Predoiu: Prezumarea caracterului licit al averii nu mai poate functiona ca o garantie absoluta

Conform ministrului Predoiu, este necesar ca Executivul sa ofere conditii logistice, iar CSM si Ministerul Public sa asigure o pregatire profesionala adecvata.

“Prezumarea caracterului licit al averii nu mai poate functiona ca o garantie absoluta. Este ceea ce ne indica Directiva cadru europeana. Este momentul sa precizam faptul ca Directiva cadru este implementata in legislatia noastra, cu exceptia art.3, care reglementeaza confiscarea extinsa”, a afirmat Catalin Predoiu.

Potrivit ministrului, statisticile oficiale si rapoartele de evaluare indica faptul ca Romania si-a construit un cadru solid si modern pentru combaterea coruptiei si confiscarea produsului infractiunii, insa recuperarea sumelor si bunurilor rezultate sau achizitionate in urma comiterii de infractiuni se situeaza inca la un nivel foarte redus.

In acest context, ministrul prezinta doua directii de actiune:
• extinderea cadrului normativ prin implementarea art.3 din Directiva cadru, respectiv confiscarea extinsa;
• o mai buna pregatire profesionala, in special a procurorilor, in utilizarea mijloacelor juridice aflate la dispozitie pentru confiscarea produsului infractiunii, inclusiv actiunea pauliana (revocatorie), actiunea oblica si actiunea in declararea simulatiei prevazute de Codul Civil (art. 974, 975, 1175), precum si de Noul Cod Civil.

Saptamana aceasta, MJ a lansat in dezbatere publica un proiect de Lege pentru modificarea Codului Penal, prin care propune introducerea confiscarii extinse a averilor care transpune in legislatia nationala articolul 3 din Decizia – cadru 2005/212/JAI a Consiliului UE din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea. Potrivit ministerului, “preluarea in dreptul intern a confiscarii extinse presupune reglementarea acelor cazuri expres si limitativ prevazute, in care desfasurarea de catre o persoana in mod constant pe o anumita perioada de timp de activitati cu caracter infractional de o gravitate sporita, cumulata cu lipsa altor venituri licite, este considerata ca fiind un probatoriu suficient pentru a permite instantei sa constate caracterul ilicit al veniturilor obtinute pe perioada derularii activitatilor cu caracter infractional, instituind astfel o noua viziune asupra sarcinii probei in materia dobandirii in mod licit a averii”.

“Pana la implementarea confiscarii extinse, trebuie sa optimizam folosirea tehnicilor pe care le avem la indemana. Chiar si in cauzele penale „comune”, cadrul legal ofera posibilitatea instituirii masurilor asiguratorii, iar instanta este cea care decide daca se aplica sau nu masura confiscarii. Din pacate, instituirea masurilor asiguratorii nu este o practica, iar acest lucru trebuie remediat. Nu este normal ca in dosare cu prejudicii de sute de milioane sa nu incerci macar sa recuperezi acel prejudiciu, sa nu iei masurile asiguratorii si sa nu soliciti confiscarea bunurilor”, subliniaza Catalin Predoiu.

Astfel, conform ministrului, prin constituirea si operationalizarea noului compartiment in cadrul Ministerului Justitiei, desemnat ca Oficiu National de Recuperare a Creantelor, se da semnalul unei schimbari fundamentale de abordare a luptei impotriva criminalitatii organizate si coruptiei prin acordarea unei atentii deosebite procesului de confiscare si recuperare a produsului infractiunilor.

Totodata, Ministerul Justitiei vizeaza transpunerea in plan intern a abordarii Comisiei Europene si cuprinse in recentul lansat pachet anticoruptie.

“Acest pachet face parte dintr-o abordare strategica mai larga a Comisiei, care vizeaza protejarea economiei „curate” a Uniunii Europene. Aceasta abordare strategica mai cuprinde Strategia Antifrauda a Comisiei si un pachet legislativ privind recuperarea creantelor”, mai spune ministrul.

Ministrul a precizat, de asemenea, ca actualul cadru legal in materia masurilor asiguratorii si confiscarii este amplu, astfel ca, pe langa reglementarile din Codul Penal si Codul de Procedura Penala privind masurile asiguratorii si masura confiscarii speciale, ori din alte legi speciale, exista texte in Codul Civil care permit recuperarea patrimoniilor.

“Este stiut ca un debitor impovarat de datorii, aflat sub iminenta urmaririi de catre creditori a bunurilor sale mobile si imobile, poate fi tentat sa sustraga de la o posibila executare silita, o serie de elemente active ale patrimoniului, instrainandu-le sub diverse forme: donatii, vanzari simulate sau chiar reale, dar in dauna creditorilor care isi vad diminuate sansele de realizare a creantelor”, explica ministrul.

Potrivit acestuia, Codul Civil actual ofera instrumente pentru astfel de situatii:
• art.975 - actiunea pauliana (revocatorie) - actiunea pusa la indemana creditorului pentru a obtine revocarea (desfiintarea) pe cale judecatoreasca a actelor juridice incheiate de debitor in frauda intereselor sale, masura atat reparatorie, cat si represiva;
• art.974 - actiunea oblica – alta masura de conservare a patrimoniului debitorului si de prevenire a unei eventuale insolvabilitati a acestuia, creditorul putand exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite;
• art.1175 - actiunea in simulatie – actiunea prin care se urmareste a se demonstra caracterul simulat al unei operatiuni care consta in incheierea concomitenta a unui act aparent care nu exprima vointa reala a partilor si a unuia secret, in care se exprima vointa lor reala, spre a face sa se aplice singurul contract ce corespunde vointei reale a partilor – contractul secret.

“Aceste actiuni primesc o reglementare detaliata in noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr.287/2009, consacrand in mod expres solutiile de principiu, admise de doctrina si jurisprudenta actuale (de ex., dovada simulatiei prin orice mijloc de proba; in cadrul actiunii oblice, cerinta expresa, in sensul in care creanta creditorului trebuie sa aiba caracter cert si exigibil; in cadrul efectelor admiterii actiunii pauliene - actul atacat va fi declarat inopozabil atat fata de creditorul care a introdus actiunea, cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza”, mai spune ministrul.