Proiectul privind Noul Cod Penal, in discutia Parlamentului.

EXPUNERE DE MOTIVE

  Codurile penale reprezinta si au reprezentat întotdeauna instrumente juridice care sintetizeaza stadiul gândirii juridico-penale într-o anumita societate si cerintele ocrotirii valorilor sociale cu ajutorul legii penale, reflectând, deopotriva, exigentele societatii fata de cetatean si nevoia cetateanului de protectie penala.

  Progresele gândirii juridico-penale din ultimele trei decenii, evolutia practicii judiciare, experienta legislativa a statelor europene oferita atât de Codurile penale ale anilor ’90, cum este Codul penal francez si Codul penal spaniol, cât si de Codurile penale cu o mai îndelungata traditie precum Codul penal german si, nu în ultimul rând, schimbarile social-economice care s-au produs în tara noastra au condus la elaborarea proiectului unui nou Cod penal român. Pentru elaborarea acestui proiect Ministerul Justitiei a reunit reprezentati ai Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Române, cadre didactice din învatamântul juridic superior, judecatori si procurori, precum si reprezentanti ai Consiliului Legislativ.

  Proiectul noului Cod penal propune unele solutii noi, acceptate pe plan european, cu privire la institutii precum infractiunea, sistemul cauzelor justificative si al cauzelor care înlatura caracterul penal al faptei, participatia, sistemul sanctionator, în contextul general al unificarii legislatiei penale europene si în cel special al integrarii europene si euroatlantice a României. Proiectul mentine, în acelasi timp, dispozitiile din Codul penal în vigoare, care au fost confirmate si a caror viabilitate a fost dovedita de practica judiciara a instantelor române.

  Totodata, atât în Partea generala a proiectului Codului penal, cât si în Partea speciala sunt introduse dispozitii care reflecta cerintele Constitutiei, cum sunt cele referitoare la extradare, exigentele si standardele prevazute în conventiile internationale la care România este parte, precum Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Conventia europeana penala privind coruptia sau Conventia Natiunilor Unite împotriva criminalitatii transnationale organizate si Protocoalele sale aditionale, Conventia privind criminalitatea informatica, Conventia internationala privind reprimarea finantarii terorismului.

  Recomandarile Consiliului Europei, cum este Recomandarea Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr. R (92)16 referitoare la regulile europene privind sanctiunile si masurile aplicate în comunitate sau Recomandarea R (2001)16 privind protectia copiilor împotriva exploatarii sexuale, ca si prevederile Deciziilor cadru ale Consiliului European, precum Decizia cadru privind combaterea exploatarii sexuale a copiilor si a pornografiei infantile sau Decizia cadru privind combaterea traficului de fiinte umane, sunt reflectate în dispozitiile proiectului.

  Prin structura sa, prin terminologia utilizata si prin formularea clara a dispozitiilor legale, proiectul Codului penal îndeplineste si una dintre cerintele Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, si anume accesibilitatea legii.

  Partea generala

  1. Sistematizata în noua titluri:
        I.    Legea penala si limitele ei de aplicare,
       II.    Infractiunea,
      III.    Pedepsele,
      IV.    Minoritatea,
       V.    Masurile de siguranta,
      VI.   Cauzele care înlatura raspunderea penala,
     VII.   Cauzele care înlatura executarea pedepsei,
    VIII.   Cauzele care înlatura consecintele condamnarii si
      IX.   Întelesul unor termeni sau expresii în legea penala

  Partea generala a proiectului noului Cod penal are ca prima dispozitie enuntarea principiului legalitatii incriminarii si a sanctiunilor de drept penal. Spre deosebire de formularea actuala a principiului legalitatii, proiectul subliniaza prin dispozitiile art.1 alin.(2) ideea neretroactivitatii legii penale, cerinta anterioritatii normei de incriminare si a normei care prevede sanctiuni de drept penal.

  Alaturi de enuntarea principiului legalitatii, dispozitiile preliminare din Titlul I al Partii generale se refera la împartirea faptelor prevazute de legea penala în crime si delicte, dupa criteriul gravitatii lor. Revenirea la aceasta clasificare a infractiunilor, care este împartasita de majoritatea legislatiilor penale europene moderne, tine seama de gravitatea diferita pe care o prezinta infractiunile - de la fapte sanctionate cu pedeapsa detentiunii pe viata pâna la fapte sanctionate numai cu amenda - si de rezonanta puternica pe care o au în societate notiunile de 'crima' si 'delict' fata de cea de 'infractiune'.

