Legea de organizare si de functionare a Inspectiei Muncii a fost republicata joi, dupa ce, la finalul lunii martie, ea a suferit modificari importante. Asfel, asa cum a fost republicat, actul normativ contine si noile prevederi referitoare la cine poate fi inspector de munca, dar si la amenzile mai mari pe care le vor primi angajatorii, daca impiedica controalele sau nu indeplinesc masurile dispuse de inspectorii de munca.
Legea nr. 108/1999 privind infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii a fost modificata prin Legea nr. 51/2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 182, din 21 martie 2012. In conditiile in care schimbarile pe care le-a adus actul normativ publicat la final de martie au fost unele substantiale,
Legea nr. 108/1999 a fost republicata in Monitorul Oficial nr. 290, din 3 mai 2012.
Ce noutati exista in Legea Inspectiei Muncii?
Potrivit noilor reglementari, care au intrat in vigoare la 24 martie, impiedicarea in orice mod a inspectorilor de munca sa exercite, total sau partial, controlul prin orice actiune sau inactiune a conducatorului unitatii, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus ori a altei persoane aflate in locatiile supuse controlului constituie contraventie si se se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Mai mult decat atat, prin noua lege se mentioneaza expres ca persoanele fizice sau juridice au obligatia legala sa puna la dispozitia inspectorilor de munca documentele si informatiile solicitate de catre acestia, necesare controlului ori cercetarii evenimentului.
Aceeasi amenda de pana la 10.000 de lei va fi aplicata si persoanelor care sunt gasite la fata locului, in momentul unui control, care refuza sa dea informatii despre evenimentul cercetat de inspectorii de munca.
Tot cu o suma cuprinsa intre 5.000 si 10.000 vor fi amendate si entitatile controlate de Inspectia Muncii care nu indeplinesc sau indeplinesc partial masurile dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de inspectori.
Cine poate fi inspector de munca?
Legea Inspectiei Muncii, asa cum a fost modificata, stabileste ca functia de inspector de munca poate fi ocupata numai de persoane cu studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, stiinte juridice, stiinte economice sau in specializarile: sociologie, psihologie, medicina, administratie publica si stiinte politice.
O alta noutate pe care a adus-o actul normativ din martie da posibilitatea ca personalul Inspectiei Muncii si al inspectoratelor teritoriale de munca sa beneficieze de sprijin financiar din partea institutiei, prin suportarea sumelor necesare asigurarii asistentei juridice, in cazurile in care actele si faptele indeplinite in timpul exercitarii atributiilor de serviciu, in limitele si cu respectarea prevederilor legale, fac obiectul unor proceduri judiciare.
De asemenea, este clarificata una dintre obligatiile inspectorului de munca. Pana acum, acesta avea obligatia sa nu dezvaluie secretele de fabricatie si, in general, procedurile de exploatare, de care putea lua cunostinta in exercitarea functiei sale atat pe perioada cat era angajat, cat si dupa ce contractul de munca ii inceta, fara a se preciza pe ce perioada. In noua lege, inspectorul de munca este obligat sa pastreze secretele de fabricatie pe durata existentei raporturilor de serviciu si timp de 2 ani dupa data incetarii acestora.
Mai multe drepturi pentru inspectorii de munca
Legea nr. 51/2012 a adus completari si in ceea ce priveste drepturile inspectorului de munca. Astfel, pe langa drepturile deja existente (
despre care am scris mai multe AICI), inspectorul de munca va avea, prin lege, si dreptul de a identifice, pe baza actelor care dovedesc identitatea sau pe baza altor documente, persoanele aflate in locurile de munca sau in alte locuri supuse controlului sau cercetarii evenimentelor si sa impuna completarea fisei de identificare. Refuzul de a completa fisa de identificare se sanctioneaza cu amenda de pana la 10.000 de lei, dar nu mai mica de 5.000 de lei.
De asemenea, inspectorul de munca are dreptul sa ia declaratii scrise, singur sau in prezenta martorilor, salariatilor, angajatorilor si reprezentantilor legali ai acestora, precum si altor persoane care pot da informatii cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat.
Mai mult decat atat, pe langa drepturile pe care le aveau si pana acum, inspectorii pot dispune si interzicerea, restrictionarea sau chiar retragerea unui produs de pe piata ori rechemarea acestuia.
Totodata, inspectorii de munca isi pot desfasura activitatea de control pe tot teritoriul tarii, indiferent de locul de munca in care isi desfasoara activitatea in mod curent, in baza deciziei emise de inspectorul general de stat.
Alte modificari la organizarea institutiei
Legea nr. 51/2012 a modificat si alte aspecte ale organizarii Inspectiei Muncii. Astfel, desi institutia functioneaza in continuare ca organ de specialitate, in subordinea MInisterului Muncii, ea va fi finantata doar de la bugetul de stat, nu si prin venituri extrabugetare, cum s-a intamplat pana in martie.
De asemenea, au mai fost completate si reformulate atributiile Inspectiei Muncii, astfel incat, potrivit noii legi, institutia are urmatoarele atributii specifice in domeniul relatiilor de munca:
a) controleaza aplicarea reglementarilor legale, generale si speciale, cu privire la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca;
b) controleaza stabilirea si acordarea drepturilor cuvenite salariatilor ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca;
c) controleaza aplicarea masurilor de respectare a egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati;
d) asigura la nivel national evidenta muncii prestate in baza contractelor individuale de munca, prin registrul general de evidenta al salariatilor, precum si evidenta zilierilor si a beneficiarilor prestatiilor acestora;
e) controleaza folosirea fortei de munca, in scopul identificarii cazurilor de munca nedeclarata.
Dincolo de reformulari si clarificari, in noua lege sunt introduse si noi atributii pentru Inspectia Muncii. Spre exemplu, institutia asigura la nivel national evidenta muncii prestate in baza contractelor individuale de munca, prin registrul general de evidenta al salariatilor, precum si evidenta zilierilor si a beneficiarilor prestatiilor acestora.
De asemenea, ea primeste si transmite in sistem informatic, prin inspectoratele teritoriale de munca, datele depuse de angajatori si beneficiari referitoare la salariati si la zilieri si asigura inregistrarea contractelor colective de munca la nivel de unitati si verifica prevederile acestora.
Nu in ultimul rand, Inspectia Muncii are si atributia de a concilia conflictele de munca declansate la nivelul unitatilor.
Noua lege da in continuare posibilitatea Inspectiei Muncii sa presteze servicii si sa furnizeze date sau informatii, contra cost, insa veniturile astfel realizate nu vor mai reprezenta venituri extrabugetare pentru institutie, ci vor constitui venituri la bugetul de stat.
Urmariti sectiunea de Legislatie a AvocatNet.ro pentru a consulta Legea de organizare si de functionare a Inspectiei Muncii, republicata la 3 mai 2012.
Comentarii articol (2)