Noul Cod Penal

Noul Cod Penal
     Comunicate MIP
     26 mai 2003

   Proiectul Codului penal propune soluþii noi, acceptate pe plan european, cu privire la instituþii precum infracþiunea, sistemul cauzelor justificative ºi al cauzelor care înlãturã caracterul penal al faptei, participaþia, sistemul sancþionator, în contextul general al unificãrii legislaþiei penale europene ºi în cel special al integrãrii europene ºi euroatlantice a României. Proiectul menþine dispoziþii din Codul penal în vigoare, care au fost confirmate ºi a cãror viabilitate a fost doveditã de practica judiciarã a instanþelor române.

Totodatã, atât în Partea generalã a proiectului Codului penal, cât ºi în Partea specialã sunt introduse dispoziþii care reflectã cerinþele Constituþiei, cum sunt cele referitoare la extrãdare, exigenþele ºi standardele prevãzute în convenþiile internaþionale la care România este parte, precum Convenþia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale, Convenþia europeanã penalã privind corupþia sau Convenþia Naþiunilor Unite împotriva criminalitãþii transnaþionale organizate ºi Protocoalele sale adiþionale, Convenþia privind criminalitatea informaticã, Convenþia internaþionalã privind reprimarea finanþãrii terorismului. Dispoziþiie Proiectului reflectã recomandãrile Consiliului Europei (Recomandarea Comitetului de Miniºtri al Consiliului Europei nr. R (92)16 referitoare la regulile europene privind sancþiunile ºi mãsurile aplicate în comunitate sau Recomandarea R (2001)16 privind protecþia copiilor împotriva exploatãrii sexuale), ca ºi prevederile Deciziilor cadru ale Consiliului European ( Decizia cadru privind combaterea exploatãrii sexuale a copiilor ºi a pornografiei infantile sau Decizia cadru privind combaterea traficului de fiinþe umane).

Prin structura sa, prin terminologia utilizatã ºi prin formularea clarã a dispoziþiilor legale, proiectul Codului penal îndeplineºte ºi una dintre cerinþele Convenþiei pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale ºi a Curþii Europene a Drepturilor Omului, ºi anume accesibilitatea legii.

Partea generalã este sistematizatã în nouã titluri – Legea penalã ºi limitele ei de aplicare, Infracþiunea, Pedepsele, Minoritatea, Mãsurile de siguranþã, Cauzele care înlãturã rãspunderea penalã, Cauzele care înlãturã executarea pedepsei, Cauzele care înlãturã consecinþele condamnãrii ºi Înþelesul unor termeni sau expresii în legea penalã. Ca primã dispoziþie este enunþat principiului legalitãþii incriminãrii ºi a sancþiunilor de drept penal. Spre deosebire de formularea actualã a principiului legalitãþii, proiectul subliniazã ideea neretroactivitãþii legii penale, cerinþa anterioritãþii normei de incriminare ºi a normei care prevede sancþiuni de drept penal.

1. Alãturi de enunþarea principiului legalitãþii, dispoziþiile preliminare din Titlul I al Pãrþii generale se referã la împãrþirea faptelor prevãzute de legea penalã în crime ºi delicte, dupã criteriul gravitãþii lor. Revenirea la aceastã clasificare a infracþiunilor, care este împãrtãºitã de majoritatea legislaþiilor penale europene moderne, þine seama de gravitatea diferitã pe care o prezintã infracþiunile – de la fapte sancþionate cu pedeapsa detenþiunii pe viaþã pânã la fapte sancþionate numai cu amendã – ºi de rezonanþa puternicã pe care o au în societate noþiunile de “crimã” ºi “delict” faþã de cea de “infracþiune”.

2. Dispoziþiile cuprinse în Titlul II – “Infracþiunea”, conþin, în primul rând, o redefinire a conceptului de infracþiune, prin douã trãsãturi esenþiale: „Infracþiunea este fapta prevãzutã de legea penalã sãvârºitã cu vinovãþie”, eliminându-se astfel cerinþa ca fapta sã prezinte pericol social.
Titlul referitor la infracþiune cuprinde dispoziþii privind cauzele justificative ºi cauzele care înlãturã caracterul penal al faptei: legitima apãrare, starea de necesitare, constrângerea fizicã, constrângerea moralã, cazul fortuit, minoritatea fãptuitorului, iresponsabilitatea, beþia, eroarea de fapt. Acestor cauze li se adaugã cele privind ordinul legii ºi comanda autoritãþii legitime, precum ºi consimþãmântul victimei, reglementate prin dispoziþii similare cu cele cuprinse în Codul penal german ºi francez.
În ceea ce priveºte participaþia, în sfera noþiunii de autor a fost inclusã ºi ipoteza în care acesta comite fapta prin intermediul unei alte persoane – autorul mediat. Participaþia a fost definitã în raport cu sãvârºirea unei „infracþiuni” de cãtre autor, ºi nu a unei fapte prevãzute de legea penalã, ceea ce a permis renunþarea la reglementarea participaþiei improprii.
De asemenea, sistemul sancþionator în cazul pluralitãþii de infracþiuni a fost modificat, astfel încât, în cazul concursului real de infracþiuni este posibilã aplicarea cumulului juridic sau a cumulului aritmetic, iar în cazul recidivei postexecutorii a fost prevãzutã posibilitatea unei majorãri substanþiale a limitelor de pedeapsã.