  2. Dispozitiile cuprinse în Titlul II - 'Infractiunea', contin, în primul rând, o redefinire a conceptului de infractiune, prin doua trasaturi esentiale: „Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala savârsita cu vinovatie', eliminându-se astfel cerinta ca fapta sa prezinte pericol social. Aceasta solutie subliniaza ideea ca legiuitorul incrimineaza numai acele fapte care ating gradul de pericol social în masura sa justifice interventia legii penale. Eventuala disproportie între pericolul social generic al faptei apreciat de legiuitor si pericolul social concret al unei fapte urmeaza sa fie solutionata în cadrul procesului de personalizare a pedepsei, prin renuntarea instantei de judecata la aplicarea pedepsei în aceste cazuri.

  Titlul referitor la infractiune cuprinde dispozitii privind cauzele justificative si cauzele care înlatura caracterul penal al faptei: legitima aparare, starea de necesitare, constrângerea fizica, constrângerea morala, cazul fortuit, minoritatea faptuitorului, iresponsabilitatea, betia, eroarea de fapt. Acestor cauze, li se adauga cele privind ordinul legii si comanda autoritatii legitime, precum si consimtamântul victimei, reglementate prin dispozitii similare cu cele cuprinse în Codul penal german si francez.

  În ceea ce priveste participatia, în sfera notiunii de autor a fost inclusa si ipoteza în care acesta comite fapta prin intermediul unei alte persoane - autorul mediat. Participatia a fost definita în raport cu savârsirea unei „infractiuni' de catre autor, si nu a unei fapte prevazute de legea penala, ceea ce a permis renuntarea la reglementarea participatiei improprii.

  De asemenea, sistemul sanctionator în cazul pluralitatii de infractiuni a fost modificat, astfel încât, în cazul concursului real de infractiuni este posibila aplicarea cumulului juridic sau a cumulului aritmetic, iar în cazul recidivei postexecutorii a fost prevazuta posibilitatea unei majorari substantiale a limitelor de pedeapsa.
 

 

 

  3. Titlul III, consacrat pedepsei si personalizarii acesteia, a fost regândit corespunzator împartirii infractiunilor în delicte si crime, fiind introduse în acelasi timp: o noua pedeapsa principala pentru delicte, constând în munca în folosul comunitatii si sistemul zilelor amenda. Alaturi de modalitatile existente de suspendare a executarii pedepsei, au fost introduse si noi mijloace de personalizare a pedepsei, cum sunt renuntarea la pedeapsa si amânarea aplicarii pedepsei.

  Scara pedepselor principale aplicabile persoanei fizice are urmatoarea configuratie:
    A. pedepsele principale pentru delicte :
        a) munca în folosul comunitatii, între 100 si 500 de ore;
        b) amenda sub forma zilelor amenda, între 5 si 360 de zile, fiecare zi fiind socotita între 100.000 si 1.000.000 lei;
        c) închisoarea între 15 zile si un an;
        d) închisoarea stricta între unu si 15 ani.
    B. Pedepsele principale pentru crime:
        a) detentiunea severa între 15 si 30 de ani;
        b) detentiunea pe viata

  Pedepsele privative de libertate se deosebesc atât în raport cu durata lor, cât si în functie de regimul de executare a acestora.

  Astfel, pedeapsa închisorii se executa în regimul deschis, pedeapsa închisorii stricte, în raport cu durata acesteia, se executa în regimul semideschis sau în regimul închis, iar pedeapsa detentiunii severe si a detentiunii pe viata se executa în regimul de maxima siguranta.

  Totodata, regimul de executare a pedepselor privative de libertate se întemeiaza, potrivit proiectului, pe sistemul progresiv, persoana condamnata având posibilitatea sa treaca dintr-un regim în altul.

  În cazul pedepsei amenzii pentru persoanele fizice, care poate fi aplicata numai în cazul delictelor, sistemul zilelor amenda a fost generalizat. Acest sistem permite o dubla personalizare a pedepsei amenzii, pe de o parte atunci când judecatorul stabileste numarul de zile, iar pe de alta parte când acesta stabileste cuantumul sumei de bani pe care faptuitorul urmeaza sa o plateasca pentru o zi de amenda. Amenda rezulta, astfel, din înmultirea numarului de zile de amenda cu cuantumul zilnic al amenzii.

