existat o asemenea continuitate.  

La articolul 32 alineatul (4) va avea urmãtorul cuprins:

(4) Recalcularea valorii acþiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanþ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naþionalã a României ºi a indicelui inflaþiei stabilit de Institutul Naþional de Statisticã ºi Studii Economice ºi a prevederilor Legii             nr. 303/1947, privind recalcularea patrimoniului societãþilor comerciale, în cazul în care bilanþul este anterior acesteia.

La articolul 32, dupã alin. 4 se introduce alin. (4)^{^1} cu urmãtorul cuprins:

(4)^{^1} În aplicarea prevederilor alin. (4) activul net este egal cu total elemente din activ minus urmatoarele elemente din pasiv: datorii, fond de amortizare, fond de rezerva pentru dubiosi, costuri de regularizare (costuri tranzitorii), pierderi.

La articolul 32 alineatele (7) ºi (8) se abrogã.

Este necesarã a fi definitã în lege noþiunea de activ net.

ART. 33

    (1) În situaþia imobilelor pentru care la art. 10 ºi 11 a fost stabilitã restituirea în echivalent persoana îndreptãþitã adreseazã notificarea prevãzutã la art. 21 alin. (1) primãriei în a cãrei razã s-a aflat imobilul, respectiv Primãriei Municipiului Bucureºti.

    (2) Mãsurile reparatorii în echivalent se stabilesc prin dispoziþie motivatã a primarului, respectiv a primarului general al municipiului Bucureºti, cu avizul organelor teritoriale ale Ministerului Finanþelor Publice, dat în urma verificãrii condiþiilor de fond ºi de formã prevãzute de prezenta lege.

    (3) Dispoziþiile art. 21 - 26 se aplicã în mod corespunzãtor.

La articolul 33 alineatul (1) va avea urmãtorul cuprins:

(1) În situaþia imobilelor construcþii demolate, notificarea formulatã de persoana îndreptãþitã se soluþioneazã potrivit art. 10 sau 11 prin dispoziþia motivatã a primarului unitãþii administrativ-teritoriale în a cãrei razã s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti.

La articolul 33 alineatul (2) se abrogã.

Cat priveste competenta de solutionare a cererilor de restituire avand ca obiect imobile-constructii demolate, este de retinut ca potrivit art. 33 alin. 1 din Legea            nr. 10/2001, in situatia imobilelor pentru care la art. 10 si art. 11 din acelasi act normativ a fost stabilita restituirea in echivalent persoana indreptatita adreseaza notificarea primariei in a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti.

            De mentionat ca legiuitorul se refera la ipoteza unui imobil care s-a aflat pe raza unei unitati administrativ teritoriale, in acest sens fiind formularea “persoana indreptatita adreseaza notificarea prevazuta la art. 21 alin. 1 primariei in a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv Primariei Municipiului Bucuresti”. Avand in vedere aceasta precizare expresa a legiuitorului, retinem ca dispozitiile art. 33 din Legea nr. 10/2001 sunt aplicabile exclusiv imobilelor-constructii, preluate in mod abuziv, fie prin expropriere, fie in alt mod dintre cele prevazute de art. 2 alin. 1 din acelasi act normativ, imobile care au fost demolate, atragand astfel incidenta masurilor reparatorii prevazute de art. 10 sau, dupa caz, art. 11 din Legea nr. 10/2001               (o disparitie a imobilului-teren in sens fizic nefiind posibila). Drept urmare, legiuitorul a investit cu solutionarea unei asemenea notificari autoritatea administratiei publice locale – primaria – in raza careia s-a aflat imobilul-constructie preluat in mod abuziv.

            Cat priveste entitatea investita cu solutionarea unei cereri de restituire al carei obiect il constituie imobilul-teren aferent constructiei demolate, de regula, sunt incidente prevederile art. 20 din Legea     nr. 10/2001;

deci, se impune reformularea acestui text.  

