UPDATE: LIVE TEXT Afla ce se discuta chiar acum la conferinta "Noul cod de procedura civila - intelegere si aplicare"!

Iata cele mai importante declaratii din cadrul conferintei:

Prof. Univ. Dr. Traian Briciu

Reasezarea competentei materiale a instantelor - principalele probleme si chestiuni care ar putea generea dificultati

• NCPC traseaza competenta materiala a instantelor pe niste baze traditoniale in procedura civila romana
• Principala modificare este legata de ridicarea tribunalului la nivel de instanta
• Pana acum, in lipsa unei competente exprese, competenta vine judecatoriei, de-acum vine a tribunalului
• De ce s-a vrut ca tribunalul sa fie instanta cu plenitutine de competenta? La nivel de principiu, speranta logica era ca toate sa ajunga in recurs la ICCJ, care isi va realiza rolul de instanta de casare. Intr-o logica fireasca, ar trebui sa conduca la unificarea practicii, iar instantele de fond inteleg ca trebuie sa se supuna unei jurisprudentei
• Limitele modificarii: la nivel declarativ, asta s-a dorit, totul sa se duca la tribunal
• Pe de alta parte, art. 94 ofera multe exceptii de la regula, sunt destule pricini care scapa tribunalul, precum dispozitiile care sunt in materii speciale: divorturi sau altele care raman la judecatorie
• Mai sunt si alte limite care au aparut ulterior: prin Legea nr. 2/2013 de degrevare a instantelor judecatoresti s-a eliminat, intr-o serie de materii, comeptenta curtii de apel: unele dintre pricinile care incep la tribunal nu sunt prevazute cu cerere de recurs, iar tot ce incepe la judecatorie clar sunt fara drept de recurs
• Sunt si litigii care isi vor schimba structura din perspectiva competentei: prevederea va afecta litigiile de proprietate intelectuala
• O alta modificare importanta se refera la modalitatea de determinare a competentei dupa valoare
• Legiutorul a sinstetizat regulile, a selectat din ele pe cele pe care le-a considerat acceptabile si a creat o sectiune noua pentru a nu mai fi incertitudini in ceea ce priveste modalitatea de determinatre a competentei dupa valoare
• S-a rezolvat problema care genera controverse: ce facem cu dobanzile si penalitatile: Art. 98 clarifica problema de un mod transant, stabilind lucrurile in favoarea tezei conform careia accesoriile nu se iau in calcul indiferent de scadenta, indiferent cat de mari ar fi ele
• O alta chestiune care se rezolva este cea a probelor: se ia dupa inscrisuri sau dupa grila notarilor publici? NCPC stabileste o regula de principiu: valaorea se stabileste dupa inscrisurile prezentate si explicatiile date de parti
• Tot in sprijinul acestei simplificari a stabilirii competentei dupa valoare, se rezolva o problema interesanta: NCPC pastreaza regula vechiului cod in caz de accesorii
• Ipoteza existentei unor capete de cereri principale dar care atragaeau comeptenta materiala era diferita
• NCPC prevede ca daca ambele capete de cerere sunt principale, atunci se merge pe sistemul vechiului cod. Dar, daca sunt capete de cerere pe un titlu comun, avand aceleasi cauze sau in stransa legatura, atunci se vor judeca impreuna la instanta care genereaza competenta cea mai inalta. In acest fel, se rezolva o problema delicata care nu era rezolvata in vechiul cod

