Decizia CEDO cu privire la cererea introdusa de Constantin Abaluta si altii impotriva Romaniei

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a treia), reunita la 15 mai 2012 intr-o camera compusa din Josep Casadevall, presedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Ján Šikuta, Ineta Ziemele, Luis López Guerra, Kristina Pardalos, judecatori, si Marialena Tsirli, grefier adjunct de sectie, privind cererea mentionata anterior, introdusa la 20 iunie 2011, dupa deliberare, pronunta urmatoarea decizie:


1. Reclamantii, domnul Constantin Abaluta si alti 306 reclamanti ale caror nume sunt disponibile la grefa Curtii, sunt resortisanti romani, toti militari pensionati. Sunt reprezentati in fata curtii de domnul I. Olteanu, avocat in Bucuresti. Circumstantele cauzei
2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanti, pot fi rezumate dupa cum urmeaza.
3. Reclamantii, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculata potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din solda, pentru a beneficia de o pensie suplimentara. Pensia lunara de baza reprezenta aproximativ 60% din ultima solda si era achitata in intregime de la bugetul de stat.
4. Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar si pentru a corecta inegalitatile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform Hotararii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pensiile militare trebuie sa fie recalculate si incluse in sistemul public de pensii in termen de 5 luni de la data intrarii in vigoare a noii legi.
5. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil si militarilor. Pensiile acestora din urma au fost recalculate pe baza varstei la momentul pensionarii, duratei si cuantumului cotizatiilor la fondul de pensii. Durata serviciului militar a fost asimilata cu perioadele de contributie in sensul legii.
6. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala a abrogat Hotararea Guvernului nr. 735/2010, a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor si a prelungit termenul pentru punerea in aplicare a noului sistem general de pensii.
7. Reclamantii sustin ca introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora.
8. Intre timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanti, au solicitat instantelor interne de contencios administrativ anularea Hotararii Guvernului nr. 735/2010 si mentinerea vechii metode de calcul al pensiilor.
9. Dupa abrogarea hotararii sus-mentionate, instantele nationale, inclusiv curtile de apel din Cluj si Bucuresti, au respins sau au declarat inadmisibile aceste actiuni.


10. Invocand art. 1 din Protocolul nr. 1 si art. 14 din Conventie, reclamantii au sustinut ca reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilita la data pensionarii, in timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi fostii magistrati, continua sa beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.


11. Reclamantii invoca incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 si a art. 14 din Conventie, pe motivul diminuarii cuantumului pensiilor lor. Reclamantii sustin, de asemenea, ca, din cauza modificarilor legislative operate, nu au beneficiat de un recurs efectiv, care sa le fi permis sa se planga de situatia in cauza si sa pretinda redresarea acesteia.
12. Curtea nu considera necesar sa se pronunte cu privire la existenta in dreptul intern a unui recurs efectiv si asupra obligatiei reclamantilor de a-l exercita, atat timp cat plangerea este inadmisibila, pentru motivele prezentate in continuare.
13. Curtea reaminteste ca, desi art. 1 din Protocolul nr. 1 garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii unei case de asigurari, acest lucru nu poate fi interpretat ca dand dreptul la acordarea unei pensii intr-un cuantum determinat [a se vedea, in special, Skorkiewicz impotriva Poloniei (dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999, Jankovic impotriva Croatiei (dec.), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X, Kuna impotriva Germaniei, (dec.), nr. 52.449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas impotriva Spaniei (dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, si Maggio si altii impotriva Italiei, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 si 56.001/08, pct. 55, 31 mai 2011].
14. Curtea reaminteste, de asemenea, ca statele parti la Conventie dispun de o marja de apreciere destul de larga atunci cand este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Intrucat adoptarea legilor in vederea stabilirii echilibrului intre cheltuielile si veniturile statului implica, de regula, o examinare a aspectelor politice, economice si sociale, Curtea considera ca autoritatile nationale sunt, in principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respecta alegerea lor, cu exceptia cazului in care acestea se dovedesc, in mod evident, lipsite de un temei rezonabil [Mihaies si Sentes impotriva Romaniei, (dec.), nr. 44.232/11 si 44.605/11, 6 decembrie 2011].
15. In speta, Curtea subliniaza ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe ratiuni obiective, si anume contextul economic si corectarea inegalitatilor existente intre diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).
16. In aceasta privinta, Curtea constata ca pretinsa diminuare a pensiilor reclamantilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii in sistemul unitar prevazut de Legea nr. 263/2010 si considera ca motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate.
17. Curtea retine, de asemenea, si faptul ca reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, precum si ca perioada serviciului militar a fost asimilata perioadelor de contributie in sensul legii. In consecinta, reclamantii nu au pierdut pensia care le era datorata in temeiul contributiilor la buget varsate in timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era sustinuta integral de la bugetul de stat si care reprezenta un avantaj de care reclamantii beneficiasera anterior datorita naturii profesiei lor [a se vedea, mutatis mutandis, Frimu si altii impotriva Romaniei, (dec.), nr. 45.312/11, 7 februarie 2012)].
18. In ceea ce priveste diferenta de tratament in raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteste ca o distinctie este discriminatorie in sensul art. 14 din Conventie daca ii lipseste o justificare obiectiva si rezonabila.
19. In speta, Curtea sustine ca faptul ca alte categorii sociale se bucura in continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor tine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
20. Avand in vedere aceste elemente, Curtea considera ca masurile criticate de reclamanti nu au fost de natura sa ii faca pe acestia sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate, si reclamantii nu au fost in mod nejustificat discriminati in raport cu alti pensionari.
21. Reiese ca cererea trebuie respinsa in temeiul art. 35 § 3 si 4 din Conventie.

Pentru aceste motive, Curtea, in unanimitate, declara cererea inadmisibila.


Josep Casadevall, presedinte

Marialena Tsirli, grefier adjunct