CAP. 4

    Mãsuri reparatorii prin echivalent sub formã de titluri de valoare nominalã sau de acþiuni

Art. 34

    (1) În termen de 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanþelor Publice va elabora norme metodologice privind emiterea, înregistrarea ºi utilizarea titlurilor de valoare nominalã.

    (2) Titlurile de valoare nominalã emise de Ministerul Finanþelor Publice conform art. 30 alin. (2) pot circula pe piaþã ºi pot fi folosite exclusiv în procesul de privatizare.

    (3) Instituþiile publice implicate în privatizare, precum ºi Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului (fostul Fond al Proprietãþii de Stat) sunt obligate sã primeascã în platã titlurile de valoare nominalã prevãzute la alin. (2) pentru cumpãrarea de acþiuni ºi active ale societãþilor comerciale în curs de privatizare.

    (4) Termenul de valorificare a titlurilor de valoare nominalã folosite exclusiv în procesul de privatizare este de cel mult 7 ani de la data emisiunii titlului, la valoarea actualizatã în raport cu indicele inflaþiei.

    (5) În vederea asigurãrii surselor pentru acordarea mãsurilor reparatorii în echivalent sub formã de titluri de valoare nominalã ºi prin acþiuni, se rezervã o cotã de pânã la 20% din capitalul social de la societãþile sau companiile naþionale rezultate din reorganizarea regiilor autonome. Stabilirea cotelor ºi alocarea titlurilor de valoare nominalã sau, dupã caz, a acþiunilor se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin hotãrâre a Guvernului.

Art. 34 se abrogã.

    ART. 35

    (1) În cazul în care mãsurile reparatorii în echivalent se fac prin acþiuni persoana îndreptãþitã se adreseazã uneia dintre instituþiile publice implicate în privatizare, prevãzute la art. 27 alin. (2), cu o cerere, în termen de 60 de zile de la primirea deciziei sau, dupã caz, a dispoziþiei motivate.

    (2) Instituþia publicã implicatã în privatizare este obligatã ca în termen de 60 de zile de la data primirii cererii sã invite persoana îndreptãþitã pentru a negocia mãsurile reparatorii în echivalent.

Art. 35 se abrogã.

CAP. 5

    Mãsuri reparatorii prin echivalent sub formã de despãgubiri bãneºti

    ART. 36

    (1) Despãgubirile bãneºti se acordã conform prevederilor prezentului capitol.

    (2) Notificãrile prin care persoana îndreptãþitã solicitã acordarea de despãgubiri bãneºti sau opteazã pentru despãgubiri bãneºti se adreseazã prefecturii în a cãrei razã se aflã ori s-a aflat imobilul preluat abuziv, în termenul ºi în condiþiile reglementate de art. 21.

    (3) În cazul în care persoana îndreptãþitã a solicitat restituirea în naturã, dar aceasta nu a fost aprobatã sau nu este posibilã, potrivit legii, unitatea deþinãtoare sau, dupã caz, primãria va transmite decizia, respectiv dispoziþia privind oferta de acordare a despãgubirilor bãneºti, prefecturii în a cãrei razã acestea îºi au sediul, în termen de 60 de zile de la primirea notificãrii. Dacã valoarea imobilului s-a stabilit prin expertizã, se va anexa ºi o copie de pe expertizã, iar dacã oferta nu a fost acceptatã ºi persoana îndreptãþitã s-a adresat instanþei, se va face aceastã menþiune.

    (4) În cazul în care nu s-a efectuat o expertizã pentru stabilirea valorii imobilului, decizia sau, dupã caz, dispoziþia menþionatã la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu valoarea estimativã a acestuia.

Art. 36 se abrogã.

ART. 37

    Dupã centralizarea notificãrilor ºi a ofertelor de acordare a despãgubirilor bãneºti prefecturile vor transmite centralizatoarele, împreunã cu materialele primite, Ministerului Finanþelor Publice.

Art. 37 se abrogã.