3. Titlul III, consacrat pedepsei ºi personalizãrii acesteia, a fost regândit corespunzãtor împãrþirii infracþiunilor în delicte ºi crime, fiind introduse în acelaºi timp: o nouã pedeapsã principalã pentru delicte, constând în munca în folosul comunitãþii ºi sistemul zilelor amendã. Alãturi de modalitãþile existente de suspendare a executãrii pedepsei, au fost introduse ºi noi mijloace de personalizare a pedepsei, cum sunt renunþarea la pedeapsã ºi amânarea aplicãrii pedepsei.
Scara pedepselor principale aplicabile persoanei fizice are urmãtoarea configuraþie:
A. pedepsele principale pentru delicte :
a) munca în folosul comunitãþii, între 100 ºi 500 de ore;
b) amenda sub forma zilelor amendã, între 5 ºi 360 de zile, fiecare zi fiind socotitã între 100.000 ºi 1.000.000 lei;
c) închisoarea între 15 zile ºi un an;
d) închisoarea strictã între unu ºi 15 ani.
B. Pedepsele principale pentru crime:
a) detenþiunea severã între 15 ºi 30 de ani;
b) detenþiunea pe viaþã.
Pedepsele privative de libertate se deosebesc atât în raport cu durata lor, cât ºi în funcþie de regimul de executare a acestora.
Astfel, pedeapsa închisorii se executã în regimul deschis, pedeapsa închisorii stricte, în raport cu durata acesteia, se executã în regimul semideschis sau în regimul închis, iar pedeapsa detenþiunii severe ºi a detenþiunii pe viaþã se executã în regimul de maximã siguranþã.
Totodatã, regimul de executare a pedepselor privative de libertate se întemeiazã, potrivit proiectului, pe sistemul progresiv, persoana condamnatã având posibilitatea sã treacã dintr-un regim în altul.
În cazul pedepsei amenzii pentru persoanele fizice, care poate fi aplicatã numai în cazul delictelor, sistemul zilelor amendã a fost generalizat. Acest sistem permite o dublã personalizare a pedepsei amenzii, pe de o parte atunci când judecãtorul stabileºte numãrul de zile, iar pe de altã parte când acesta stabileºte cuantumul sumei de bani pe care fãptuitorul urmeazã sã o plãteascã pentru o zi de amendã. Amenda rezultã, astfel, din înmulþirea numãrului de zile de amendã cu cuantumul zilnic al amenzii.
Munca în folosul comunitãþii, reglementatã deja în legislaþia românã în materie contravenþionalã, a fost prevãzutã printre pedepsele principale aplicabile în cazul delictelor pedepsite de lege cu închisoarea strictã de cel mult 3 ani.
Proiectul prevede ºi posibilitatea ca, în cazul faptelor sancþionate cu pedeapsa închisorii de cel mult un an, instanþa sã renunþe la aplicarea pedepsei inculpatului care nu are antecedente penale, a acoperit prejudiciul cauzat ºi a dovedit cã se poate îndrepta chiar fãrã aplicarea unei pedepse.

4. Þinând seama de noile convenþii în materie penalã la care România a devenit parte, care prevãd aplicarea sancþiunilor penale în cazul persoanelor juridice, precum ºi de angajamentele asumate de România în negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeanã, proiectul Codului penal prevede posibilitatea rãspunderii penale a persoanei juridice ºi condiþiile de sancþionare a acesteia, ca ºi pedepsele aplicabile persoanei juridice.

