De ce dam tot mai multi bani statului in loc sa muncim pentru noi si ce costuri ascund dobanzile "incredibile" la banci

Adevarul.ro: FMI va dispune de fonduri de criza in valoare de 430 de miliarde de dolari.

La trei luni dupa ce si-a adus "micuta poseta" la Davos, in fata liderilor lumii financiare, pentru a strange niste bani, Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar International, a obtinut promisiuni in valoare de 430 miliarde de dolari pentru combaterea crizei. Cu toate acestea, victoria sa este doar una partiala.

De ce dam tot mai multi bani statului in loc sa muncim pentru noi, informeaza dailybusiness.ro.

Romanii au ajuns sa munceasca 138 de zile pe an pentru a asigura cheltuielile statului, releva un studiu realizat de Centrul Independent de Studii in Economie si Drept. Expertii contactati de DailyBusiness.ro spun ca in conditiile in care statul va continua sa cheltuiasca fara noima, povara fiscala va creste si, in loc sa muncim pentru noi, vom da din ce in ce mai multi bani statului.

Nu e o coincidenta ca Guvernul a luat la verificat ANRP abia dupa ce s-a terminat Fondul Proprietatea, titreaza zf.ro.

Iulian Lepa, avocat specializat in despagubiri, sustine ca nu este o coincidenta faptul ca Parchetul a fost sesizat cu privire la neregulile din procedura de despagubire de la ANRP abia dupa ce s-a terminat Fondul Proprietatea (FP), cand nu mai exista nicio miza si nici bani in joc pentru apropiatii politici.

Capital.ro: ATENTIE la costurile ascunse de dobanzile "incredibile".

Costul serviciilor bancare a crescut recent cu pana la 60%. Bancherii incearca astfel sa isi redreseze profiturile, abandonand obiectivul cresterii cotei de piata. Comisioanele de administrare revin in forta si topesc aproape complet castigul care poate fi obtinut dintr-un depozit bancar. Impreuna cu impozitul datorat statului, comisioanele depasesc la majoritatea bancilor jumatate din dobanda cu care sunt remunerate economiile, existand si institutii financiare la care clientul ajunge sa retraga la scadenta mai putini bani decat a depus.

Cand vom putea traversa Romania pe autostrada?, scrie romanialibera.ro.

Un sfert din cei peste 800 de kilometri ce separa extremitatile Coridorului IV de transport pe teritoriul Romaniei, anume localitatile Constanta si Nadlac-Arad, nu au selectat constructorul. Romanii nu vor putea circula integral pe autostrada intre granita de est a Coridorului IV de transport pan-european, respectiv Nadlac-Arad, si cea de est la Constanta mai devreme de sase ani, arata calculele ziarului "Romania libera" coroborate cu datele Ministerului Transporturilor.