Magistratii dezaproba proiectul de lege privind raspunderea disciplinara a judecatorilor si procurorilor

Reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa ICCJ, Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, Asociatiei Procurorilor din Romania si Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul CSM subliniaza ca, prin aceste propuneri legislative, in eventualitatea in care vor fi adoptate in forma elaborata de Ministerul Justitiei, se vor produce efecte care aduc grave atingeri principiilor constitutionale privind independenta sistemului judiciar si separatia puterilor in stat.

“Prin modificarea art. 44 alin. (3) si (4) din Legea nr. 317/2004, care propune ca titulari ai actiunii disciplinare Ministrul Justitiei, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, se incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat, intrucat un reprezentant al executivului ar deveni titular al actiunii disciplinare impotriva unor magistrati, in pofida faptului ca nu exista nicio alta situatie in care unui membru ce reprezinta una din puterile constitutionale in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare impotriva unei persoane ce reprezinta o alta putere”, se arata in documentul de presa remis de CSM.

In acelasi timp, acestia considera ca nu se justifica si nu este oportuna organizarea Inspectiei Judiciare ca autoritate autonoma cu personalitate juridica, avand in vedere ca rolul Inspectiei Judiciare – de control asupra activitatii magistratilor – face parte din activitatea mai ampla a Consiliului Superior al Magistraturii, in calitatea constitutionala a acestuia, de garant al independentei Justitiei.

“Organizarea Inspectiei Judiciare ca autoritate autonoma nu reprezinta un progres sub aspectul eficientei si nu este conforma motivatiei exprimate de initiator in expunerea de motive a proiectului, aceea de a asigura <<imbunatatirea semnificativa a independentei si eficacitatii justitiei si rolul Consiliului Superior al Magistraturii, care isi va asuma intreaga responsabilitate pentru recrutarea, promovarea si sanctionarea judecatorilor si procurorilor>>”, subliniaza magistratii.

Totodata, magistratii considera ca proiectul initiat de MJ aduce atingere independentei Justitiei prin definirea relei credinte si a gravei neglijente.

De altfel, conform informatiilor CSM, in luna mai 2011, Consiliul a sesizat Ministrul Justitiei cu o serie de propuneri de modificare a Legii nr. 317/2004, republicata, in sensul prevederii calitatii procesuale a comisiilor de disciplina la judecarea actiunilor disciplinare, inclusiv in fata instantei investite cu solutionarea caii de atac si, respectiv, in sensul organizarii Inspectiei Judiciare ca structura autonoma in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Participantii au subliniat ca aceste modificari ar fi de natura sa asigure o reala eficientizare a activitatii Inspectiei Judiciare.

“O abatere judiciara poate sanctiona doar acele conduite care nu privesc actul de justitie in sine, ci desfasurarea activitatii proprii sistemului, exterioara judecatii propriu-zise. Activitatea jurisdictionala, adica aplicarea normelor de drept material si procesual este rezervata exclusiv actului de justitie, hotararile fiind supuse doar controlului judecatoresc prin sistemul cailor de atac, ordinare sau extraordinare. Verificarea aplicarii legii de catre judecator, pentru a se aprecia incalcarea normei de drept material ori procesual presupune repunerea in discutie a actului de judecata, de catre o autoritate care nu este judiciara, cu consecinta incalcarii principiului independentei judecatorului si al autoritatii de lucru judecat”, se mai precizeaza in comunicat.

Proiectul Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii defineste notiunea de exercitare a functiei cu grava neglijenta ori rea credinta. Astfel, exista rea - credinta "atunci cand judecatorul sau procurorul incalca, cu stiinta, normele de drept material sau procesual”. De asemenea, exista neglijenta “atunci cand judecatorul sau procurorul nesocoteste din culpa, in mod grav si nescuzabil, normele de drept material sau procesual.”

Totodata, noul act normativ propune ca abateri disciplinare urmatoarele fapte:
• nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;
• imixtiunea in activitatea altui judecator sau procuror;
• absente nemotivate de la serviciu;
• nerespectarea secretului deliberarii sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter, precum si a altor informatii de care a luat cunostinta in exercitarea functiei, cu exceptia celor de interes public, in conditiile legii;
• nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere;
• nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile;
• folosirea functiei detinute pentru a obtine un tratament favorabil din partea autoritatilor sau interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvarii intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decat in limita cadrului legal reglementat pentru toti cetatenii;
• exercitarea functiei cu rea – credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune;
• nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic;
• atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili sau reprezentantii altor institutii;
• incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
• desfasurarea de activitati publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atributiilor de serviciu;
• refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de partile din proces;
• manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;
• refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
• nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
• participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii;
• obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
• nerespectarea dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;
• nerespectarea dispozitiilor sau deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau parchetului ori a altor dispozitii cu caracter administrativ cuprinse in actele normative in vigoare;
• neindeplinirea obligatiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care functioneaza.

Sanctiuni aplicate magistratilor

Proiectul de lege prevede ca aplicarea sanctiunilor disciplinare sa se faca proportional cu gravitatea abaterilor. Pe langa avertisment, diminuarea indemnizatiei de incadrare lunare brute cu pana la 20% pe o perioada de pana la 6 luni, mutarea disciplinara pentru o perioada de pana la un an la o instanta sau la un alt parchet, se propune ca sanctiune si suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni.

Totodata, judecatorilor si procurorilor carora, prin hotarare irevocabila, li s-a aplicat o sanctiune disciplinara, li se va acorda calificativul imediat inferior celui rezultat in urma evaluarii.