ACCES GRATUIT
Legislatia fiscala intre dorinta si realitate - Episodul 4
Mica incursiune in sistemul de impozitare al caștigurilor de capital. "Este o tragi-comedie: plangi dupa bani si razi de cei care stau la rand sa ia bilete" - cam asa era definitia data filmelor proaste pe vremea copilariei mele. O astfel de tragi-comedie ne-a fost servita de mass-media locala saptamana trecuta, partea hazlie fiind reprezentata de discutia internabila purtata in jurul unor milioane pierdute de investitorii care au ales - cu buna stiinta - sa-si puna banii intr-o pușculita inregistrata in British Virgin Islands.
Articolul continuă mai jos
Tragedia este, in opinia mea, faptul ca din toata aceasta discutie lipseste partea nevazuta a icebergului, care ne arde (sau ne racoreste ) la buzunare pe toti cei care platim impozite in aceasta tara, nu doar pe saracii investitori ale caror milioane s-au evaporat precum apa din Marea Caraibelor: impozitarea castigurilor din astfel de investitii!
Dar cum functioneaza sistemul de impunere al acestor castiguri?
Conform art. 67, alin. (3), lit. a) din Codul Fiscal, toti cei care obtin castiguri din tranzactionarea de titluri de valoare pe pietele externe sunt obligati sa depuna trimestrial o declaratie de impozit in care sa informeze autoritatile fiscale romane despre castigurile obtinute si sa plateasca un impozit de 16% pe aceste sume. Codul fiscal prevede chiar posibilitatea ca eventualele pierderi inregistrate in anumite tranzactii sa fie compensate cu profiturile obtinute din alte tranzactii, impozitul fiind calculat doar pe castigul net. De asemenea, se face si o regularizare anuala, iar in situatia in care in impozitul final datorat este mai mic decat suma platilor anticipate trimestriale contribuabilul are dreptul la o restituire de impozit de la autoritatile fiscale.
Teoria este frumoasa, intrebarea care se pune este insa urmatoarea: cati dintre cei care obtin astfel de castiguri respecta aceste reguli, avand in vedere ca statele in care intermediarii de astfel de operatiuni au sediul (i.e. pusculitele de care vorbeam mai devreme) sunt de cele mai multe ori din categoria paradisurilor fiscale care nu au semnat acorduri de schimb de informatii cu Romania?
Dupa parerea mea, gradul de conformare al acestor (potentiali) contribuabili tindevertiginos catre zero. Pe ce ma bazez cand spun asta? Pe faptul ca in 2011 dintr-un total de 181,6 mld lei, total venituri bugetare, categoria ”Alte impozite pe venit, profit si castiguri de capital” contribuie cu numai 0.7 mld lei. Dar atentie, aici se incadreaza si impozitele pe castigurile realizate din astfel de operatiuni efectuate in Romania, care de regula nu scapa netaxete, impozitele fiind retinute si virate la fisc de catre brokerii locali. si care, in opinia mea reprezinta mare parte din aceasta suma, alaturi de impozitele pe tranzactiile imobiliare retinute si virate de catre notari si de cele din vanzarea participatiilor la societatile inchise din Romania care nu se pot inregistra la Registrul Comertului fara dovada platii impozitului.
Asadar, ce-i de facut?
Aici, din pacate, nu exista solutii la indemana si usor de implementat, modificarile in legislatie neputand sa fie de prea mare folos.
Lupta cu paradisurile fiscale ia forma unui razboi de gherila si este dus de autoritatile fiscale din majoritatea tarilor lumii. in plus, metodele nu sunt intotdeauna cele mai ortodoxe, vezi cazul de acum cativa ani cand fiscul german a ”mituit” un functionar al unei banci din Liechtenstein pentru a obtine lista cu rezidentii germani care detineau in conturile acelei banci sume importante, netrecute in declaratiile de impozit.
Citeste masurile pe care le propune Gabriel Sincu in articolul postat pe blogul lui.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (2)