Regimul vamal din Romania intra integral sub incidenta legislatiei europene

„Legislatia si cazuistica comunitara aduc in primul rand o binevenita schimbare de optica in cadrul controalelor ulterioare, menita sa asigure un echilibru de forte intre autoritate si contribuabil”, spune Mihai Petre, coordonatorul echipei de consultanta vamala din cadrul Deloitte Tax.

„Principiul proportionalitatii, al certitudinii impunerii, rolul (pro)activ al organului fiscal, buna credinta, dreptul contribuabilului de a fi ascultat sau prevalenta fondului asupra formei devin esentiale in relatia dintre autoritate si contribuabil. Nerespectarea lor de catre autoritati conduce la anularea actelor administrative”, a adaugat consultantul.

Potrivit documentului de presa remis de Deloitte, de referinta in acest sens este Decizia 2615/2009 emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care instanta a dat castig de cauza contribuabilului, pe motiv ca autoritatea fiscala nu i-a dat posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere inainte de a-l sanctiona. Practic, autoritatea a incalcat dreptul contribuabilului de a fi ascultat.

„Desi acest principiu a fost prezent in legislatia din Romania si inainte de aderare, autoritatile fiscale nu i-au acordat atentia cuvenita, in special autoritatile vamale, care de regula trimit direct contribuabililor deciziile de impunere in baza informatiilor disponibile in sistemul informatic, fara a le da posibilitatea sa-si exprime punctul de vedere inainte de sanctiune. Insa Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat puterea acestui principiu prin decizia sa, gasind un real sprijin in cazuistica europeana. Astfel, companiile pot invoca aceasta decizie in practica in toate cazurile, sporindu-i astfel puterea nu doar in instanta, ci si la momentul controlului”, spune Mihai Petre.

O alta schimbare de optica adusa de legislatia si cazuistica comunitara priveste conceptul de eroare a autoritatii vamale. Astfel, autoritatea vamala nu are voie sa impuna datorii suplimentare in cadrul unui control ulterior, daca suma de plata stabilita la momentul importului nu a fost perceputa din cauza unei erori a autoritatii vamale, contribuabilul actionand cu buna credinta.

Pe de alta parte, consultantul Deloitte Tax atrage atentia ca legislatia comunitara aduce raspunderi suplimentare si pentru contribuabili.

„Este vorba in primul rand de extinderea conceptului de debitor vamal asupra altor persoane decat importatorul”, explica Mihai Petre. „In situatiile in care avem de-a face cu bunuri introduse ilegal in Comunitatea Europeana, autoritatea vamala se poate indrepta impotriva oricarei persoane care detine aceste bunuri (chiar daca nu le-a importat), daca acea persoana stia sau trebuia (rezonabil vorbind) sa stie ca este implicata in comertul cu bunuri introduse ilegal”.

Consultantul Deloitte Tax subliniaza ca, in acest fel, legiuitorul european impune tuturor comerciantilor din Comunitate o anume responsabilitate, astfel incat sa actioneze cu prudenta, pentru a lupta impreuna impotriva fraudei si pentru a incuraja concurenta loiala in interiorul Comunitatii. In acest sens a fost emisa si decizia Curtii europene de Justitie din noiembrie 2011 (cazul Jestel), la care se adauga practica recenta a autoritatilor vamale atat din Romania, cat si din alte state membre.

„Legislatia vamala comunitara este foarte corecta fata de contribuabili in primul rand”, subliniaza in final Mihai Petre. „Romania are astfel ocazia sa invete, folosind experienta altor tari din Uniunea Europeana, tari care sunt deja bine pozitionate in comertul international. Olanda, de exemplu, prin portul Rotterdam, este recunoscuta pentru bunele practici in materie vamala, atat din perspectiva contribuabililor, cat si a autoritatilor vamale”.