ACCES GRATUIT
Rectificarea bugetara. S-a taiat de la investitii sau s-a taiat din risipa?
Guvernul a aprobat rectificarea bugetara. Ideea conform careia s-a taiat de la investitii pentru a se mari cheltuielile sociale trebuie pusa sub semnul intrebãrii din cel putin cateva motive fundamentale.
Articolul continuă mai jos
Articol scris de Cristian Socol, conferentiar universitar si editor asociat la Revista de Economie Teoretica si Aplicata.
Ca diminuarea investitiilor are implicatii negative asupra cresterii economice, ca Romania are nevoie de masuri de incurajare a cresterii PIB, in special de investitii publice cu valoare adaugata mare, da, sunt de acord. Asa scrie la manual.
Dar aceste afirmatii sunt corecte in conditiile unei economii normale. Totusi in economia romaneasca investitiile publice nu sunt prioritizate (se incearca acum printr-un program convenit cu FMI si BM), investitiile publice au efecte de multiplicare redusa (multiplicatorul estimat al investitiilor publice este de 0,5), investitiile publice nu se fac pe baza unor calcule de oportunitate/ eficienta. A te plange de lipsa unor astfel de investitii (a se citi risipa) este cel putin ciudat.
Dar sa mergem la cifre si sa vedem care a fost impactul investitiilor publice in ultimii ani in Romania. Pentru a pastra neutralitatea demersului meu va invit sa mergem la capitolul analiza investitiilor publice din ultimul Raport al Consiului Fiscal (disponibil la
http://www.consiliulfiscal.ro/Raport2011.pdf). Citim acolo cum anul 2011 (bine, boala este mai veche) a consemnat slabiciuni semnificative in procesul de programare bugetara.
Mai stim ca statul a initiat in ultimii ani peste 40.000 de proiecte de investitii publice si ca a risipit banii pe sali de sport pentru persoanele in varsta, bazine de inot platite dar neincepute sau pe locuri de joaca pentru “copiii” de peste 80 de ani.
Mai punem ca Romania a avut in ultimii 12 ani cea mai mare pondere a investitiilor publice in PIB dintre tarile UE 27 si cu toate acestea efectele de multiplicare in economie sunt aproape nule. Impactul asupra cresterii economice, incasarilor bugetare sau crearii locurilor de munca este marginal. Infrastructura este precara.
Toate acestea ne fac sa ne intrebam? Ce alegem – investitii publice mai mici cu eficienta mai mare sau investitii publice mai mari cu eficienta mai mica? O sa spuneti ca alegeti a treia varianta investitii publice mari cu eficienta ridicata sau a patra – facilitati/garantii extinse pentru stimularea sectorului privat. Sunt de acord cu varianta aleasa de dv (a treia sau a patra), pe termen mediu. Pe termen scurt, totusi, cred ca putem accepta reducerea risipei – adica reducerea cheltuielilor de investitii neprioritizate si atingerea unei tinte mai mici de deficit si cresterea acestor cheltuieli dupa prioritizare, atunci cand aceste investitii au efecte de multiplicare mai mari.
Poate Opinia Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetara (disponibila pe www.consiliulfiscal.ro) sintetizeaza mai bine ceea ce am scris eu aici. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal considera ca formularea transparenta a bugetului de investitii pornind de la o analiza a portofoliului existent de proiecte si rationalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe baza multi-anuala a finantarilor aferente pot conduce la o eficienta economica mai ridicata a acestora in pofida alocarilor ceva mai reduse, rezervele de eficienta in acest sens fiind foarte ridicate.
Articol preluat de pe www.contributors.ro
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (1)