  Munca în folosul comunitatii, reglementata deja în legislatia româna în materie contraventionala, a fost prevazuta printre pedepsele principale aplicabile în cazul delictelor pedepsite de lege cu închisoarea stricta de cel mult 3 ani.

  Respectarea riguroasa a legalitatii, care a atras eliminarea din legea penala a actualului art.181 - ce permitea organului judiciar sa constate ca o fapta nu constituie infractiune si sa aplice o sanctiune cu caracter administrativ -, a impus identificarea altor solutii, care sa permita instantei de judecata sa nu aplice o pedeapsa când sanctionarea penala nu se justifica într-un caz concret. Urmând modelele oferite de legislatia comparata si, în special, de legea penala franceza, proiectul prevede, de exemplu, posibilitatea ca, în cazul faptelor sanctionate cu pedeapsa închisorii de cel mult un an, instanta sa renunte la aplicarea pedepsei inculpatului care nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat si a dovedit ca se poate îndrepta chiar fara aplicarea unei pedepse.

  4. Tinând seama de noile conventii în materie penala la care România a devenit parte, care prevad aplicarea sanctiunilor penale în cazul persoanelor juridice, precum si de angajamentele asumate de România în negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana, proiectul Codului penal prevede posibilitatea raspunderii penale a persoanei juridice si conditiile de sanctionare a acesteia, ca si pedepsele aplicabile persoanei juridice. Aceste prevederi ofera o solutie legislativa novatoare în problematica pedepsirii persoanei juridice, îndelung dezbatuta în doctrina româna, începând cu cel de-al II-lea Congres international de drept penal care a avut loc la Bucuresti în 1929. În acel context, se arata ca persoanele juridice, departe de a fi abstractiuni, sunt o realitate si reprezinta forte sociale în viata moderna, iar ordinea legala a fiecarei societati poate fi grav atinsa când activitatea persoanelor juridice constituie o violare a legii penale. Aceasta idee este confirmata din ce în ce mai mult în prezent, în special în legatura cu criminalitatea economica, criminalitatea organizata, traficul de persoane, de droguri sau de arme.

  Proiectul stabileste principiul potrivit caruia persoana juridica, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice, raspunde penal, în cazurile prevazute de lege, pentru infractiunile savârsite în numele sau în interesul persoanei juridice, de catre organele sau reprezentantii acesteia. În acest fel, proiectul consacra principiul specialitatii raspunderii penale a persoanei juridice, în sensul ca persoana juridica raspunde penal numai în cazul infractiunilor pentru care legea prevede expres ca persoana juridica se sanctioneaza. În întreaga parte speciala a proiectului, la sfârsitul fiecarui titlu sau capitol s-au prevazut infractiunile pentru care persoana juridica raspunde penal. Astfel, de exemplu, s-a prevazut ca persoana juridica raspunde penal pentru crime si delicte contra intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, crime si delicte contra mediului înconjurator, crime si delicte de manipulare genetica, delicte contra protectiei muncii, delicte contra datelor si sistemelor informatice sau crime si delicte privitoare la regimul armelor, munitiilor, materialelor radioactive si a materiilor explozive.

  Sistemul de pedepse aplicabile persoanei juridice include, alaturi de pedeapsa principala a amenzii, numeroase pedepse complementare reglementate în mod detaliat dupa cum urmeaza: dizolvarea persoanei juridice; suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pentru o durata între unu si 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, pentru o durata între unu si 5 ani; interzicerea accesului la unele resurse financiare, pentru o durata între unu si 5 ani; afisarea hotarârii de condamnare sau difuzarea ei în Monitorul Oficial al României, prin presa ori mijloace de comunicare audiovizuala.

  Pentru respectarea drepturilor constitutionale referitoare la libertatea de asociere si libertatea presei, proiectul prevede ca dizolvarea si suspendarea nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, cultelor religioase sau organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, constituite potrivit legii. Dizolvarea nu poate fi aplicata persoanelor juridice care îsi exercita activitatea în domeniul presei sau al audiovizualului, iar activitatea în domeniul presei sau al audiovizualului nu poate fi suspendata.

  5. Titlul referitor la minoritate a fost completat cu o noua masura educativa aplicabila minorului care a savârsit o infractiune, constând în libertatea sub supravegherea specializata a serviciilor de reintegrare sociala. Aceasta supraveghere se concretizeaza, în special, în includerea minorului în programe de reintegrare sociala, în acordarea de asistenta si consiliere, în functie de vârsta, particularitatile si nevoile minorului.