ART. 38

    Pentru evaluarea despãgubirilor bãneºti care urmeazã sã fie acordate persoanelor îndreptãþite, în termen de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi se va constitui prin decizie a primului-ministru o comisie interministerialã formatã din 2 - 3 reprezentanþi ai Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, Ministerului Finanþelor Publice ºi Ministerului Administraþiei Publice.

Art. 38 se abrogã.

ART. 39

    Secretariatul comisiei interministeriale se asigurã de Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Art. 39 se abrogã.

Art. 40

    Pe baza evaluãrii despãgubirilor bãneºti, în termen de un an de la expirarea termenului de 6*) luni prevãzut de lege pentru depunerea notificãrilor, prin lege specialã se vor reglementa modalitãþile, cuantumul ºi procedurile de acordare a despãgubirilor bãneºti, care pot fi plafonate.

------------

    *) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 109/2001 ºi cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 145/2001.

Art. 40 se abrogã.

CAP. 6

    Dispoziþii tranzitorii ºi finale

ART. 41

    Încãlcarea dispoziþiilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, administrativã, civilã sau penalã.

------------

    ART. 42

    Exercitarea abuzivã a dreptului de a depune notificãri în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage rãspunderea civilã pentru pagubele pricinuite.

    ART. 43

    Fapta de a notifica persoana juridicã deþinãtoare a imobilului, ºtiind cã nu este îndreptãþit potrivit prezentei legi la mãsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrãinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacã s-a pricinuit o pagubã, constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendã.

    ART. 44

    (1) Emiterea deciziei sau a dispoziþiei de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calitãþii de moºtenitor al fostului proprietar sau, dupã caz, a calitãþii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

    (2) Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã ºi emiterea deciziei sau a dispoziþiei de restituire în lipsa dovezilor privind îndreptãþirea persoanelor juridice prevãzute la art. 3 lit. c) de a obþine mãsuri reparatorii.

    ART. 45

    Dacã infracþiunile prevãzute la art. 288 - 293 din Codul penal sunt sãvârºite în cadrul procedurilor de restituire a imobilelor stabilite prin prezenta lege, minimul ºi maximul special al pedepsei închisorii se majoreazã cu 2 ani.

Articolul 41 va avea urmãtorul cuprins:

    Încãlcarea dispoziþiilor prezentei legi atrage, dupã caz, rãspunderea disciplinarã, administrativã, contravenþionalã, civilã sau penalã.

La articolul 44, dupã alineatul (2) se introduce alineatul (3) cu urmãtorul cuprins:

(3) Cu aceeaºi pedeapsã se sancþioneazã ºi emiterea deciziei sau a dispoziþiei conþinând propunerea de acordare a despagubirilor în condiþiile legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, întocmitã în lipsa înscrisurilor prevãzute la alin. (1) ºi (2).

Propunerea fãcutã, de acordare a despãgubirilor în condiþiile legii speciale, implica analiza actelor doveditoare referitoare la proprietate si, dupã caz, la calitate de moºtenitor. Chiar dacã este o propunere, ea îmbracã forma unei decizii/dispoziþii/ordin ºi produce efecte cu privire la cele ce stabileºte.

Dupã articolul 45 se introduc articolele 45^{^1} ºi 45^{^2}, 45^{^3}cu urmãtorul cuprins:

45^{^1}

(1) Nerespectarea obligaþiilor prevãzute de prezenta lege atrage rãspunderea contravenþionalã a autoritãþii administraþiei publice centrale sau locale, a instituþiei sau, dupã caz, a societãþii, regiei autonome ori a organizaþiei cooperatiste cãreia îi incumbã aceste obligaþii.

(2) Constituie contravenþii urmãtoarele fapte:  

a)               tergiversarea nejustificatã a soluþionãrii notificãrii persoanei îndreptãþite;

b)               încãlcarea obligaþiei prevãzute la art. 23 alin. (2) teza a II – a;

c)               încãlcarea obligaþiei prevãzute la art. 23 alin. (3);

d)               încãlcarea obligaþiei prevãzute la art. 23 alin. (4)^{^1}.]

e)               incalcarea interdictiei de instrainare, prevazuta la art.20 alin.4^1.

