Cultivarea organismelor modificate genetic - o decizie proprie fiecarui stat membru UE

“Sunt incantata ca Parlamentul a ajuns la un acord cu privire la un subiect asa de dificil precum OMG-urile, care de multi ani este o cauza de preocupare pentru cetateni. In cazul in care Consiliul reuseste sa adopte o pozitie comuna, acest acord echilibrat va oferi statelor membre si regiunilor dreptul de a nu cultiva OMG-uri daca nu doresc acest lucru", a declarat in cadrul dezbaterii raportoarea Parlamentului European Corinne Lepage.

Revizuirea legislatiei existente (adoptata cu 548 voturi pentru, 84 impotriva si 31 abtineri) va fi transmisa Consiliului pentru discutii suplimentare.

Motivele ce vor putea fi invocate pentru interzicerea cultivarii OMG-urilor

Comisia Europeana a propus sa ofere statelor membre dreptul de a interzice aceste culturi, fara insa a putea folosi motive legate de evaluarea efectului advers asupra sanatatii si a mediului, care ar putea rezulta din diseminarea deliberata sau din introducerea pe piata a OMG-urilor. Pentru a oferi o baza legala mai puternica, in contextul regulilor privind comertul international, Parlamentul a insistat ca statele membre sa aiba libertatea de a utiliza motive legate de impactul asupra mediului (prevenirea dezvoltarii rezistentei la pesticide, prezervarea biodiversitatii sau absenta datelor privind impactul negativ potential al diseminarii OMG-urilor asupra mediului).

Potrivit deputatilor, toate statele membre trebuie sa intreprinda masurile necesare pentru prevenirea contaminarii culturilor conventionale sau ecologice si sa asigure ca poluatorul plateste pentru toate efectele sau daunele neintentionate care ar putea aparea ca urmare a diseminarii deliberate sau a introducerii pe piata a unor organisme modificate genetic.

Controlul de siguranta al culturilor modificate genetic

Autorizarea si controalele de siguranta la nivel european raman in continuare o pre-conditie pentru culturile modificate genetic. In ceea ce priveste riscurile pe care le prezinta OMG-urile, Comisia Europeana ar trebui sa garanteze adoptarea de noi orientari care sa nu se bazeze doar pe principiul echivalentei substantiale sau pe criteriul evaluarii comparative a sigurantei, ci ar trebui sa permita identificarea clara a efectelor directe si indirecte pe termen lung, precum si a incertitudinilor stiintifice.

Pana acum, doua varietati de culturi modificate genetic au primit aprobarea UE de a fi cultivate: o anumita specie de porumb si un tip de cartof adaptat pentru productia de amidon. Aceste culturi sunt cultivate in scop comercial doar de un numar redus de state membre UE, dintre care, tinand cont de regulile existente, unele state (Austria, Franta, Grecia, Ungaria, Germania si Luxemburg) au aplicat interdictii in cadrul asa-numitei "clauze de salvgardare".