Cum raspund angajatorii care incalca legislatia muncii - de la plata unor despagubiri pana la inchisoare

Raspunderea patriomoniala a angajatorului fata de salariat

Angajatorul este obligat sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Potrivit Emiliei Moldovan, avocat in cadrul firmei de avocatura Grosu si Asociatii, in cazul in care angajatorul refuza sa il despagubeasca pe salariat, acesta se poate adresa cu plangere instantelor judecatoresti competente.

Conditiile generale pentru angajarea raspunderii angajatorului sunt aceleasi ca si in cazul raspunderii salariatului fata de angajator:

• Existenta unei fapte ilicite a angajatorului;
• Salariatul sa fi suferit un prejudiciu material sau moral.

Exemple pentru care angajatorul poate raspunde patrimonial: impiedicarea accesului salariatului la munca, plata cu intarziere a salariului, concedierea nelegala, savarsirea unui act discriminator, neachitarea unor drepturi banesti cuvenite, neacordarea concediului de odihna, rechemarea abuziva din concediul de odihna.

Situatii speciale, exceptii

In situatia salariatului delegat, raspunderea revine angajatorului care l-a delegat.

Totodata, in cazul salariatului temporar, doar pentru Agentul de Munca Temporara poate fi angajata raspunderea patrimoniala. Impotriva Utilizatorului de Munca Temporara, salariatul are la dispozitie doar o actiune civila intemeiata pe prevederile raspunderii delictuale din Codul Civil.

Pe de alta parte, potrivit Emiliei Moldovan, pentru un prejudiciu rezultat dintr-o infractiune nu se aplica art. 253 din Codul Muncii, ci poate fi promovata doar o actiune civila intemeiata pe prevederile raspunderii delictuale din Codul Muncii

Cum se repara prejudiciul

Prejudiciul poate fi reparat fie prin acordul partilor, fie prin actiune in instanta. Se va repara intregul prejudiciu care poate fi dovedit de salariat, atat cel efectiv, cat si eventualele beneficii nerealizate.

Totodata, prejudiciul poate fi acutalizat cu dobanda legala si indicele de inflatie. Specialistul Grosu si Asociatii atrage atentia ca sunt acceptate clauzele de prestabilire si agravare a raspunderii angajatorului in cadrul contractului de munca sau in cadrul unor acte aditionale.

Raspunderea contraventionala - ce amenzi risca angajatorii

Raspunderea contraventionala intervine atunci cand fapta a fost savarsita cu vinovatie de catre angajator sau atunci cand fapta este sanctionata printr-un act normativ.

In ceea ce priveste organul de constatare si sanctionare, acesta este de regula inspectorul de munca, iar procedura aplicabila este cea prevazuta de OG nr. 2/2001. Contraventiile se pot sanctiona in 6 luni de la data savarsirii faptei, iar contraventiile continue se pot sanctiona in termen de 6 luni de la data constatarii faptei (termen de prescriptie).

Contraventiile se constata si se sanctioneaza prin Proces-verbal, care poate fi contestat in 15 zile de la comunicare la Judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.

Raspunderea contraventionala intervine pentru urmatoarele situatii si va fi sanctionata astfel:

a) nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara - amenda de la 300 lei la 2.000 lei;

b) refuzul angajatorului angajatorul de a elibera unui salariat/fost salariat un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate - amenda de la 300 lei la 1.000 lei;

c) impiedicarea sau obligarea, prin amenintari ori prin violente, a unui salariat sau a unui grup de salariati sa participe la greva ori sa munceasca in timpul grevei - amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

d) stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale - amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;

e) primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca - amenda de la 3.000 lei la 4.000 lei
pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei;

f) incalcarea de catre angajator a prevederilor privind pauza de masa si repausul zilnic - amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei;

g) incalcarea obligatiei prevazute la art. 135 (Salariatii au dreptul, intre doua zile de munca, la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive) - amenda de la 5.000 lei la 20.000 lei;

h) nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara - amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

i) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal - amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei;

j) neacordarea indemnizatiei prevazute la art. 53 alin. (1), in cazul in care angajatorul isi intrerupe temporar activitatea cu mentinerea raporturilor de munca - amenda de la 1.500 lei la 5.000 lei;

k) incalcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte - amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei.

De asemenea, HG 500/2011 privind Registrul General de Evidenta a Salariatilor prevede amenzi pentru angajatori cuprinse intre 300 si 10.000 lei. Mai mult, actul normativ prevede posibilitatea de achitare in 48 de ore a ½ din minimul legal al amenzii, cu exceptia contraventiei ce consta in netransmiterea Registrului completat cu un nou CIM, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza.

Raspunderea penala - in ce situatii intervine?

Conform Codului Muncii, raspunderea penala poate interveni in anumite conditii, in cazul urmatoarelor faptelor:

1. Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind plata salariilor;
2. Neexecutarea unei hotarari judecatoresti definitive privind reintegrarea in munca;
3. Stabilirea in mod repetat pentru salariatii incadrati in baza CIM salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara;
4. Refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munca in oricare din spatiile unitatii sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate;
5. Munca fara forme legale pentru mai mult de 5 persoane;
6. Incadrarea in munca a minorilor cu nerespectarea conditiilor legale de varsta sau folosirea acestora pentru prestarea unor activitati cu incalcarea prevederilor legale;
7. Primirea la munca a unei persoane aflata in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane.

De asemenea, Codul Muncii permite aplicarea de sanctiuni complementare care vizeaza:

a) Pierderea pana la 5 ani a accesului la fonduri publice, inclusiv la cele europene;
b) Interzicerea pana la 5 ani de a participa la atribuirea contractelor de achizitii publice;
c) Recuperarea unor prestatii din fonduri publice pentru ultimele 12 luni anterioare infractiunii;;
d) Inchiderea definitiva/temporara a punctelor de lucru;
e) Retragerea licentei de desfasurare a activitatii.