(3) Faptele prevãzute la alin. (2) lit. a) ºi b) se sancþioneazã cu amendã de la 1.000.000 lei la 10.000.000 lei, cele prevãzute la alin. (2) lit. c) se sancþioneazã cu amendã de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, calculatã pe zi de întãrziere, iar cele prevãzute la alin (2) lit. d) se sancþioneazã cu amendã în cuantum de 5.000.000 lei pe zi de întârziere.

(3)^1 Faptele prevazute la alin 2 lit.e) se sanctioneaza cu amenda reprezentand contravaloarea imobilului instrainat.

(4) În cazul regiilor autonome, societãþilor comerciale prevãzute la art. 20 alin. (1) ºi (2), organizaþiilor cooperatiste, ministerelor ºi altor instituþii publice centrale, constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor revine Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor, prin corpul de control al acesteia.

(5) În cazul autoritãþilor administraþiei publice locale situate pe raza teritorialã a judeþului, respectiv a Municipiului Bucureºti constatarea contravenþiilor ºi aplicarea sancþiunilor revine prefectului judeþului, respectiv Prefectului Municipiului Bucureºti.

(6) Activitatea prefectului judeþului, respectiv a Municipiului Bucucureºti, prevãzutã la alin. (5) este supusã controlului Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor, prin corpul de control al acesteia. În mãsura în care acesta constata neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzãtoare a obligaþiilor prevãzute la alin. (5) va propune ministrului administraþiei ºi internelor mãsurile corespunzãtoare.

45^{^2}

(1) Dispoziþiile art. 45^{^1} se vor completa cu prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

(2) Prin derogare de la dispoziþiile art. 8 alin. (3) din Ordonanþa Guvernului        nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenþiilor, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, sumelor încasate din aplicarea contravenþiilor vor alimenta bugetul Cancelariei Primului Ministru, fiind destinate achitãrii onorariilor evaluatorilor învestiþi cu atribuþii decurgând din aplicarea legii speciale privind regimul de stabilire ºi platã  a despãgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.   

45^{^3}

Nerespectarea obligaþiei prevãzute la  art. 23 alin. (4)^{^1} atrage obligaþia deþinãtorului cãruia îi revine aceastã obligaþie de a plãti noului proprietar o sumã calculatã pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinþã a imobilului restituit.  

ART. 46

    (1) Distrugerile ºi degradãrile cauzate imobilelor care fac obiectul prezentei legi dupã intrarea în vigoare a acesteia ºi pânã în momentul predãrii efective cãtre persoana îndreptãþitã cad în sarcina deþinãtorului imobilului.

    (2) Deþinãtorul imobilului, în prezenþa persoanei îndreptãþite, va încheia un proces-verbal privind starea de fapt a imobilului, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitãrii.

    (3) În cazul nerespectãrii de cãtre deþinãtorul imobilului a termenului prevãzut la alin. (2), persoana îndreptãþitã se poate adresa executorului judecãtoresc, care va întocmi procesul-verbal privind situaþia realã a imobilului.

    (4) În vederea recuperãrii cheltuielilor suportate de persoana îndreptãþitã pentru întocmirea procesului-verbal privind situaþia de fapt a imobilului prin executorul judecãtoresc copia legalizatã de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu împotriva deþinãtorului imobilului.

ART. 47

    (1) Imobilele care în urma procedurilor prevãzute la cap. III nu se restituie persoanelor îndreptãþite rãmân în administrarea deþinãtorilor actuali.

    (2) Imobilele cu altã destinaþie decât cea de locuinþã, prevãzute la alin. (1), se pot înstrãina potrivit legislaþiei în vigoare. Deþinãtorii cu titlu valabil la data intrãrii în vigoare a prezentei legi au drept de preemþiune.