  6. În Titlul referitor la masurile de siguranta au fost introduse dispozitii noi, cum sunt cele care permit aplicarea masurii privind interdictia de a reveni în locuinta familiei nu numai în cazul faptelor de violenta savârsite asupra membrilor familiei, dar si în cazul abuzurilor sexuale comise asupra minorilor, precum actul sexual cu un minor si coruptia sexuala.

  Prevederile referitoare la confiscarea speciala au fost reformulate în sensul ca aceasta masura de siguranta se va aplica si în cazul echivalentului în bani al bunurilor supuse confiscarii sau în cazul bunurilor dobândite în locul acestora.

  7. Doua dintre titlurile Partii generale grupeaza cauzele care înlatura raspunderea penala - amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa plângerii prealabile si împacarea partilor - si cauzele care înlatura executarea pedepsei - gratierea si prescriptia executarii pedepsei.

  În ceea ce priveste prescriptia aplicarii pedepsei, proiectul propune termene de prescriptie corespunzatoare noului sistem de pedepse, dar si în anumite situatii o majorare a acestor termene, pentru a permite asigurarea urmaririi si judecarii infractiunilor, chiar daca s-a scurs un interval de timp mai îndelungat de la data savârsirii lor.
 

 

 

  Partea speciala

  1. Partea speciala a proiectului tinde sa realizeze o unificare a majoritatii normelor de incriminare prevazute în legi speciale. Aceasta este structurata în 12 titluri, dupa cum urmeaza: Crime si delicte contra persoanei, Crime si delicte contra patrimoniului, Crime si delicte contra sigurantei nationale, Crime si delicte de terorism, Delicte contra exercitarii drepturilor politice si cetatenesti, Crime si delicte contra intereselor publice, Crime si delicte contra înfaptuirii justitiei, Crime si delicte de pericol public, Delicte contra valorilor culturale si contra proprietatii intelectuale, Delicte contra datelor si sistemelor informatice, Crime si delicte contra economiei, industriei si comertului, Crime si delicte contra capacitatii de aparare a tarii.

  Proiectul noului Cod penal realizeaza astfel o resistematizare a Partii speciale, fiind de mentionat, în primul rând, faptul ca plaseaza în Titlul I, si nu în Titlul II ca în prezent, crimele si delictele contra persoanei.

  2. În cadrul Titlului referitor la crimele si delictele contra persoanei, în primul capitol sunt prevazute crimele contra umanitatii, care aduc atingere colectivitatii umane în ansamblul sau. Alaturi de crimele de genocid si tratamente neomenoase, au fost prevazute si alte crime contra umanitatii, savârsite în cadrul atacurilor generalizate sau sistematice lansate împotriva populatiei civile, astfel cum aceste fapte sunt descrise în Statutul Curtii Penale Internationale.

  Alaturi de crimele si delictele contra vietii, integritatii corporale sau sanatatii persoanei ori contra libertatii acesteia, Titlul I cuprinde un capitol consacrat crimelor si delictelor de manipulare genetica, tinând seama de prevederile Conventiei europene pentru protectia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane fata de aplicatiile biologiei si medicinei si de Protocolul aditional la aceasta, referitor la interzicerea clonarii fiintelor umane. Se incrimineaza, astfel, utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau de exterminare în masa, precum si alterarea genotipului uman, cu stiinta, în orice mod sau crearea unei fiinte umane genetic identica unei alte fiinte umane, prin clonare.

  Delictele contra familiei si cele contra protectiei muncii sunt considerate, potrivit proiectului, fapte care aduc atingere persoanei si atributelor acesteia, fiind incluse Titlul I al partii speciale. Sunt, de asemenea, prevazute între infractiunile contra persoanei, traficul de persoane si pornografia infantila.

  3. În Titlul destinat crimelor si delictelor contra patrimoniului au fost prevazute noi forme de abuz de încredere, cum este 'abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor', constând în fapta de a ascunde sau de a distruge valori ori bunuri din patrimoniul propriu sau de a face datorii fictive în dauna creditorilor. Totodata, în acest titlu au fost incluse 'distrugerea si însusirea de valori materiale interesând umanitatea' si 'distrugerea si însusirea de valori culturale ale popoarelor', precum si infractiunea de 'spalare a banilor'.