Proiectul stabileºte principiul potrivit cãruia persoana juridicã, cu excepþia statului, a autoritãþilor publice ºi a instituþiilor publice, rãspunde penal, în cazurile prevãzute de lege, pentru infracþiunile sãvârºite în numele sau în interesul persoanei juridice, de cãtre organele sau reprezentanþii acesteia. În acest fel, proiectul consacrã principiul specialitãþii rãspunderii penale a persoanei juridice, în sensul cã persoana juridicã rãspunde penal numai în cazul infracþiunilor pentru care legea prevede expres cã persoana juridicã se sancþioneazã. În întreaga parte specialã a proiectului, la sfârºitul fiecãrui titlu sau capitol s-au prevãzut infracþiunile pentru care persoana juridicã rãspunde penal. Astfel, de exemplu, s-a prevãzut cã persoana juridicã rãspunde penal pentru crime ºi delicte contra intereselor financiare ale Comunitãþilor Europene, crime ºi delicte contra mediului înconjurãtor, crime ºi delicte privind manipularea geneticã, delicte contra protecþiei muncii, delicte contra datelor ºi sistemelor informatice sau crime ºi delicte privitoare la regimul armelor, muniþiilor, materialelor radioactive ºi a materiilor explozive.
Sistemul de pedepse aplicabile persoanei juridice include, alãturi de pedeapsa principalã a amenzii, numeroase pedepse complementare reglementate în mod detaliat dupã cum urmeazã: dizolvarea persoanei juridice; suspendarea activitãþii sau a uneia dintre activitãþile persoanei juridice pentru o duratã între unu ºi 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de achiziþii publice, pentru o duratã între unu ºi 5 ani; interzicerea accesului la unele resurse financiare, pentru o duratã între unu ºi 5 ani; afiºarea hotãrârii de condamnare sau difuzarea ei în Monitorul Oficial al României, prin presã ori mijloace de comunicare audiovizualã.

5. Titlul referitor la minoritate a fost completat cu o nouã mãsurã educativã aplicabilã minorului care a sãvârºit o infracþiune, constând în libertatea sub supravegherea specializatã a serviciilor de reintegrare socialã. Aceastã supraveghere se concretizeazã, în special, în includerea minorului în programe de reintegrare socialã, în acordarea de asistenþã ºi consiliere, în funcþie de vârsta, particularitãþile ºi nevoile minorului.

6. În Titlul referitor la mãsurile de siguranþã au fost introduse dispoziþii noi, cum sunt cele care permit aplicarea mãsurii privind interdicþia de a reveni în locuinþa familiei nu numai în cazul faptelor de violenþã sãvârºite asupra membrilor familiei, dar ºi în cazul abuzurilor sexuale comise asupra minorilor, precum actul sexual cu un minor ºi corupþia sexualã.
Prevederile referitoare la confiscarea specialã au fost reformulate în sensul cã aceastã mãsurã de siguranþã se va aplica ºi în cazul echivalentului în bani al bunurilor supuse confiscãrii sau în cazul bunurilor dobândite în locul acestora.

7. Douã dintre titlurile Pãrþii generale grupeazã cauzele care înlãturã rãspunderea penalã – amnistia, prescripþia rãspunderii penale, lipsa plângerii prealabile ºi împãcarea pãrþilor – ºi cauzele care înlãturã executarea pedepsei – graþierea ºi prescripþia executãrii pedepsei.

În ceea ce priveºte prescripþia aplicãrii pedepsei, proiectul propune termene de prescripþie corespunzãtoare noului sistem de pedepse, dar ºi în anumite situaþii o majorare a acestor termene, pentru a permite asigurarea urmãririi ºi judecãrii infracþiunilor, chiar dacã s-a scurs un interval de timp mai îndelungat de la data sãvârºirii lor.

