Vineri, oficialii MMACA, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri, dar și ai sindicatelor și administrației publice au analizat, în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, stadiul implementării programelor de finanțare derulate prin intermediul fondurilor nerambursabile naționale lansate în anul 2017 și încheiate sau aflate încă în etapa de implementare în prezent.
Conform comunicatului de presă publicat pe site-ul MMACA, consultările cu mediul de afaceri au o importanță ridicată “pentru programele lansate, astfel încât acestea să fie unele eficiente, care să răspundă nevoilor reale de pe piaţă şi să contribuie la creşterea spiritului antreprenorial.”
Cu această ocazie, noul ministrul al MMACA, Ștefan-Radu Oprea, a lansat în dezbatere mai multe teme legate de criteriile de selecţie a proiectelor şi prioritățile avute în vedere în acest demers, dar și necesitatea unei abordări unitare în toate agenţiile teritoriale, precum şi subiectul cesionării unor proiecte în cadrul Start-Up Nation.
Pentru îmbunătățirea calității planurilor de afaceri depuse în cadrul programului Start-up Nation 2018, noul ministru are în vedere lansarea unui catalog cu exemple de bună practică, ghid ce va fi deosebit de util noilor aplicanţi, având rolul de a prezenta experiența acelor antreprenori care au reuşit şi care pot constitui modele pozitive pentru acest an.
Cea mai importantă temă discutată, din prisma impactului asupra potențialilor beneficiari din acest an ai programului Start-up Nation, este posibilitatea solicitării unei cofinanțări din partea antreprenorilor care vor semna acordurile de finanțare.
Tema cofinanțării necesare pentru accesarea Start-up Nation nu este nouă, ea fiind luată în calcul și înainte de lansarea sesiunii din anul 2017, atunci fiind eliminată tocmai pentru a asigura accesul mai facil la finanțare nerambursabilă unui număr cât mai mare de antreprenori.
Pe de altă parte, trebuie amintit faptul că decizia de a solicita o cofinanțare din partea antreprenorilor nu este încă luată, așa cum nici valoarea acesteia nu a încă amintită public. De aceea, în cele ce urmează vom analiza argumentele pro și contra privind cofinanțarea privată a proiectelor implementate prin intermediul programului Start-up Nation 2018.
Argumente în favoarea instituirii unei cofinanțări private
Cofinanțarea solicitată în cadrul altor programe de finanțare din surse naționale pe care MMACA le gestionează este de cel puțin 10% din valoarea eligibilă a planului de afaceri. În cazul în care antreprenorii vor să obțină un punctaj suplimentar, ei pot alege să asigure o cofinanțare de până la 25% din bugetul proiectului.
O primă concluzie ce se poate extrage este că în cazul în care MMACA va impune beneficiarilor obligația de a asigura cofinanțarea proiectelor aprobate prin intermediul Start-up Nation numărul cererilor de finanțare depuse va fi mai mic decât anul trecut.
În plus, solicitarea unei cofinanțări private are rolul de a-i responsabiliza pe antreprenorii interesați de demararea unor noi afaceri, care vor risca nu doar bani publici, ci și bani personali. Prin urmare, aceștia vor fi mai atenți atunci când implementează activitățile proiectului, știind că eșecul afacerii va însemna și pierderea unor sume personale de bani.
Solicitarea unei cofinanțări private poate determina îmbunătățirea calității planurilor de afaceri depuse, fiind astfel selectate proiectele care demonstrează un grad de maturitate / pregătire ridicat.
Argumente împotriva cofinanțării private
Cei care se opun ideii de cofinanțare privată a proiectelor finanțare prin intermediul programului Start-up Nation aduc drept argument nevoia de a sprijini complet o afacere debutantă, aflată în primul an de activitate.
Pe de altă parte, cel puțin teoretic, se poate întâmpla ca numărul proiectelor depuse să nu acopere valoarea fondurilor disponibile, iar astfel să rămână fonduri nerambursabile nealocate, ceea ce ar genera un eșec al programului de finanțare.
Reuniunea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii face parte din seria consultărilor MMACA cu partenerii de dialog și societatea civilă în vederea creșterii gradului de transparență a deciziilor administrației publice.