Confiscarea averilor ilicite, aprobata de Guvern

“Dupa adoptarea de catre Parlament a proiectului de lege propus de Guvern, vor putea fi mai usor confiscate averile ilicite, adica acele averi care nu se bazeaza, ca dobandire, pe mijloace legale. Ce inseamna asta? Inseamna, in primul rand, faptul ca Romania implementeaza in legislatia nationala o directiva JAI a UE din anul 2005, pe care trebuia sa o implementeze pana in anul 2007, in luna martie”, a declarat primul-ministru Emil Boc, la finalul sedintei Executivului.

Primul-ministru a precizat ca, odata cu revizuirea Constitutiei, s-a creat posibilitatea sa se adopte in legislatia nationala aceasta directiva a confiscarii extinse, potrivit normelor europene.

“Fac precizarea ca Romania este singura tara din UE care nu are aceasta posibilitate a confiscarii extinse, adica a confiscarii acelor averi ilicite, averi care nu au justificare legala”, a adaugat primul-ministru.

Astfel, proiectul de lege transpune in dreptul intern art. 3 din Decizia-cadru 2005/212/JAI privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea.

Conform MJ, instrumentul confiscarii extinse opereaza exclusiv in proceduri penale, vizeaza o lista de infractiuni deosebit de grave si se aplica exclusiv unei persoane deja condamnate, asadar acest instrument nu este incompatibil cu prezumtia caracterului licit al averii, cuprinsa la art. 44 pct. 8 din Constitutia Romaniei, republicata.

Proiectul de Lege pentru modificarea Codului Penal prevede introducerea articolului 112¹, dupa articolul 112, care enumera bunurile ce pot fi supuse unei confiscari speciale.

Astfel, potrivit articolului nou introdus, instanta poate dispune si confiscarea altor bunuri decat cele mentionate la art. 112, in cazul in care o persoana este condamnata pentru comiterea unei infractiuni pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 5 ani si care este susceptibila sa ii procure un folos material, daca sunt indeplinite mai multe conditii:
• valoarea bunurilor dobandite de persoana condamnata, intr-o perioada de cinci ani inainte si, daca este cazul, dupa momentul savarsirii infractiunii pana la data punerii in miscare a actiunii penale, depaseste in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod licit;
• instanta are convingerea ca bunurile respective provin din activitati de natura celor care au atras condamnarea.

In acelasi timp, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a precizat ca actul normative propus face parte dintr-o abordare strategica mai larga a Comisiei, care vizeaza protejarea economiei „curate” a Uniunii Europene. Aceasta abordare strategica mai cuprinde Strategia Antifrauda a Comisiei si un pachet legislativ privind recuperarea creantelor. Ministrul a mai precizat, de asemenea, ca actualul cadru legal in materia masurilor asiguratorii si confiscarii este amplu, astfel ca, pe langa reglementarile din Codul Penal si Codul de Procedura Penala privind masurile asiguratorii si masura confiscarii speciale, ori din alte legi speciale, exista texte in Codul Civil care permit recuperarea patrimoniilor.

“Este stiut ca un debitor impovarat de datorii, aflat sub iminenta urmaririi de catre creditori a bunurilor sale mobile si imobile, poate fi tentat sa sustraga de la o posibila executare silita, o serie de elemente active ale patrimoniului, instrainandu-le sub diverse forme: donatii, vanzari simulate sau chiar reale, dar in dauna creditorilor care isi vad diminuate sansele de realizare a creantelor”, a explicat ministrul.