Cosmin Vasile, Partener Zamfirescu Racoti Predoiu

• Daca trebuie sa spun o fraza despre NCPC: NCPC este codul justitiabilului diligent sau responsabil – aceasta fraza sintetizeaza esenta NCPC
• Incepand din 2007, mergand pana in 2010, la mica reforma, in cuprinsul expunerilor de motive se regaseste obsesiv scopul urmarit de legiuitor: primul deziderat ar fi celeritatea, al doilea ar fi practica unitara si suplinirea hibelor – practica neunitara fiind una din hibe
• In acest context, veti gasi ideea si scopul responsabilizarii partii pentru propriul proces: s-a stabilit un regim procesual mai sever, mai strict in procesul civil
• Legat de ideea unui regim mai sever pentru cel care nu respecta regulile, cele 3 idei sunt urmatoarele:
• Art 83 si 84 stabilesc obligatia partii, persoana fizica sau juridica, ca la rdactarea cererii de recurs sa fie asistata sau reprezentata numai de avocat, singura exceptie de la aceasta regula vizeaza situatia celui care este licentiat in drept
• Prima intrebare: ce natura juridica are norma care obliga partea? O tentatie ar fi sa spui ca e o masura de protejare a acelei parti
• Interesul ocrotit de aceasta norma: realitatea a aratat ca instantele sunt sufocate de cai extraoridanre de atac in principal datorita lipsei de stiinta a partii care le formuleaza. Al doilea argument colateral: se realizeaza un pas contra avocvaturii clandestine
• Incalcarea acestei dispozitii va juca si contra persoanei reprezentate
• Cea mai complicata intrebare: daca nulitatea absoluta si neconditionata poate fi acoperita, partea face greseala, dar pana sa se ajunga la termenul de judecata, un avocat explica ce este pe cale sa se intample, partea acorda mandat avocatului si acopera nulitatea respectiva. Aceasta nulitate poate fi acoperita chiar daca este neconditionata si abolsuta
• A doua chestiune: textul art. 222 din codul de procedura civila care stabileste niste conditii mai stricte si mai severe
• Procedura verificarii cererii si regularizarii. Ce vrea sa insemne aceasta regularizare si care este continutul obligatoriu al cererii de chemare in judecata si ce acte trebuie s-o insoteasca?
• Pentru ipoteza in care partea nu se conformeaza obligatiei legale, se stabileste o procedura in care judecatorul obliga partea sa se conformeze in maximum 10 zile
• Problema este urmatoarea: art. 196 stabileste ca cererea care nu cuprinde elemente, precum numele si prenumele partii, obiectul cererii sau semnatura este nula. Ce se intampla cu celelalte elemente ale cererii?

Aniela Ionescu Badita, Avocat Partener Badita & Pop

Obligativitatea informarii cu privire la mediere

• Un aspect important si controversat il reprezinta introducerea obligativitatii informarii asupra medierii
• Atentie: prin modificarile legislative nu s-a introdus obligativitatea medierii, ci a infomarii, astfel ca nu se restrictioneaza accesul la justitie, asa cum a fost vehiculat pana acum
• Legiuitorul a procedat corect cand a introdus aceasta modificare legislativa, scopul urmarit fiind informarea justitiabililor asupra medierii
• In opinia mea, trebuie sa avem mare grija la modul in care se va aplica aceasta chestiune
• Prin noua obligatie introdusa, s-a urmarit degrevarea instantelor de judecata, precum si a cresterii calitatii actului de justitie
• Medierea nu trebuie vazuta ca un aspect negativ
• Prin OUG 90/2012 si OUG 4/2013 s-a instituit obligativitatea informarii, adica partile sunt obligate sa faca dovada ca au parcurs procesul de informare asupra medierii
• Inadmisibilitatea cererii se va aplica doar proceselor incepute dupa 1 august 2013 – este si un temern luat in sensul de a se vedea cum vor decurge lucrurile pana atunci
• Pana la acel moment, exista alte sanctiuni procedurale: art. 187 din NCPC care spune ca in acest interval, pana la 1 august, instantele pot dispune sanctiunea amenzii, de la 100 la 1000 lei, dar doar in anumite conditii: in cazul in care partea a acceptat medierea, dar nu s-a prezentat la sedinta
• Pentru a tine acea sedinta, mediatorul trebuie sa aiba toate partile implicate in conflict la el in birou. Aceasta situatie este aproape imposibila, de unde rezulta primul neajuns al acestei proceduri: din momentul in care reclamantul nu se poate prezenta cu celeltalte parti, el nu are la indemana decat un alt mijloc: sa incheie un contract de premediere cu mediatorul, ceea ce inseamana un onorariu pe care il va plati mediatorului
• Deci exista niste costuri, desi legea prevede ca sedinta informare este gratuita
• In cele mai multe litigii, solutionarea printr-o procedura necontencioasa inseamna pastrarea relatiilor de colaborare dintre parti si de depasire a neajunsurilor
• Vor aparea numeroase probleme in practica de la 1 august, de cand esti obligat sa te duci la mediator 
• Multi avocati au avut o atitudine negativa, insa este o chestiune pozitiva atata vreme cat o vom gestiona asa cum trebuie, respectiv fara excese
• In ceea ce priveste discutiile privind accesul la justitie: atata vreme cat judecatorul poate da un termen pana la care sa se realizeze imformarea, deci cererea nu se respinge imediat, nu putem vorbi de restrictionare la justitie
• Prin Legea nr. 82 este introdus chiar si un termen, de 15 zile, in care sa se realizeze procedura de informare
• Pentru parat nu exista sanctiune, doar in situatia in care a acceptat medierea. Sanctiunea ar fi asupra reclamentului, iar asta doar in situatia in care se aplica de la 1 august