Partea specialã tinde sã realizeze o unificare a majoritãþii normelor de incriminare prevãzute în legi speciale, fiind structuratã în 12 titluri.
În cadrul Titlului referitor la crimele ºi delictele contra persoanei, în primul capitol sunt prevãzute crimele contra umanitãþii, care aduc atingere colectivitãþii umane în ansamblul sãu. Alãturi de crimele de genocid ºi tratamente neomenoase, au fost prevãzute ºi alte crime contra umanitãþii, sãvârºite în cadrul atacurilor generalizate sau sistematice lansate împotriva populaþiei civile, astfel cum aceste fapte sunt descrise în Statutul Curþii Penale Internaþionale. Sunt, de asemenea, prevãzute între infracþiunile contra persoanei, traficul de persoane ºi pornografia infantilã.
În Titlul destinat crimelor ºi delictelor contra patrimoniului au fost prevãzute noi forme de abuz de încredere, cum este “abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor”, constând în fapta de a ascunde sau de a distruge valori ori bunuri din patrimoniul propriu sau de a face datorii fictive în dauna creditorilor. Totodatã, în acest titlu au fost incluse “distrugerea ºi însuºirea de valori materiale interesând umanitatea” ºi “distrugerea ºi însuºirea de valori culturale ale popoarelor”, precum ºi infracþiunea de “spãlare a banilor”.
În contextul integrãrii europene ºi euroatlantice a României, în Titlul referitor la crimele ºi delictele contra siguranþei naþionale, au fost introduse ºi unele infracþiuni noi, cum este, de exemplu, sãvârºirea de pe teritoriul României de acte ostile contra unuia dintre statele membre ale Organizaþiei Tratatului Atlanticului de Nord sau care fac parte din Uniunea Europeanã ori din Consiliul Europei.
Titlul IV al Pãrþii speciale este consacrat crimelor ºi delictelor privind actele de terorism, unificând reglementãrile în materia actelor de terorism ºi a finanþãrii acestora, prevãzute în legi speciale, þinând seama de importanþa existenþei în Codul penal a normelor penale referitoare la terorism. Sistemul sancþionator prevãzut în proiect pentru crimele ºi delictele care constituie acte de terorism stabileºte cã se aplicã maximul pedepsei prevãzute de lege, cu posibilitatea ca acest maxim sã fie majorat, dacã instanþa îl apreciazã ca fiind neîndestulãtor.
Concretizând ideea de sistematizare a legislaþiei penale ºi de unificare a dispoziþiilor penale prevãzute în diferite domenii, delictele contra exercitãrii drepturilor politice ºi cetãþeneºti au fost reunite într-un titlu distinct, cuprinzând fapte precum “împiedicarea exercitãrii drepturilor electorale”, “violarea secretului votului” sau “coruperea alegãtorilor.”
Titlul privind crimele ºi delictele contra intereselor publice reuneºte în Capitolul întâi crimele ºi delictele de corupþie, iar în capitolele urmãtoare, abuzurile sãvârºite de funcþionari ºi alte crime ºi delicte prin care persoanele particulare aduc atingere intereselor publice.
O atenþie deosebitã a fost acordatã crimelor ºi delictelor contra înfãptuirii justiþiei. Astfel, pe lângã incriminãrile în vigoare referitoare la “mãrturia mincinoasã”, “împiedicarea participãrii la proces” sau “arestarea nelegalã ºi cercetarea abuzivã” au fost prevãzute noi infracþiuni, care au rolul de a garanta, ºi prin mijloacele dreptului penal, înfãptuirea justiþiei ºi drepturile persoanelor aflate în curs de urmãrire penalã sau de judecatã. De exemplu, a fost incriminatã fapta persoanei care, luând cunoºtinþã în orice mod despre vreo reþinere sau arestare nelegalã, nu ia mãsurile legale de îndatã, dar nu mai târziu de 6 ore, deºi aceasta era o îndatorire inerentã funcþiei sale.
Un Titlu distinct este rezervat crimelor ºi delictelor de pericol public, care include crimele ºi delictele privind criminalitatea organizatã, cele privind traficul de droguri sau nerespectarea regimului armelor, muniþiilor, materialelor radioactive ºi al materiilor explozive. Un spaþiu amplu este acordat capitolului referitor la protecþia penalã a mediului înconjurãtor, prin dispoziþiile cãruia este sancþionatã poluarea atmosferei, a apelor, a solului, poluarea fonicã, precum ºi poluarea accidentalã.
Ca ºi celelalte legislaþii penale europene moderne, ºi proiectul noului Cod penal cuprinde dispoziþii distincte, consacrate protecþiei valorilor culturale ºi proprietãþii intelectuale. Astfel, într-un Titlu special sunt prevãzute delicte contra patrimoniului cultural ºi arhivistic naþional ºi delicte contra proprietãþii intelectuale, în special cele care aduc atingere drepturilor de autor.
Un caracter de noutate îl reprezintã includerea în Partea specialã a Codului penal a crimelor ºi delictelor contra economiei, industriei ºi comerþului, ca o recunoaºtere a importanþei protejãrii prin legea penalã a valorilor economiei de piaþã. În acest titlu sunt incriminate formele sub care se prezintã specula ºi camãta, alãturi de fapte precum divulgarea secretului economic, concurenþa neloialã, nerespectarea dispoziþiilor privind operaþiunile de import ºi export. Un capitol distinct este destinat crimelor ºi delictelor contra încrederii publice, constând în diversele forme ale falsului.

Alte domenii, de actualitate, care se regãsesc în partea specialã a proiectului Codului penal ºi care contureazã dimensiunea europeanã a acestuia, sunt cele referitoare la traficul de migranþi, faptele care aduc atingere datelor ºi sistemelor informatice, precum ºi cele care afecteazã interesele financiare ale Comunitãþilor Europene.