Cofinantarea proiectelor europene: Banca, un partener accesibil?

Cunoasterea teoretica a legislatiei si a unor proceduri de lucru nu sunt intotdeauna factori suficienti pentru a depasi anumite impedimente si a ajunge la atingerea obiectivelor propuse.

Inainte de a incepe demersul nostru, haideti sa vedem care au fost principale masuri luate pentru incurajarea si simplificarea accesului la creditare, in ceea ce ii priveste pe beneficiarii de fonduri europene, dar si ce anume se intampla in practica.

Scrisoare de confort angajanta, obligatorie la momentul depunerii cererii de finantare

De la inceputul anului curent, una dintre principalele masuri luate a fost aceea de a obliga solicitantii sa faca dovada cofinantarii inca de la momentul depunerii cererilor de finantare, printr-o scrisoarea de confort angajanta.

In cadrul unor programe mai permisive, aceasta se solicita doar in cazul in care valoarea cofinantarii depaseste 100.000 euro, pe partea cheltuielilor eligibile, iar in cadrul altor programe, aceasta scrisoare este doar o alternativa de dovedire a existentei cofinantarii.

Totusi, in cazul celor mai restrictive programe, pentru a se asigura de sustenabilitatea proiectului, Autoritatea de Management a facut din aceasta scrisoare de confort angajanta un document obligatoriu.

In privinta bancilor, cuvantul “angajanta” a suscitat temeri si o reactie retinuta la solicitarea eliberarii scrisorii si multe continua sa aiba aceeasi abordare. Acestea erau obisnuite cu acest produs bancar, insa in trecut era vorba despre o scrisoare de confort simpla si prin care acestea nu-si asumau efectiv responsabilitatea cofinantarii proiectului, daca acesta ar fi obtinut-o.

Dar, dintr-o data (vorbind la figurat, deoarece propunerea a plecat din partea lor), bancile s-au trezit ca trebuie sa faca in asa fel analiza, incat sa emita documentul cu un angajament pe termen mediu, stiut fiind faptul ca, de la momentul eliberarii scrisorii, (respectiv depunerea cererii de finantare) si pana la implementarea unui proiect (implicit acordarea unui credit) apare un decalaj de minim cateva luni, care poate ajunge chiar la cativa ani.

In ceea ce priveste solicitantii si consultantii acestora, se pune problema momentului in care documentatia unui proiect ar trebui sa fie finalizata, pentru a avea timp ca banca sa-si faca propria analiza si apoi a putea depune proiectul in termen, mai ales atunci cand sesiunea este cu depunere continua si nebunia primelor zile sau chiar ore de la deschiderea sesiunii ar putea sa fie decisiva, riscand ulterior ca acel proiect sa ramana fara alocare bugetara si, oricat de bine ar fi pregatit, sa nu mai ajunga sa obtina finantare.

Momentul aparitiei acelor calendare orientative cu perioadele sesiunilor a fost considerat de totii factorii implicati un pas inainte, dar nerespectarea acestora la nivel de regula, mai ales pe unele programe, determina situatia in care se sta cu proiectele finalizate in asteptarea deschiderii sesiunilor sau obliga la nopti de lucru inainte de deschidere. Si daca, in calitate de consultant, incepi sa te obisnuiesti cu un astfel de program, atunci cand eliberarea acelei scrisori, fara de care nu poti depune proiectul, nu mai depinde nici de tine si nici de solicitant, decat intr-o masura limitata, iti ramane doar sa speri ca acei angajati din banca constientizeaza importanta eliberarii documentului intr-un anumit termen.

Pe de alta parte, poti sa fie prevazator si sa incerci sa pregatesti un proiect mai din timp, daca reusesti sa-l convingi pe solicitant ca este in interesul acestuia, iar apoi, sa abordezi banca, fara a o presa, sa-si faca analiza in termenul optim dat de tine. Si in acest caz, insa, trebuie gestionat cu atentie faptul ca acea scrisoare de confort are un termen de valabilitate, dar si de luat in calcul riscul dat de necesitatea operarii unor modificari in cadrul proiectului, ca urmare a unor ultime modificari aparute adesea in ghidurile solicitantilor, publicate in versiune finala si cu putin timp inainte de deschiderea sesiunii. Iar aceste modificari trebuie sa te asiguri ca au ajuns si la banca, daca nu vrei sa risti sa primesti o scrisoare de confort angajanta din partea bancii pentru un proiect, dar sa primesti apoi finantare pe un alt proiect, urmare a modificarilor operate inainte de depunere, riscand astfel, la partea de implementare, ca banca sa nu-ti mai ofere creditarea, motivand diferentele aparute in proiect.

Start-up-uri incurajate la finantare, dar neluate in seama de cele mai multe banci

Cel mai relevant pentru aceasta discutie consideram a fi Pogramul National de Dezvoltare Rurala care, prin unele criterii de punctare si selectie, incurajeaza finantarea investitiilor noi, dezvoltate de start-up-uri. In cazul acesta, la momentul la care exista nevoia obtinerii unui produs bancar, sugestia noastra ar fi de a aborda direct banca, cu o intrebare generala inca de la inceput si a afla daca aceasta finanteaza start-up-urile, pentru a nu va pierde timpul. Sunt destule banci, si ne asumam raspunderea celor spuse, care au o politica prin care nu finanteaza deloc start-up-urile, cel putin pe anumite perioade de timp.

