Putem reduce costul actiunii in justitie?

Desi contractele incheiate de clienti si banci poarta semnatura ambelor parti exista posibilitatea de a invoca caracterul abuziv al unor clauze contractuale si de a obtine in justitie modificarea sau eliminarea acestora. Practica arata ca aceste procese pot fi castigate, numarul de hotarari definitive si irevocabile date de instante in favoarea clientilor fiind in continua crestere.

Un aspect important pentru clientul care intenteaza o actiune in justitie este costul unui asemenea proces. Pe langa onorariul avocatului, o componenta a acestui cost este cuantumul taxei de timbru.

Modul de formulare a actiunii influenteaza direct acest cost, in sensul ca este posibila scutirea de la plata taxei de timbru. In practica s-au constatat urmatoarele doua situatii:
1. Taxarea cererii la valoare conform art. 2 alin. (1¹) Legii nr. 146/1997
2. Scutirea de la plata taxei de timbru in baza art. 15 lit. j) din Legea 146/1997

Avocatul Bogdan Dumitriu arata* ca: “Una dintre cele mai facile si des intalnite solutii pentru realizarea acestui scop este actionarea in judecata a bancii in temeiul Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori. In general obiectul unei astfel de actiuni vizeaza anularea anumitor clauze contractuale si recuperarea sumelor platite in temeiul acestora.”

Bazandu-si actiunea pe Legea nr. 193/2000, deci implicit pe dreptul la protectie al consumatorului, clientul beneficiaza de prevederile art. 15 lit. j) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, potrivit carora sunt scutite de taxa de timbru actinunile si cererile referitoare la „ (...) protectia consumatorilor, atunci cand persoanele fizice si asociatiile pentru protectia consumatorilor au calitatea de reclamant impotriva agentilor economici care au prejudiciat drepturile si interesele legitime ale consumatorilor”.

Cum art. 15 lit. j) instituie o exceptie de la regula taxarii actiunilor si a cererilor formulate in instanta, iar exceptiile sunt de stricta interpretare, Bogdan Dumitriu extrage din interpretarea literala a acestor prevederi urmatoarele conditii ce se cer indeplinite de actiunea formulata:
(i) identitate intre reclamant si consumator (sau asociatia pentru protectia consumatorului)
(ii) identitate intre parat si agentul economic,
(iii) obiectul cererii are legatura cu protectia consumatorului reclamant, respectiv vizeaza apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestuia.

Daca cererea sau actiunea indeplineste aceste conditii, atunci este scutita la taxare, caci art. 15 lit. j) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru reprezinta norma speciala in raport de restul prevederilor din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Raportat la cazul particular al contractelor de credit incheiate cu banca, observam ca aceste conditii sunt indeplinite:
1. reclamantul este clientul bancii si consumator in raport cu aceasta
2. calitatea de parat apartine unui agent economic – in speta banca
3. obiectul cererii are legatura cu protectia consumatorului, reclamantul-consumator incercand sa obtina anularea clauzelor abuzive impuse de agentul economic-banca

Odata indeplinite aceste conditii, clientul va obtine scutirea de la plata taxei de timbru si pe cale de consecinta o diminuare a costului procesului.

„Finalitatea prevederilor de la art. 15 lit. j) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru este aceea de a asigura un acces gratuit la justitie pentru consumatorii persoane fizice sau asociatiile pentru protectia consumatorilor. Avand in vedere uriasa diferenta de putere financiara intre consumatori si agentii economici, credem ca legiuitorul a urmarit prin scutirea primilor de plata taxei de timbru sa realizeze un echilibru de arme intre cele doua parti, caci, in situatia contrara, consumatorul ar fi fost reticent sa demareze un litigiu care i-ar fi epuizat rezervele banesti inca de la inceput. Pe de alta parte, legiuitorul a intentionat responsabilizarea agentilor economici prin amenintatoarea perspectiva a unor litigii numeroase, daunatoare pentru imaginea comerciala si ieftine pentru partea adversa. Prin formarea acestor conditii vitrege pentru agentul economic legiuitorul a vizat modificarea comportamentului acestora fata de consumatori.

Concluzia este ca din aceasta interpretare ad litteram rezulta ca instantei ii revine o singura obligatie – aceea de a se abtine sa taxeze justitiabili ce promoveaza actiuni prin care isi protejeaza drepturile si interesele provenite din calitatea lor de consumatori de bunuri si produse. In aceeasi situatie favorabila trebuie sa se afle si litigiile promovate in temeiul Legii nr. 193/2000, caci litigiile prin care se sanctioneaza introducerea clauzelor abuzive in contractele dintre agentii economici si consumatori sunt doar o specie a litigiilor ce vizeaza protectia consumatorului”, arata Bogdan Dumitriu.


__
*Pentru mai multe informatii despre acest subiect si modul de interpretare a prevederilor legale ce permit plasarea acestor actiuni in domeniul protectiei consumatorului va recomandam articolul avocatului Bogdan Dumitriu, Despre sfera de aplicare a prevederilor de la art. 15 lit. j) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicat in numarul 3/ 2012 din Revista Romana de Drept al Afacerilor.