Lucian Tanase, Managing Associate Reff & Asociatii

Procedura in fata primei instante

A. Sesizarea instantei

1. Continutul cererii de chemare in judecata – art. 194-198 NCPC

• Reglementare mult mai detaliata decat cea anterioara cu privire la: elementele de identificare a partilor si reprezentantilor lor legali si conventionali, determinarea obiectului cererii, mijlocele de proba
• Reglementarea expresa a cumulului capetelor de cerere – trimitere la art. 99 din NCPC
• Extinderea elementelor a caror lipsa atrage nulitatea cererii: motivele de fapt ale acesteia – art. 196 NCPC

2. Inregistrarea cererii de chemare in judecata – art. 199 NCPC

• Determinarea momentului de inceput al procesului – art. 192 (2) NCPC
• Inregistrarea cererii are loc prin aplicarea stampilei de intrare
• Problema cererilor depuse prin posta electronica sau fax – cand se considera ca au fost depuse – la momentul transmiterii catre instanta sau la data inregistrarii propriu-zise
• Procedura prealabila a participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii

3. Modificarea cererii de chemare in judecata – art. 204 NCPC

• Poate avea loc pana la primul termen de judecata la care reclamantul este legal citat
• Dupa acest termen – doar cu acordul partilor

B. Procedura de regularizare a cererii

• Are ca obiect verificarea de catre completul caruia i s-a repartizat cauza indeplinirii cerintelor legale

C. Fixarea termenului de judecata

Cercetarea procesului – cadru general

• NCPC defineste ce se intampla in aceasta faza. Legat de aceasta faza, NCPC introdusese si posibilitatea de a te judecata in camera de consiliu, insa Legea de degrevare a instantelor a stabilit ca aceasta prevedere se aplica abia din 2016
• Astfel, sedintele se vor desfasura ca si pana acum, in sedinta publica
• Responsabilitatea instantei de a estima durata cercetarii procesului prin incheiere
• Prioritatea proceselori in care partile sunt asistate sau reprezentate de avocat sau consilier juridic
• Se modifica la termenul in cunostinta - daca pana acum citatia trebuia inamanta personala, acum se poate si atunci cand citatia a fost inmanata reprezentantului conventional sau personal insarcinate cu primirea corespondentei
• Se reglementeaza inregistrarea sedintei de judecata si posibilitatea transcrierii inregistrarii celor ce s-au discutat
• NCPC reglementeaza regimul incheierilor judecatoresti pentru prima oara
• Recomandarea medierii de catre judecator atrage obligatia de a participa la sedinta de informare

Cercetarea procesului – exceptiile procesuale

• Se reglementeaza mult mai detaliat exceptiile procesuale, NCPC le defineste
• Concret, se reglementeaza regimul exceptiilor procesuale relative si al celor absolute
• Judecatorul decide ordinea de solutionare a exceptiilor in functie de efectele lor
• Unirea exceptiilor cu administrarera probelor respective cu fondul cauzei