  4. În contextul integrarii europene si euroatlantice a României, în Titlul referitor la crimele si delictele contra sigurantei nationale, au fost introduse si unele infractiuni noi, cum este, de exemplu, savârsirea de pe teritoriul României de acte ostile contra unuia dintre statele membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord sau care fac parte din Uniunea Europeana ori din Consiliul Europei.

  5. Titlul IV al Partii speciale este consacrat crimelor si delictelor privind actele de terorism, unificând reglementarile în materia actelor de terorism si a finantarii acestora, prevazute în legi speciale, tinând seama de importanta existentei în Codul penal a normelor penale referitoare la terorism. Sistemul sanctionator prevazut în proiect pentru crimele si delictele care constituie acte de terorism stabileste ca se aplica maximul pedepsei prevazute de lege, cu posibilitatea ca acest maxim sa fie majorat, daca instanta îl apreciaza ca fiind neîndestulator.

  6. Concretizând ideea de sistematizare a legislatiei penale si de unificare a dispozitiilor penale prevazute în diferite domenii, delictele contra exercitarii drepturilor politice si cetatenesti au fost reunite într-un titlu distinct, cuprinzând fapte precum 'împiedicarea exercitarii drepturilor electorale', 'violarea secretului votului' sau 'coruperea alegatorilor.'

 

 

  7. Titlul privind crimele si delictele contra intereselor publice reuneste în Capitolul întâi crimele si delictele de coruptie, iar în capitolele urmatoare, abuzurile savârsite de functionari si alte crime si delicte prin care persoanele particulare aduc atingere intereselor publice.

  8. O atentie deosebita a fost acordata crimelor si delictelor contra înfaptuirii justitiei. Astfel, pe lânga incriminarile în vigoare referitoare la 'marturia mincinoasa', 'împiedicarea participarii la proces' sau 'arestarea nelegala si cercetarea abuziva' au fost prevazute noi infractiuni, care au rolul de a garanta, si prin mijloacele dreptului penal, înfaptuirea justitiei si drepturile persoanelor aflate în curs de urmarire penala sau de judecata. De exemplu, a fost incriminata fapta persoanei care, luând cunostinta în orice mod despre vreo retinere sau arestare nelegala, nu ia masurile legale de îndata, dar nu mai târziu de 6 ore, desi aceasta era o îndatorire inerenta functiei sale.

  9. Un Titlu distinct este rezervat crimelor si delictelor de pericol public, care include crimele si delictele privind criminalitatea organizata, cele privind traficul de droguri sau nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor radioactive si al materiilor explozive. Un spatiu amplu este acordat capitolului referitor la protectia penala a mediului înconjurator, prin dispozitiile caruia este sanctionata poluarea atmosferei, a apelor, a solului, poluarea fonica, precum si poluarea accidentala.

  10. Ca si celelalte legislatii penale europene moderne, si proiectul noului Cod penal cuprinde dispozitii distincte, consacrate protectiei valorilor culturale si proprietatii intelectuale. Astfel, într-un Titlu special sunt prevazute delicte contra patrimoniului cultural si arhivistic national si delicte contra proprietatii intelectuale, în special cele care aduc atingere drepturilor de autor.

  11. Un caracter de noutate îl reprezinta includerea în Partea speciala a Codului penal a crimelor si delictelor contra economiei, industriei si comertului, ca o recunoastere a importantei protejarii prin legea penala a valorilor economiei de piata. În acest titlu sunt incriminate formele sub care se prezinta specula si camata, alaturi de fapte precum divulgarea secretului economic, concurenta neloiala, nerespectarea dispozitiilor privind operatiunile de import si export. Un capitol distinct din Titlul privind crimele si delictele contra economiei, industriei si comertului este destinat crimelor si delictelor contra încrederii publice, constând în diversele forme ale falsului.

  12. Alte domenii, de actualitate, care se regasesc în partea speciala a proiectului Codului penal si care contureaza dimensiunea europeana a acestuia, sunt cele referitoare la traficul de migranti, faptele care aduc atingere datelor si sistemelor informatice, precum si cele care afecteaza interesele financiare ale Comunitatilor Europene.

  Nu în ultimul rând, ocrotirea capacitatii de aparare a tarii îsi pastreaza locul în Codul penal, tinând seama de traditia acestei reglementari si de importanta pe care o are aceasta valoare în societatea româneasca.