Locul arbitrajului

Articol scris de Dr. Cosmin Vasile, Partner si Nicoleta Boboc, Senior Associate 

Trebuie inteles inca de la inceput ca semnificatia sintagmei „locul arbitrajului” nu este aceea de a desemna teritoriul, locatia, spatiul fizic unde arbitrajul isi poate desfasura activitatea, termenele de judecata, ci desemneaza locul tarii in care sentinta arbitrala este data. Atat in arbitrajul national, cat si in cel international, partile au libertatea sa aleaga locul unde se va desfasura arbitrajul. Partile sunt libere asadar sa aleaga teritoriul altui stat ca loc al arbitrajului decat cel al nationalitatii partilor, sau sa pastreze locul arbitrajului pe teritoriul tarii a carei nationalitate partile o au.

Locul arbitrajului confera deci nationalitatea hotararii arbitrale pronuntate. Hotararea arbitrala va fi de exemplu o hotarare arbitrala franceza, daca locul arbitrajului a fost Paris, chiar daca partile au fost de nationalitate romana de exemplu si chiar si legea aplicabila a fost legea romana. O hotarare arbitrala va fi romana daca locul arbitrajului ar fi Romania, indiferent deci de nationalitatea partilor sau de limba sau legea aplicabila.

Importanta locului arbitrajului devine evidenta atat pe parcursul procedurii arbitrale, cat si ulterior pronuntarii hotararii arbitrale. Pe parcursul procedurii arbitrale locul arbitrajului determina legea procedurala aplicabila procedurii. De cele mai multe ori, partile sunt preocupate sa aleaga legea aplicabila raportului juridic dintre parti, fara a alege si legea procedurala.

Ori de cate ori partile nu au ales si legea procedurala aplicabila, aceasta va ramane la discretia arbitrului. Cu toate acestea, tendinta dominanta in determinarea legii procedurale aplicabile ramane legea locului arbitrajului. In arbitrajul international, tendinta contemporana coincide intr-o mare masura cu tendinta instorica, veche, anume ca este nerecomandat ca partile sa aleaga drept lege aplicabila alta decat cea de la locul arbitrajului.

Tot in legatura cu cele doua concepte, locul arbitrajului si legea procedurala aplicabila, indiferent de legea procedurala aleasa de parti sau determinata de arbitru la aprecierea acestuia, un principiu general acceptat este acela ca legea care va prevala peste legea aleasa de parti sau determinata de arbitru consta in normele de procedura de ordine publica ale jurisdictiei unde actiunea in anulare se judeca, sau unde hotararea arbitrala se pune in executare.

Locul arbitrajului este deci important, pentru ca in functie de nationalitatea hotararii arbitrale date de locul arbitrajului, hotararea arbitrala se poate ataca sau nu prin actiune in anulare in fata instantelor judecatoresti. Potrivit Conventiei de la New York pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine incheiata in anul 1958, sentinta arbitrala este obligatorie potrivit prevederilor legii tarii in care a fost pronuntata.

De asemenea, pentru ipoteza in care o hotarare arbitrala straina este executata pe teritoriul altui stat, spre exemplu statul a carui nationalitate partile o au, hotararea arbitrala straina va trebui recunoscuta in primul rand pe teritoriul unde se executa si apoi obtinuta incuviintarea executarii acesteia. Pentru procedura de recunoastere si executare a sentintelor arbitrale straine este aplicabila tot Conventia de la New York.

In fine, mentionam cu simpla alegere a locului arbitrajului ca fiind teritoriul unui stat strain fata de statul nationalitatii partilor nu transforma arbitrajul intr-unul international doar pentru acest motiv. Opinia dominanta in doctrina de specialitate este ca internationalitatea arbitrajului este data de caracterul international al situatiei litigioase, de elementele intrinseci ale litigiului. Explicite in acest sens sunt si dispozitiile art. 399 C. proc. civ., potrivit carora un litigiu arbitral care se desfasoara in Romania este socotit international daca s-a nascut dintr-un raport de drept privat cu element de extraneitate.

In final mentionam faptul ca o hotarare arbitrala romana este supusa caii de atac a actiunii in anulare, pentru motivele limitativ prevazute in codul de procedura civila. Limitele acestor motive determina in practica solutii rare de desfiintare a hotararilor arbitrale, care devin astfel definitive si obligatorii pentru parti.

De retinut in final este ca de locul arbitrajului depind atat legea procedurala aplicabila, caracterul national al hotararii arbitrale pronuntate, caracterul obligatoriu al acesteia si posibilitatea de desfiintare cat si recunoasterea si/sau punerea in executare a sentintei arbitrale. Alegerea locului arbitrajului este deci unul dintre elementele esentiale pe care partile trebuie sa il aiba in vedere cand aleg arbitrajul ca forma de solutionare a disputelor.