Cercetarea procesului – Administrarea probelor

• Modificari privind sarcina probei
• Conditii mai stricte in ceea ce priveste propunerea probelor: decaderea, principala sanctiune
• Reglementarea expresa a conventiilor asupra admisibilitatii sau sarcinii probelor
• Reglementarea mai clara si detaliata a categoriilor de inscrisuri si a puterii lor doveditoare
• Puterea doveditoare a inscrisurilor autentice
• Reglementarea folosirii ca mijloace de proba a inscrisurilor pe suport informatic sau a inscrisurilor in forma electronica
• Reglementarea regimului copiilor de pe inscrisuri
• Modificari privind data certa a inscrisurilor sub semnatura privata
• Noi exceptii la inadmisibilitatea dovezii cu martori
• Persoanele excluse de la marturie: cei aflati in dusmanie sau in legaturi de interese cu vreuna dintre parti
• Modificari privind admisibilitatea probei cu martori
• Reglementarea mai detaliata a expertilor parte
• Sanctiune pentru lipsa formalitatii multiplului exemplar si bun si aprobat
• Eliminarea posibilitatii de a lua interogatoriul reprezentantului legal al persoanei juridice
• Sanctiune pentru partea care impiedica efectuarea expertizei
• Termenul de depunere al expertizei -10 zile inainte de termenul de judecata
• Modificari privind procedura de asigurare a probelor
• Posibilitatea constatarii de urgenta a unei stari de fapt doar cu concursul executorului judecatoresc

Dezbaterea fondului si pronuntarea hotararii

• Se reglementeaza ca faza distincta a judecatii etapa dezbaterii fondului
• Dezbaterea fondului are loc la un termen stabilit in acest sens de instanta
• Dezbaterea fondului poate avea loc la acelasi termen la care s-a inchis cercetarea procesului doar daca partile sunt de acord
• Partile pot depune concluzii scrise cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru dezbaterea fondului
• La inchiderea dezbaterilor, partile pot depune completari la notele scrise depuse anterior
• Amanarea pronuntarii doar in cazuri justificate pentru un termen de 15 zile
• Posibilitatea instantei de a acorda un termen de executare sau de a obliga paratul la plata sumelor datorate periodic, exigibile dupa introducerea cererii

Liviu-Alexandru Viorel, Avocat Musat si Asociatii

Pilonii procesului civil. Solutii practice rezultand din aplicarea si inteferenta principiilor fundamentale

• Noua reglementare – codificare a principiilor;
• prima chestiune – principiile pot fi clasficate din mai multe puncte de vedere: unele privesc procesul civil, altele caile de atac, altele executarea silita;
• Alte principii sunt specifice unor institutii – ex. in materie de competenta art. 122 NCPC impune ca regulile noi de competenta sa fie stabilite numai prin normele NCPC – regula recent incalcata de art. XXI din Legea nr. 2/2013 prin care s-a modificat competenta in materia conflictelor individuale de munca;
• Interdependenta principiilor;
• Rol activ vs. disponibilitate in cazul interventiei fortate in cauza, din oficiu –– art. 78-79 NCPC;
• Limitarea rolului activ prevazuta de art. 22 alin. (5) NCPC;
• Recalificarea cererii de chemare in judecata;
• Ar putea judecatorul sa renunte la o exceptie invocata din oficiu?
• Referirea la cercetarea procesului din art. XII din Legea 2/2013 vizeaza numai locul desfasurarii procesului, nu intreaga Sectiune a 2-a (Cercetarea procesulu”) a Cap. II, A Titlului I, a Cartii a II-a a NCPC;
• Legea nu indreptateste judecatorul sa intervina intempestiv in proces, dezechilibrand raporturile de forte, recomandand partii sa  invoce o exceptie relativa;
• Principiul disponibilitatii – pot sa stabileasca partile ca anumite litigii sa se desfasoare fara citarea partilor? Eu cred ca nu, pentru ca citarea presupune tocmai respectarea unor principii fundamentale ale procesului civil – contradictorialitatea, dreptul la aparare, dreptul la un proces echitabil;
• Pornind de la unele dispozitii ale noului Cod din materia nulitatii, exceptiilor, contestatiei in anulare se contureaza un nou pilon al procesului civil – acela al invocarii deodata a unor aparari, exceptii, motive.