Dar daca ati identificat o banca care sa va analizeze serios un proiect pe o firma start-up, va trebui sa aveti nervi de fier, rabdare, obligatoriu o minima experienta in relatia cu banca (in lipsa acesteia, aveti neaparat nevoie de un consultant).

Dificultatile aparute in analizele standard ale bancilor vor fi greu de depasit, chiar in conditiile existentei unor garantii suficiente, pentru ca societatea nu poate fi incadrata de institutia bancara intr-o categorie de risc neavand un istoric al activitatii. Iar convingerea bancii ca acel solicitant poate sa finalizeze implementarea proiectului, dar si ca acea activitatea va genera un cash suficient pentru a putea plati datoria fata de banca nu va fi o misiune deloc usoara.

Atunci cand ati obtinut acea scrisoare de confort, chiar angajanta, la momentul depunerii cererii de finantare, ati fi tentati sa credeti ca, la momentul implementarii, obtinerea creditului va fi doar o formalitate. Sa nu fiti surprinsi daca nu va fi deloc asa.

In realitate pot aparea modificari in situatia macroeconomica sau doar pe sectorul de activitate in care ar urma sa activati, diverse modificari legislative, decizii ale BNR, normative interne ale bancii si toate acestea cu un posibil impact asupra riscului de a va cofinanta banca proiectul, care nu va ezita sa va mai ceara alte informatii si, cel mai adesea, alte garantii.

Garantii fara valoare si multe costuri pentru solicitantii de produse bancare

La partea de implementare a proiectelor, unul dintre cele mai apreciate instrumente, create pentru sprijinirea cash-flow-ului, in conditiile acordarii efective a finantarii doar pe principiul decontarii platilor efectuate, este prefinantarea, respectiv avansul, cu proceduri de acordare si recuperare diferite, in functie de programe. Principalele conditii de acordare, sunt primirea conformitatii pentru achizitia principala in cadrul proiectului, ceea ce presupune respectarea unei proceduri destul de clare, si obtinerea unei scrisori de garantie bancara, care sa acopere 110% din valoarea prefinantarii/avansului.

Alt instrument bancar, alta analiza si alte dificultati. In cazul acesta accentul se pune pe existenta garantiilor din partea beneficiarilor, putandu-se mergem in completare cu garantii din partea unui fond de garantare.

In privinta garantiilor, orice persoana care a facut o evaluare in ultimul timp, cred ca va putea confirma surpriza pe care a avut-o, atunci cand expertul evaluator i-a dat valoarea bunului. Atentia sporita si temerea evaluatorului de a nu supraevalua activul, lipsa informatiilor de pe piata datorita contractarii acesteia si  lipsa unor recente tranzactii libere fac adesea ca valoarea bunului pe care un beneficiar doreste sa-l aduca in garantie sa fie destul de mult sub asteptarile acestuia. Si atunci, urmeaza apelarea la un fond de garantarea, alte analize si alte costuri.

Surpriza evaluatorului este continuata de banca, care oricum ajusteaza valoarea data de evaluator in conditiile propriei proceduri si de frica unei posibile executari silite, caz in care trebuie sa se asigure ca valorificarea bunului, chiar si in conditiile continuarii scaderii pietii, ii va acoperi prejudiciul.

Ulterior intervine si fondul de garantare, care nu vine niciodata singur in garantare, atunci cand este vorba de un beneficiar privat, si, care trebuie sa agreeze garantiile beneficiarului, putand sa le respinga pe unele (exemplul cel mai des intalnit este cel al unor terenuri, in functie de destinatie), dar si sa continue ajustarea valorii data de evaluator sau chiar sa solicite reevaluarea bunului.

Toate aceste aspecte inseamna timp, riscul neincadrarii in anumite termene asumate prin contractul de finantare in cadrul proiectului, costuri suplimentare (taxe evaluatori, taxe notari pentru notarea ipotecilor/gajului, taxe asigurari obligatorii pentru cesionarea in favoarea bancii, comision fond de garantare etc.), precum si riscul aparitiei unor blocaje atunci cand, ca urmare a acestor ajustari, beneficiarul este obligat sa completeze garantiile aduse initial, iar acest lucru nu este intotdeauna la indemana.

In vara anului trecut, Guvernul a incercat sa vina in sprijinul acestor beneficiari si sa rezolve macar partial problema garantiilor permitand constituirea unor garantii in favoarea unei institutii de credit, sub forma gajarii sau ipotecarii asupra mijloacelor fixe, care fac obiectul contractului de finantare (HG nr. 606 din 23 iunie 2010). In practica, insa, la acest moment al solicitarii scrisorii de garantie bancara pentru acordarea prefinantarii/ avansului, nu exista inca niciun bun achizitionat pentru a-l putea gaja. Iar atunci cand vorbim de ipoteca, in afara unor spete rare, constructia nu este acceptata de nicio banca pentru a fi adusa in garantie, fiind un bun viitor si trebuie anterior intabulata pentru a putea fi mai apoi ipotecata.

Se practica insa, la finalizarea investitiei, inlocuirea ipotecii, care pana atunci a fost pusa, de exemplu, pe casa de locuit, cu o ipoteca asupra constructiei facute prin proiect. Acest lucru este recomandat pentru cel mai pesimist scenariu, dar care trebuie avut intotdeauna in vedere intr-o abordare matura, pentru a preveni orice situatie care ar putea insemna un risul al pierderii afacerii si in acelasi timp al locuintei.


Daca aveti nevoie de consultanta pentru accesarea de fonduri europene, Hygia Consult va poate ajuta.