    (3) Imobilele cu destinaþia de locuinþe, prevãzute la alin. (1), pot fi înstrãinate potrivit legislaþiei în vigoare, chiriaºii având drept de preemþiune.

    (4) Sumele încasate ca urmare a vânzãrii imobilelor prevãzute la alin. (3) vor alimenta fondul prevãzut la art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.

ART. 48

    (1) Chiriaºii cãrora, în temeiul prevederilor art. 9 alin. 1 - 4 din Legea nr. 112/1995, li s-au vândut, cu respectarea prevederilor acestei legi, apartamentele în care locuiau au dreptul sã le înstrãineze sub orice formã înainte de împlinirea termenului de 10 ani de la data cumpãrãrii numai persoanei îndreptãþite, fost proprietar al acelei locuinþe.

    (2) Preþul vânzãrii nu poate fi mai mare decât valoarea actualizatã a preþului plãtit de chiriaº la cumpãrarea locuinþei în baza Legii nr. 112/1995, cu excepþia situaþiilor când pãrþile convin altfel.

    (3) În termen de 90 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi persoana îndreptãþitã trebuie sã notifice chiriaºului dobânditor intenþia de a cumpãra locuinþa ºi adresa unde poate fi gãsitã.

    (4) Persoana îndreptãþitã care a primit despãgubiri bãneºti pentru imobil este obligatã sã restituie statului, dacã este cazul, diferenþa dintre valoarea despãgubirilor primite ºi preþul de cumpãrare plãtit fostului chiriaº, actualizate.

La articolul 48, dupã alineatul (1) se introduce alineatul (1)^{^1} cu urmãtorul cuprins:

(1)^{^1} Sub sancþiunea nulitãþii absolute, este interzisã înstrainarea în orice mod a imobilelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, pânã la soluþionarea definitivã ºi irevocabilã a acþiunilor formulate de persoanele îndreptãþite foºti proprietari sau, dupã caz, moºtenitori ai acestora, potrivit art. 46.

Termenul expirã începând cu acest an.

ART. 49

    (1) Persoanele cãrora li s-a restituit în naturã un imobil cu destinaþia de locuinþã ºi care deþin cu chirie în aceeaºi localitate o locuinþã din fondul locativ de stat sunt obligate sã punã la dispoziþie primãriei aceastã locuinþã la data mutãrii efective în imobilul restituit. Locuinþele din fondul locativ de stat eliberate se constituie într-un fond locativ special destinat chiriaºilor din imobilele restituite foºtilor proprietari.

    (2) Familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul venitului minim pe economie, invalizilor, pensionarilor ºi persoanelor cu handicap li se vor asigura locuinþe sociale construite dintr-un fond constituit în cotã de 2% din sumele obþinute din privatizare ºi care va fi prevãzut anual în legea bugetului de stat.

Art. 50

    (1) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile care cad sub incidenþa prevederilor prezentei legi, sunt valabile dacã au fost încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrãinãrii.

    (2) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate fãrã titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã, în afarã de cazul în care actul a fost încheiat cu bunã-credinþã.

    (3) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele fãcute în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobilele prevãzute la art. 2 alin. (1) lit. b), sunt lovite de nulitate absolutã, buna-credinþã neputând fi invocatã în aceste cazuri.

    (4) Actele juridice de înstrãinare, inclusiv cele întocmite în cadrul procesului de privatizare, având ca obiect imobile preluate cu titlu valabil, sunt lovite de nulitate absolutã dacã au fost încheiate cu încãlcarea dispoziþiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrãinãrii.

    (5) Prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la acþiune se prescrie în termen de un an*) de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

------------

    *) Termenul respectiv a fost prelungit cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 109/2001 ºi cu 3 luni prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 145/2001.

ART. 51

    (1) Prevederile prezentei legi sunt aplicabile ºi în cazul acþiunilor în curs de judecatã, persoana îndreptãþitã putând alege calea acestei legi, renunþând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.

