Sancțiunile la care se expun angajatorii care nu respectă legea - partea I: inspectorii muncii, actele de control și principalele obligații din Codul muncii

Să începem, întâi de toate, cu cei care au competența să dea amenzi pe aspecte ce țin de legislația muncii:

Inspecția Muncii are rol de coordonare și exercitare a activității de control în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței produselor din domeniul de competență, în vederea aplicării unitare a dispozițiilor legale în unitățile din sectorul public, mixt, privat și la alte categorii de angajatori. Pe teritoriul județelor și al municipiului București, activitatea de control în domeniul de competență se realizează prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Acestea controlează aplicarea reglementărilor legale, generale și speciale, cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă. În cadrul acțiunilor de control, inspectorii de muncă pot constata și sancționa nerespectarea prevederilor legislației în domeniul relațiilor de muncă și pot dispune măsuri obligatorii pentru intrarea în legalitate. Atunci când există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni, inspectoratul teritorial sesizează organele de urmărire penală.

În urma activității de control pot fi întocmite, după caz, următoarele documente:

1. Proces verbal de control
2. Nota de constatare
3. Proces verbal de constatare si sancționare a contravențiilor
4. Decizie de impunere
5. Decizie de impunere din oficiu
6. Raport de inspecție fiscală
7. Referat

În cadrul activității de control, inspectorii pot impune completarea fișei de identificare prin care se consemnează declarațiile persoanelor care prestează activitate în cadrul unității verificate.

Iată, în continuare, care sunt sancțiunile ce pot fi aplicate pentru încălcarea unor prevederi din Codul muncii:

• nerespectarea dispozițiilor privind salariul minim garantat în plată se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei.
• neeliberarea documentului care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate se sancționează cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei .
• împiedicarea sau obligarea, prin amenințări ori prin violențe, a unui salariat sau a unui grup de salariați să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
• stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispozițiilor legale se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
• primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;
• primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;
• primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în perioada în care acesta/aceștia are/au contractul individual de muncă suspendat se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;
• primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial se sancționează cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;
• nerespectarea obligației de a nu desființa locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f), pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat, pentru acești salariați, de plata indemnizațiilor se sancționează cu returnarea sumelor aferente posturilor desființate;
• nerespectarea dispozițiilor privind prestarea activității în zilele declarate sărbători legale, precum și nerespectarea prevederilor privind compensarea cu timp liber corespunzător sau acordarea sporului de cel puțin 100%, după caz, se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
• nerespectarea programului de lucru pentru unitățile sanitare și pentru cele de alimentație publică, în scopul asigurării asistenței sanitare și, respectiv, al aprovizionării populației cu produse alimentare de strictă necesitate, a căror aplicare este obligatorie, se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei;
• nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară;
• nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
• neacordarea indemnizației prevăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul își întrerupe temporar activitatea cu menținerea raporturilor de muncă se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei;
• încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
• nerespectarea obligației de a ține evidența orelor de muncă sau lipsa certificatului medical la momentul angajării se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
• nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
• încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligației prevăzute la art. 102 (mai exact, faptul că agenții de muncă temporară nu au voie să perceapă nicio taxă salariaților temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei;
• angajatorul care nu a înmânat salariatului, în momentul semnării, un exemplar al contractului individual de muncă poate fi sancționat cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei;
• nerespectarea obligației de a păstra la locul de muncă o copie a contractelor individuale de muncă ale salariaților care își desfășoară activitatea în acel loc se sancționează cu amendă de 10.000 lei;
• încălcarea principiul egalității de tratament față de toți salariații și angajatorii și concedierea salariaților pe criterii de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei;
• constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală fapta persoanei care:
  •  în mod repetat, stabilește pentru salariații încadrați în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut de lege;
  • refuză să prezinte, nejustificat, organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor generale și speciale în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitări;
  • împiedică, sub orice formă, sub orice formă intrarea organelor competente de a intra, în condițiile prevăzute de lege, în sedii, incinte, spații, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le folosește în realizarea activității lui profesionale, pentru a efectua verificări privitoare la aplicarea reglementărilor generale și speciale în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă;
• încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condițiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activități cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă;
• primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă:
  • dacă munca prestată este de natură să le pună în pericol viața, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani;
  • instanța de judecată poate dispune și aplicarea uneia sau mai multora dintre următoarele pedepse complementare:
    • pierderea totală sau parțială a dreptului angajatorului de a beneficia de prestații, ajutoare ori subvenții publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritățile române, pentru o perioadă de până la 5 ani;
    • interzicerea dreptului angajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achiziții publice pentru o perioadă de până la 5 ani
    • recuperarea integrală sau parțială a prestațiilor, ajutoarelor ori subvențiilor publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritățile române, atribuite angajatorului pe o perioadă de până la 12 luni înainte de comiterea infracțiunii;
    • închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a comis infracțiunea sau retragerea temporară ori definitivă a unei licențe de desfășurare a activității profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării;
  • în cazul săvârșirii uneia dintre infracțiunile privind încadrarea în muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:
    • orice remunerație restantă datorată persoanelor angajate ilegal; cuantumul remunerației se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepția cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul;
    • cuantumul tuturor impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalitățile de întârziere și amenzile administrative corespunzătoare;
    • cheltuielile determinate de transferul plăților restante în țara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condițiile legii;
    • în cazul săvârșirii infracțiunii de către un subcontractant, atât contractantul principal, cât și orice subcontractant intermediar, dacă au avut cunoștință de faptul că subcontractantul angajator angaja străini aflați în situație de ședere ilegală, pot fi obligați de către instanță, în solidar cu angajatorul sau în locul subcontractantului angajator ori al contractantului al cărui subcontractant direct este angajatorul, la plata sumelor de bani.

Aplicarea sancțiunilor și contestarea lor

Înainte de a trece la alte tipuri de sancțiuni, prevăzute de acte normative cu caracter special, pe care le vom trece în revistă cu ocazia următoarelor articole, e cazul să ne oprim puțin asupra actelor de sancțiune și contestării lor.

Procesul verbal de control poate fi contestat în baza art. 1 și 7 din Legea 554/2004, iar orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, conform OG 2/2001.

De asemenea, printre sancțiunile principale enumerate la art. 5 din OG 2/2001 (Ordonanța contravențiilor) regăsim și avertismentul, acesta putând fi aplicat în situația în care fapta este de gravitate redusă. Avertismentul consta în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârșite, însoțită de recomandarea de a respecta dispozițiile legale.

Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei și pot fi cumulate.

Atenție! Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede aceasta sancțiune.