Epurarea lingvistica efectuata de autoritatile regimului din Transnistria, care, in comunicatul CEDO este definit ca o o entitate separatista nerecunoscuta care s-a divizat de Moldova in septembrie 1990., s-a desfasurat pe mai multe planuri:
- obligativitatea scrierii limbii romanesti cu caractere chirilice, interzicerea alfabetului latin;
- inchiderea scolilor in care se utiliza alfabetul latin;
- evacuarea unor copii si profesori din Liceul Stefan cel Mare si Evrica, impiedicarea accesului in Liceul Alexandru cel Bun,
- hartuirii continue, vandalizarea sediilor scolilor, intimidari de orice natura, precum amenintarea parintilor cu pierderea locurilor de munca sau cu decaderea din drepturile parintesti, abuzuri verbale.
- diminuarea voita a calitatii invatamantului in limba romana, prin nenumarate restrictii. nefurnizarea de fonduri, lipsea localurilor adecvate, obligarea parcurgerii drumurilor lungi pana la unitati de invatamant, verificarea ghiozdanelor, controale de identitate si acte de hartuire diverse.
Conform comunicatului de presa al CEDO, intre 2002 si 2009, numarul elevilor din liceele Evrica si Alexandru cel Bun practic s -a injumatatit si, intre 2000 si 2009, numarul elevilor din liceul Stefan c el Mare s-a redus cu trei sferturi.
Jurisdictia Rusiei
Analizand Cauza Catan si prin analogie cu precedentul Ilascu si Altii contra Moldovei si Rusiei, Cauza nr. 48787/99, Hotararea din 8 iulie 2004, in Cauza Catan, CEDO si-a mentinut constatarea de fapt facuta in hotararea Ilascu conform careia in perioada 2002-2004 „RMN” - „Republica Moldoveneasca - Nistreana”a fost in stare sa supravietuiasca doar datorita sprijinului militar, economic si politic venit din partea Rusiei. Astfel, Curtea a decis cu o majoritate de 16 voturi la unu, ca faptele de care se plang reclamantii in cazul de fata tin de jurisdictia Rusiei.
Jurisdictia Moldvei
Tinand seama de jurisprudenta Ilascu, Curtea a stabilit ca Guvernul Republicii Moldova nu a sprijinit regimul separatist si a luat toate masurile politice si juridice pe care le avea la dispozitie pentru a restabili controlul asupra teritoriului Transnistriei.
Hotararea pronuntata
Astfel, in opinia CEDO, expusa prin Comunicatul de presa, Curtea nu a considerat necesar sa determine si existenta unui control detaliat din partea Rusiei asupra politicii si actiunilor administratiei locale subordonate ei. Rusia este de fapt responsabila de violarea dreptului reclamantilor la instruire deoarece „RMN” nu ar fi supravietuit fara suportul sau continuu de natura militara, economica si politica.
In concluzie, citand din Comunicatul de presa, Curtea a considerat ca inchiderea fortata a scolilor reclamantilor si masurile de hartuire care au urmat constituie ingerinte in dreptul reclamantilor de a avea acces la institutiilede invatamant existente la acel moment precum si in dreptul lor de a fi instruiti in limba lor nationala. Nu exista dovezi care ar sugera ca aceste masuri urmareau un scop legitim.
Curtea a acordat satisfactie echitabila, de asemeni, pentru aplicanti.
Comentarii articol (12)