    (2) În cazul acþiunilor formulate potrivit art. 50 ºi 52, procedura de restituire începutã în temeiul prezentei legi este suspendatã pânã la soluþionarea acelor acþiuni prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã. Persoana îndreptãþitã va înºtiinþa de îndatã persoana notificatã, potrivit art. 21 alin. (1).

    (3) În cazul în care persoanei îndreptãþite i s-a respins, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã ºi irevocabilã, acþiunea privind restituirea în naturã a bunului solicitat, termenul de notificare prevãzut la art. 21 alin. (1) curge de la data rãmânerii definitive ºi irevocabile a hotãrârii judecãtoreºti.

Dupã articolul 51, se introduce articolul cu urmãtorul cuprins:

Art. 50^{^1}

(1) În cazurile prevãzute la alin. (3), actele doveditoare ale dreptului de proprietate precum ºi, în cazul moºtenitorilor, cele care atestã calitatea de moºtenitor, vor fi depuse oricând în termenul de notificare prevãzut la art. 21 alin. (1), calculat de la data rãmânerii definitive ºi irevocabile a hotãrârii judecãtoreºti.

(2) Dispoziþiile alin. (1) sunt aplicabile si notificãrilor în curs de soluþionare, în care caz, termenul de 12 luni pentru depunerea actelor doveditoare ale dreptului de proprietate precum ºi, în cazul moºtenitorilor, cele care atestã aceastã calitate va fi socotit cã începe sã curgã de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. 47 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 (51 dupã republicare), in cazul in care persoanei indreptatite i s-a respins, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, actiunea privind restituirea in natura a bunului solicitat, termenul de notificare prevazut la art. 21 alin. 1 curge de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.

De mentionat ca termenul de 6 luni pentru formularea si depunerea notificarii, stabilit de art. 21 alin. 1 din lege (in formularea initiala), a cunoscut mai multe prelungiri succesive, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, astfel ca, in cele de urma, acest termen a devenit 12 luni, cu incepere de la 14 februarie 2001, data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001.

In situatia incidentei prevederilor art. 47 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, termenul de 12 luni va curge, nu de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, ci de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, prin care cererea solicitantului, avand ca obiect restituirea in natura a imobilului, a fost respinsa, indiferent de instanta care a pronuntat hotararea – judecatorie, tribunal, curte de apel sau Curtea Suprema de Justitie – ca instante de fond, recurs sau apel, recurs in anulare.

Drept urmare, prevederea inserata la alin. 3 al art. 47 din lege are caracter special si vizeaza cazul in care actiunea in revendicare privind un imobil care cade sub incidenta legii a fost respinsa printr-o actiune judecatoreasca definitiva si irevocabila, situatie in care, persoanele indreptatite pot solicita restituirea imobilului respectiv pe calea administrativa prevazuta de lege, intr-un termen de 12 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a respectivei hotarari.

Potrivit art. 22 din Legea nr. 10/2001, in formularea initiala, actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si, in cazul mostenitorilor, cele care atesta acesta calitate vor fi depuse ca anexe la notificare o data cu aceasta sau in termen de cel mult 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

De mentionat ca acest termen (pentru depunerea actelor doveditoare) a cunoscut mai multe prelungiri succesive, atat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, cat si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, Ordonata de urgenta a Guvernului nr. 10/2003 si legea de aprobare a acesteia din urma, respectiv Legea nr. 289/2003, astfel ca, in cele din urma, termenul limita pentru depunerea actelor doveditoare a fost stabilit pana la data de 1 iulie 2003.

Aceste prevederi legale au in vedere, pe de o parte, actele doveditoare ale dreptului de proprietate si, pe de alta parte, actele care atesta calitatea notificantului de mostenitor al persoanei indreptatite. In acest sens, formularea legiuitorului, din cuprinsul art. 22 din Legea nr. 10/2001, care se refera la actele doveditoare ale dreptului de proprietate, precum si, in cazul mostenitorilor, cele care atesta aceasta calitate …

Numai pentru aceste inscrisuri, legiuitorul a fixat un termen limita, termen pana la care acestea trebuiau depuse la dosarul continand pretentiile de restituire.

