Lupta impotriva coruptiei si intrarea in vigoare a Codurilor ar trebuie sa ramana prioritare pentru Romania, apreciaza Comisia Europeana in ultimul raport privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare (MCV), publicat miercuri. Pe de alta parte, printre progresele realizate de statul roman se numara masurile de imbunatatire a eficacitatii justitiei, modificarile privind numirea judecatorilor la ICCJ si adoptarea noului cadru juridic al Agentiei Nationale de Integritate (ANI).
Comisia Europeana a publicat, miercuri, Raportul privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si verificare. Este al cincilea an in care Romania se afla monitorizata de Comisia Europeana.
Conform CE, Guvernul roman si-a dovedit hotararea si angajamentul in ceea ce priveste stimularea procesului de reforma. Pe de alta parte, Parlamentul sau, pana recent, autoritatile judiciare nu au dat dovada intotdeauna de aceeasi hotarare.
Astfel ca, in decursul celor patru ani de monitorizare, accentul s-a mutat de la pregatirea si adoptarea legilor la punerea in aplicare a acestora. CE apreciaza ca desi elementele cadrului legal necesar pentru reforma sunt, in mare masura, instituite, nu sunt complete.
Conform CE, in ultimul an, Romania a luat masuri semnificative in vederea imbunatatirii eficientei procedurilor judiciare si a continuat pregatirile pentru intrarea in vigoare a celor patru noi coduri, care reprezinta baza unui act de justitie modern. Inainte de punerea in aplicare a noilor coduri, Legea micii reforme in justitie a adus imbunatatiri in ceea ce priveste celeritatea actului de justitie. De asemenea, Romania a raspuns prompt la recomandarea Comisiei, adoptand un nou cadru juridic pentru Agentia Nationala de Integritate.
De asemenea, CE subliniaza ca statul roman trebuie sa inregistreze, in continuare, progrese in lupta impotriva coruptiei.
“In mai multe cazuri importante la nivel inalt, s-au inregistrat amanari in instanta de mai multi ani si nu s-a avansat decat intr-o mica masura spre solutionare in aceasta perioada”, se arata in raportul Comisiei.
In acelasi timp, Comisia considera ca Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru imbunatatirea sistemului de recuperare a produselor infractiunii, a urmaririi in justitie a cazurilor de spalare de bani, precum si a protectiei impotriva conflictului de interese in gestionarea fondurilor publice.
“Trebuie obtinute rezultate mai bune in ceea ce priveste confiscarea bunurilor a caror provenienta nu poate fi justificata si aplicarea unor sanctiuni disuasive in cazurile de incompatibilitate”, releva raportul.
In acest sens sunt necesare modificari suplimentare la nivel legislativ, care sa permita ANI sa faca recurs la hotararile Comisiei de cercetare a averilor. De la ultima evaluare anuala a Comisiei, numai doua cazuri de bunuri a caror provenienta nu poate fi justificata au fost confirmate in prima instanta.
In plus, pentru a-si indeplini angajamentele in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei la nivel inalt, Romania trebuie sa adopte masuri urgente pentru a se asigura ca, in cazurile importante de coruptie la nivel inalt, hotararile definitive sunt pronuntate rapid, iar prescrierea actiunilor este evitata in toate cazurile.
Totodata, CE constata ca, de la ultima evaluare a Comisiei, Romania si-a imbunatatit eficienta actului de justitie, prin simplificarea anumitor proceduri judiciare si introducerea unor instrumente juridice noi, cum ar fi sporirea posibilitatilor de care dispune procuratura in ceea ce priveste inchiderea dosarelor in care dovezile existente nu justifica investigatii suplimentare sau posibilitatea ca inculpatul sa pledeze vinovat in instanta, accelerandu-se astfel procedurile de judecata.
Cu toate acestea, strategia de reforma a justitiei, elaborata in primavara anului 2010, nu a fost aprobata de guvern si nu a fost inca completata cu un plan de actiune si un calendar.
In acelasi timp, s-au inregistrat putine progrese concrete in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor Comisiei privind gasirea unei solutii la problema presanta a dezechilibrelor privind capacitatea sistemului judiciar: guvernul a propus inchiderea unui numar mai mic de instante neviabile, insa aceasta propunere a fost respinsa de Parlament.
Consolidarea raspunderii sistemului judiciar ramane o provocare importanta. De la ultima evaluare anuala a Comisiei, s-au adoptat norme noi de recrutare a inspectorilor judiciari si s-au adoptat unele masuri pentru imbunatatirea eficientei si a transparentei Inspectiei Judiciare si pentru uniformizarea practicilor acesteia.
O reforma importanta propusa de Executiv se refera la sistemul de numire a judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, menita sa sporeasca obiectivitatea, caracterul detaliat si transparenta procedurilor, in prezent, dezbatuta in Parlament.
Recomandarile Comisiei
• adoptarea unor masuri active care sa insoteasca intrarea in vigoare a Codului civil si adoptarea unui plan cuprinzator de punere in aplicare a celorlalte trei noi coduri, furnizarea de resurse suficiente pentru formare si reorganizarea instantelor si a parchetelor, sporirea capacitatii Institutului National al Magistraturii si adoptarea propunerilor acestuia referitoare la imbunatatirea standardelor de formare si de recrutare;
• finalizarea publicarii electronice a intregii jurisprudente si aplicarea de masuri pentru a se asigura faptul ca motivarea hotararilor judecatoresti se publica la timp, conform legii;
• adoptarea unor masuri urgente menite sa imbunatateasca practica judiciara si gestionarea cazurilor, precum si accelerarea procedurilor in cazurile importante de coruptie la nivel inalt, pentru a se evita implinirea termenului de prescriptie in toate cazurile;
• adoptarea unor norme procedurale clare privind deciziile Parlamentului de ridicare a imunitatii membrilor sai, pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE;
• imbunatatirea cooperarii dintre ANI si alte autoritati administrative si judiciare, in special in domeniul achizitiilor publice, si imbunatatirea capacitatii de investigare a ANI prin actualizarea sistemului lor de informare si prin evaluari ale riscurilor clar orientate;
• dovedirea de rezultate convingatoare in recuperarea produselor infractiunii, urmand cele mai bune practici din alte state membre ale UE si adoptand o noua lege privind confiscarea extinsa si consolidarea practicii judiciare. Romania ar trebui sa dovedeasca, de asemenea, ca inregistreaza rezultate in ceea ce priveste urmarirea in justitie a cazurilor de spalare de bani ca infractiune de sine statatoare;
• elaborarea de norme pentru prevenirea conflictelor de interese in gestionarea fondurilor publice si in cadrul autoritatilor care reglementeaza, verifica si adopta decizii privind plangerile in domeniul achizitiilor publice; consolidarea procedurilor si a capacitatii autoritatilor competente, inclusiv printr-o continuare a procesului de revizuire a modului de functionare, aflat in desfasurare in acest domeniu.
In vara anului 2012, la cinci ani de la instituirea MCV, Comisia va efectua o evaluare globala a progreselor realizate de Romania in cadrul MCV de la aderare si va face propuneri corespunzatoare in lumina acestei evaluari. Prezentul raport contine o serie de recomandari specifice menite sa sprijine Romania in pregatirea acestei evaluari globale.
Raportul CE poate fi consultat in fisier atasat.
Comentarii articol (6)