Legea privind raspunderea disciplinara a magistratilor a fost respinsa de Camera Deputatilor, precizeaza Ministerul Justitiei (MJ) intr-un comunicat de presa. Actul normativ, indelung contestat de magistrati, extinde sfera abaterilor disciplinare pentru care magistratii vor raspunde. Senatul este, insa, forul decizional.
Proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost, potrivit MJ, respins in plenul Camerei Deputatilor, prima camera sesizata. Astfel, actul normativ va fi dezbatut de
Senat, forul decizional.
“Ministerul Justitiei isi reafirma sustinerea pentru proiectul de Lege privind raspunderea disciplinara a magistratilor, atat din punct de vedere al oportunitatii sale, cat si din punct de vedere al continutului normativ. Profesia de magistrat are nevoie de un sistem disciplinar eficient, cel prezent fiind, in fapt, incapabil sa corecteze derapajele disciplinare”, se arata in comunicatul de presa remis de MJ.
Totodata, MJ precizeaza ca
va sustine proiectul de act normativ in cadrul dezbaterilor din Senat.
Actul normativ propune ca
abateri disciplinare urmatoarele fapte:
• nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
• absente nemotivate de la serviciu;
• nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;
• exercitarea functiei cu rea – credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
• nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic;
• incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
• desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
• refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
• nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
• participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii;
• neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza.
Proiectul de lege initiat de MJ prevede
ca aplicarea sanctiunilor disciplinare sa se faca proportional cu gravitatea abaterilor. Pe langa avertisment, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni, mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o instanta sau la un alt parchet, se propune ca sanctiune si suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni.
Pe de alta parte, reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa ICCJ, Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Asociatiei Procurorilor din Romania si Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul CSM subliniaza ca, prin aceste propuneri legislative, in eventualitatea in care vor fi adoptate in forma elaborata de Ministerul Justitiei, se vor produce
efecte care aduc grave atingeri principiilor constitutionale privind independenta sistemului judiciar si separatia puterilor in stat.
“Prin modificarea art. 44 alin. (3) si (4) din Legea nr. 317/2004, care propune ca titulari ai actiunii disciplinare Ministrul Justitiei, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, se incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, intrucat un reprezentant al Executivului ar deveni titular al actiunii disciplinare impotriva unor magistrati, in pofida faptului ca nu exista nicio alta situatie in care unui membru ce reprezinta una din puterile constitutionale in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare impotriva unei persoane ce reprezinta o alta putere”, se arata in documentul de presa oficial remis de CSM pe marginea proiectului privind raspunderea disciplinara a magistratilor.
Comentarii articol (7)