Ce ne motiveaza sa muncim

Motivatia angajatilor la locul de munca a fost si mai este inca de actualitate pentru multi specialisti din domeniul psihologiei organizationale care continua sa exploreze modul in care ne raportam la munca si ce anume ne motiveaza cu adevarat.

Si, pentru ca problema motivatiei revine periodic in atentia tuturor, m-am gandit sa va recomand o resursa inspirationala si utila, un filmulet video din seria TEDex al lui Dan Ariely, profesor de psihologie si economie comportamentala la Universitatea Duke din State.

Observatiile si concluziile acestuia mi s-au parut interesante pentru ca ofera o viziune suficient de plauzibila a motivatiei reale pentru munca, a comportamentului uman in contextul acesteia, dar si a nevoii de a da un sens muncii noastre de zi cu zi.

Pentru a raspunde la intrebari de genul "De ce muncesc oamenii?" sau "Cum reusim sa ne bucuram de efortul depus pentru munca prestata?" si a gasi o explicatie a motivatiei pentru fiecare dintre noi, autorul a prezentat doua experimente.

In primul experiment, mai multe persoane au fost rugate sa construiasca jocuri LEGO pentru o anumita suma de bani. Dupa finalizarea unui joc, daca acceptau propunerea, inca un joc pentru o suma mai mica, apoi altul pentru si mai putini bani si tot asa. Intregul efort depus de participanti avea un sens, deoarece contribuiau la construirea mai multor jocuri, in ciuda faptului ca procesul se baza pe ciclicitate.

Experimentul a avut ca punct de plecare mitul grecesc al lui Sisif, omul condamnat sa urce o stanca in varful muntelui, pentru ca apoi sa ii astepte coborarea si sa o urce din nou. La eforturi asemanatoare au fost supusi si participantii care au primit sarcina de a construi jocuri LEGO pentru bani.

Odata jocul terminat, una sau mai multe piese erau extrase din joc. Scopul a fost acela de a demonstra care sunt efectele muncii fara un rezultat sau progres vizibil; un joc al absurdului fara niciun sens si cu multe particularitati demotivatoare pentru munca depusa.

Al doilea experiment a supus participantii la un exercitiu mai usor: sa gaseasca perechi din litere care erau insirate aleatoriu pe o coala de hartie contra unei sume de bani. Si acest experiment a fost supus unor conditii/filtre specifice: recunoasterea muncii, ignorarea ei si distrugerea “produsului” final. Rezultatele au aratat ca atat ignorarea, cat si distrugerea efortului depus au avut, firesc, un impact negativ pentru performanta participantilor. Acestia au fost demotivati de reactia examinatorului si s-au oprit din exercitiu.

Prezentarea autorului se incheie cu o comparatie intre viziunea filosofului scotian Adam Smith despre notiunea de eficienta si abordarea lui Karl Marx despre sensul muncii. Primul foloseste un exemplu practic si util al termenului de eficienta si presupune sa aloci o responsabilitate specifica fiecarei persoane in parte pentru a genera productivitate si implicit eficienta. De cealalta parte, Marx sustine ideea ca sentimentul pe care-l au oamenii cu privire la munca lor este mult mai important, la fel ca si legatura care se creeaza cu ceea ce fac in mod repetat.

Puteti descoperi care au fost concluziile celor 2 experimente urmarind materialul inspirational What Makes us Feel Good about Our Work:

Articol aparut inital pe www.portalhr.ro. Puteti citi AICI articolul original.