Georgeana Viorel, judecator Judecatoria Ploiesti

Dificultati referitoare la procedura scrisa, identificate in practica judiciara. Posibile solutii

• Procedura verificarii si regularizarii cererii de chemare in judecata a generat deja multe controverse in practica;
• Prima problema: dispozitille art. 200 alin. (3) NCPC: se citeaza sau nu reclamantul la anularea cererii?
• Opinia majoritara care s-a conturat in practica este ca reclamantul nu va fi citat la anularea cererii. In sustinerea acestei opinii se invoca urmatoarele argumente: se aplica dispozitiile din materie necontencioasa, care instituie regula citarii facultative a partilor (in procedura scrisa se aplica regulile procedurii necontencioase); textul prevede expres ca reclamantul va fi citat la solutionarea cererii de reexaminare [art. 200 alin. (6) NCPC] se asigura, astfel,  respectarea dreptului la aparare al reclamantului prin citarea acestuia de catre completul care solutineaza cererea de reexaminare
• A doua opinie, minoritara: reclamantul va fi citat – in motivarea acestei opinii, se invoca dispozitiile art. 153, daca textul nu distinge, urmeaza sa se aplice regula generala a citarii partilor;
• Consider ca se va anula cererea fara citare, dreptul la aparare al reclamantului fiind pe deplin respectat intrucat in ipoteza in care se formuleaza cerere de reexaminare va fi citat si va avea posibilitatea sa isi sustina argumentele cu privire la viciile cererii sale;
• Cum va proceda judecatorul cand primeste o cerere de preschimbare a termenului de regularizare – termen de recomandare?
• Au fost identificate in practica mai multe opinii – se stabileste prin rezolutie de catre judecatorul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza ca cererea este inadmisibila, intrucat nu s-a ajuns la faza judecatii; se citeaza partile pentru a se pune indiscutie inadmisibilitatea cererii; se aplica pentru identitate de ratiune dispozitiile art. 230 NCPC referitoare la preschimbarea primului termen de judecata; se primeste cererea la dosar si se pune in discutie la primul termen de judecata;
• Nu se pot cita partile pentru a pune in discutie o eventuala inadmisibilitate intrucat ne aflam in procedura scrisa – cand se poarta doar o corespondenta intre instanta si parti; nu se pot aplica prin analogie nici prevederile art. 230 NCPC, deoarece acestea se refera la primul termen de judecata, iar primul termen de judecata nu a fost stabilit inca in cauza;
• Cum se interpreteaza dispozitiile art. 200  raportate la art. 194-197 NCPC. Pentru lipsa caror mentiuni se va anula cererea de chemare in judecata?
• Prima opinie – pentru lipsa oricaror elemente de la art. 194, a doua opinie, pentru lipsa mentiunilor prev. la art. 196-197 NCPC intrucat doar acestea instituie cazuri de nulitate neconditionata, restul mentiunilor de la art. 194 sunt prevazute sun sanctiunea nulitatii virtuale – de acord cu o opinie deja exprimata in cadrul conferintei;
• Cum se va proceda daca in termenul de 10 zile acordat reclamantului pentru complinirea lipsurilor acesta formuleaza cerere de reexaminare taxa judiciara de timbru sau timbru judiciar?
• Se aplica in procedura ordonantei de plata dispozitiile referitoare la verificarea si regularizarea cererii de chemare in judecata?
• In cazul in care in procedura ordonantei de plata creditorul nu ataseaza dovada comunicarii somatiei, potrivit dispozitiilor art. 1016 alin. (2) teza a-II-a cererea se va respinge ca inadmisibila. Poate fi invocata inadmisibilitatea din oficiu sau, avand in vedere ca este o procedura prealabila, se completeaza cu dreptul comun si nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare?