In situatia incidentei prevederilor art. 47 alin. 3 din Legea nr. 10/2001, legiuitorul     s-a limitat numai la a face trimitere la prevederile art. 21 alin. 1 din Lege, cat priveste termenul de 12 luni pentru formularea si depunerea notificarii, a aratat ca acest termen incepe a curge de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti, dar nu a aratat si termenul limita in care actele doveditoare vor putea fi depuse intr-o atare situatie.

Abordarea propusã se justifica avand in vedere faptul ca, pe de o parte, orice solicitare trebuie dovedita si ca, pe de alta parte, persoanei indreptatite solicitante ar trebui sa-i fie lasat la dispozitie un termen cel putin egal cu cel de notificare, pentru   a-si completa dosarul cu acte doveditoare referitoare la proprietate si la calitatea de mostenitor.

ART. 52

    Persoanele îndreptãþite, precum ºi persoanele vãtãmate într-un drept al lor, cãrora pânã la data intrãrii în vigoare a prezentei legi li s-au respins, prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, acþiunile având ca obiect bunuri preluate în mod abuziv de stat, de organizaþii cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, pot solicita, indiferent de natura soluþiilor pronunþate, mãsuri reparatorii în naturã sau prin echivalent, în condiþiile prezentei legi.

ART. 53

    (1) Chiriaºii au dreptul la despãgubire pentru sporul de valoare adus imobilelor cu destinaþia de locuinþã prin îmbunãtãþirile necesare ºi utile.

    (2) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat cu titlu valabil, obligaþia de despãgubire prevãzutã la alin. (1) revine persoanei îndreptãþite.

    (3) În cazul în care imobilul care se restituie a fost preluat fãrã titlu valabil, obligaþia de despãgubire revine statului sau unitãþii deþinãtoare.

    (4) Valoarea despãgubirilor prevãzute la alin. (1) se stabileºte pe bazã de expertizã.

    (5) Prin îmbunãtãþiri, în sensul prezentei legi, se înþelege cheltuielile necesare ºi utile. Cuantumul despãgubirilor se stabileºte la valoarea actualizatã a cheltuielilor, scãzându-se gradul de uzurã al îmbunãtãþirilor, în raport cu durata de viaþã normalã a acestora, care se suportã de chiriaºi.

ART. 54

    Secretarii unitãþilor administrativ-teritoriale vor lua mãsuri pentru conservarea tuturor dosarelor constituite de comisiile de aplicare a Legii nr. 112/1995, vor elibera, la cerere, copii de pe actele existente la dosar ºi vor da relaþiile solicitate de persoanele îndreptãþite.

Art. 55

    (1) Cererile sau acþiunile în justiþie, precum ºi transcrierea sau intabularea titlurilor de proprietate, legate de aplicarea prevederilor prezentei legi ºi de bunurile care fac obiectul acesteia, sunt scutite de taxe de timbru.

    (2) Cererile sau acþiunile în justiþie privind restituirea preþului actualizat plãtit de chiriaºii ale cãror contracte de vânzare-cumpãrare, încheiate cu eludarea prevederilor Legii nr. 112/1995, au fost desfiinþate prin hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, sunt scutite de taxe de timbru.

    (3) Plata sumelor prevãzute la alin. (2) se face de cãtre Ministerul Finanþelor Publice din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995.

ART. 56

În vederea organizãrii executãrii prezentei legi, Guvernul este abilitat sã emitã norme metodologice de aplicare unitarã a acesteia.   

Articolul 56 va avea urmãtorul cuprins:

În vederea organizãrii executãrii prezentei legi, Guvernul este abilitat sã emitã norme metodologice de aplicare a acesteia.   

ART. 57

La data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã orice alte dispoziþii contrare.