avocatnet.ro 
Asadar, pina la lamurirea controverselor, intram in Uniunea Europeana cu 226 de kilometri de autostrada. In cifre absolute, sintem ultimii din Europa in care vrem sa ne integram, din acest punct de vedere, in rindul tarilor carora le trebuie autostrazi. Sint si tari europene care nu au nici un kilometru de autostrada, ca Letonia sau Malta. Aceste tari au insa suprafete de 63.589 de kilometri patrati (kmp), respectiv 316 kmp, deci, cu exceptia Letoniei postsovietice, o autostrada ar fi o tichie de margaritar, admitind ca ar avea pe unde sa treaca. Romania are insa o suprafata de 230.000 kmp, deci este departe de ceea ce se numeste o tara mica. Dar nu are decit 226 km de autostrada, in conditiile in care prin Bulgaria se insiruie 324 de kilometri de autostrada, la o suprafata de peste doua ori mai mica.
Comparatia cu alte tari europene ne dezavantajeaza clar: Cehia-517 km, Ungaria-448 km, Slovenia-435 km, Slovacia-296 km, Grecia-742 km, iar comparatia cu vechii membi ai UE arata zeci de ani distanta: Belgia-1.727 km, Olanda-2.291 km, Austria-1.645 km, Potugalia-1.659 km, Franta-9.934, Germania-11.786 (date din anul 2001).
In Romania, avem mai putin de un kilometru de autostrada la 1.000 kmp, indicatorul este deci sub 1. Cel mai aproape de noi se afla, din acest punct de vedere, Polonia, cu 1,3, urmata de Irlanda, cu 1,8, Finlanda, cu 2. Media Uniunii Europene largite e de 14,3. Prima pozitie e ocupata de Olanda, cu 67,6 kilometri de autostrada la 1.000 kmp, urmata de Belgia, cu 56,5, Luxemburg, cu 44,5, Germania, cu 33, si Cipru, cu 28.
Brasov-Bors, cel mai mare proiect din Europa
In momentul In care s-a batut in cuie proiectul autostrazii Brasov-Bors (numita si Autostrada Transilvania), s-a spus ca este cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Autostrada se intinde pe 415 km si era proiectata sa aiba 267 de poduri si viaducte, 94 de pasarele si 58 de pasaje. Demarata in 2004, ea ar fi trebuit sa fie terminata in 2012. Proiectul valoreaza cel putin 2,2 miliarde de euro, iar banii ar urma sa fie platiti din taxa de drum. Proiectul a fost stopat insa dupa ce PSD a pierdut alegerile.
Noua putere s-a tinut astfel de cuvint, dupa ce in campania electorala reprezentantii Aliantei au atacat modul de atribuire a contractului. La nivel oficial, avem parte in ultimul timp de declaratii bilbiite. Acum citeva zile, presedintele Basescu a dat de inteles ca se renunta la proiect, din moment ce prioritatea este autostrada de pe Coridorul IV.
Ungurii nu vor sa renunte, pentru ca autostrada traverseaza secuimea, iar avantajele pentru ei ar fi enorme, mai ales ca programul de reabilitare rutiera a cam ocolit acea zona. In plus, s-au vehiculat si zvonuri cum ca mai-marii UDMR si-ar fi cumparat terenuri pe traseul autostrazii, pentru a le revinde ulterior cu un cistig baban. Toti au negat insa. Daca, oficial, subiectul „balteste“, neoficial, decizia a fost deja luata de mult. Surse bine informate ne-au spus ca, de la finalul lui 2004, nimeni nu i-a mai bagat in seama pe cei de la Bechtel si, atunci cind acestia au cerut sa discute cu demnitari din guvern, au fost tot timpul opriti in fata usilor. Li s-a spus doar prin presa ca bugetul nu poate aloca anul acesta 500 de milioane de euro, cit le trebuie celor de la Bechtel, ca sa deruleze constructia, ci doar 200. Momentan, totul e oprit si nimeni nu stie daca proiectul va mai fi reluat.
Americanii au cheltuit insa 80 de milioane de euro pe lucrari deja efectuate. Statul n-a decontat nimic. Asadar, iritarea celor de la Bechtel e maxima, mai ales ca se platesc deja 700 de muncitori si s-au emis comenzi de achizitii la peste 1.400 de furnizori. Tocmai de aceea, a aparut si posibilitatea unor despagubiri cerute de Bechtel, cifrate la 2,5 milioane de dolari. Ceata intre Bucuresti si Brasov
Autostrada urma sa fie de fapt o continuare a proiectului Bechtel, legind Bucurestiul, prin Valea Prahovei (Ploiesti-Comarnic-Predeal), de Brasov si, pe cealalta autostrada, de Ungaria.
In anul 2009, daca s-ar fi inceput in aceasta primavara.
Autostrada ar urma sa aiba 174 km. Ea a fost impartita in trei bucati: Bucuresti-Ploiesti (tronson care ar urma sa fie executat de firma austriaca Strabag), Comarnic-Brasov (executat de francezii de la Vinci) si varianta de ocolire a Brasovului, atribuita consortiului israelian Astrom-Roichmann. Constructia ar fi urmat sa fie excutata prin parteneriat public-privat: cele trei firme vin cu finantarea, executa lucrarile si opereaza autostrada timp de 30 de ani, perioada in care asigura si intretinerea.
Ulterior, ea urma sa fie transferata, gratuit, statului roman. Rambursarea ar fi urmat sa se asigure tot din rovinieta, dar autoritatile au spus ca pentru aceste lucrari costurile de executie ar fi urmat sa se ridice la 1,5 miliarde de euro, dar, cu montaj financiar cu tot, suma ar fi ajuns la 4 miliarde. Am folosit atitia „ar fi“ pentru ca si acest proiect a fost oprit momentan. Premierul a mai spus ca autostrada se va face, pentru ca jumatate din bani vin gratis de la UE, iar cealalta jumatate dintr-un credit aranjat de BERD. Nu a spus insa cind. Vinci si Strabag ne-au amenintat cu tribunalul, pentru ca au aflat din presa de anulare.
anastef
Comentarii articol (0)