Alexandru Dimitriu, Avocat Partener Piperea si Asociatii

Nulitatea actelor de procedura si termenele procedurale

Nulitatea este definita la art. 174 NCPC  - nerespectarea termenului are ca efect decaderea

1. Nulitatea absoluta vs. nulitatea relativa

• Exemplu de nulitate absoluta – constituirea si compunerea gresita a instantei
• Nulitate relativa – invocarea lipsei procedurii prealabile in cazurile in care legea impune o astfel de procedura poate fi invocate doar de catre parat
• Nulitatea absoluta poate fi invocata in orice moment, iar nulitatea relativa poate fi invocata prin intampinare sau la primul termen de judecata sau la termenul la care s-a savarsit neregularitatea

2. Nulitatea expresa vs. virtuala

• Nulitatea expresa – atunci cand sanctiunea este indicate de textul legal
• Nulitatea virtuala - cand nu se prevede o sanctiune – impune ca pe citatie sa fie mentionata calitatea pe care o au partile
• In cazul nulitatii exprese – vatamarea este prezumata relativa
• In cazul nulitatii virtuale, vatamarea trebuie probatea de partea interesata

* Vatamarea – incalcarea drepturilor sau intereselor legitime ale partilor

3. Nulitatea conditionata vs. nulitatea neconditionata

• Nulitatea conditionata este acea nulitate in care trebuie sa fie demonstrata existenta unei vatamari
• Nulitatea neconditionata – art. 176 – nu este conditionata de existenta unei vatamari si vizeaza acele ipozeteze in care vatamarea este rara
• Exemplu de nulitate conditionata: capacitatea procesuala, competenta, compunerea sau constituirea instantei, publicitatea sedintei de judecata

4. Nulitate partiala vs nulitate totala

• Este definita la Art 1225 NCPC -  actul de procedura va fi anulat partial la inceput, iar daca acest lucru nu este posibil, se ajunge la nulitate totala
• Exemplu: cererea de chemare in judecata va fi anulata partial doar daca nu este semnata de cel care trimite in judecata

Concluzie: Cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen. Nerespectarea acestei conditii atrage decaderea dreptului, iar actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate., 

George Trantea, Avocat Niculeasa Litigators Tax & Regulatory

Materia arbitrajului in NCPC

• Conform NCPC, arbitrajul este o jurisdictie alternativa cu caracter privat
• Arbitraj – instrument al instantelor judecatoresti si al justitiei. El nu va infaptui justitia, ci doar ”isi da cu parerea” despre felul in care se aplica o procedura legala asupra unei situatii
• Rolul arbitrajului in NCPC este o externalizare a primei parti de care se oucpa justitia, aceea de a spune dreptul
• Noutate in NCPC: art 542, alin. 2 - Acest articol incearca sa rezolve o problema mai veche – posbilitatea de a avea o clauza compromisorie in contractele de achizitii publice
• Practic, conform NCPC, arbitrajul ajunge sa verifice un act administrativ si atunci se pune problema daca arbitrajul mai este obligatoriu sau devine o jurisdictie speciala, facultativa si gratuita

Modalitatea de desemnare a tribunalului arbitral

• Nu sunt modificari majore in NCPC referitoare la acest aspect
• Art 541 si 545 NCPC dau posibilitatea partilor sa numeasca arbitrii cum considera ei si sa stabileasca reguli de procedura

- O noua cerinta in NCPC: Conventia arbitrala trebuie incheiata printr-un act autentic in cazul litigiului dreptului de proprietate
- Alta noutate: modalitatea in care arbitrajul ajunge sa se intalneasca cu instantele judecatoresti: pe parcursul si la finalul arbitrajului

- Arbitrajul institutionalizat – acest arbitraj trebuie sa nu aiba caracter economic si sa nu urmareasca obtinerea de profit

• Se poate organiza fie pe langa un ONG, fie ca un ONG
• Exprimarea este destul de neclara in NCPC

- Neconcordanta dintre art. 617 alin 2 si art. 619 alin 2 – 2 teze complet contrare