Documentele emise de Fisc nu au valoare juridica daca nu sunt comunicate corect contribuabililor. Stii ce obligatii are ANAF fata de tine?

Potrivit art. 41 din Codul de Procedura Fiscala, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale. Acest document se emite numai in forma scrisa si este transmis contribuabililor sau imputernicitilor acestora, in cazul in care contribuabilii nu au domiciliul fiscal in Romania si si-au desemnat imputernicit cu domiciliul fiscal in Romania.

Informatii obligatorii intr-un act emis de Fisc

Actul administrativ fiscal cuprinde urmatoarele elemente:

• denumirea organului fiscal emitent,
• data la care a fost emis
• data de la care isi produce efectele,
• datele de identificare a contribuabilului sau a persoanei imputernicite de contribuabil,
• obiectul actului administrativ fiscal,
• motivele de fapt,
• temeiul de drept,
• numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal,
• stampila organului fiscal emitent,
• posibilitatea de a fi contestat,
• termenul de depunere a contestatiei
• organul fiscal la care se depune contestatia, precum si mentiuni privind audierea contribuabilului.

Art. 46 din Codul de procedura fiscala stabileste ca nulitatea unui act administrativ fiscal intervine atunci cand din document lipseste unul dintre elementele sale referitoare la numele, prenumele si calitatea persoanei imputernicite a organului fiscal, numele si prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnaturii persoanei imputernicite a organului fiscal.

Exista si o exceptie de la aceasta regula: actele admnistrative fiscale emise prin mijloace informatice, acestea nefiind considerate nule, chiar daca le lipsesc semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal si stampila organului emitent.

Nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu.

Cum se comunica corect actul administrativ-fiscal

Procedura prin care documentele emise de Fisc ajung la contribuabili este foarte importanta, avand in vedere ca un document transmis fara respectarea regulilor procedurale legale nu produce efecte juridice.

Art. 44 din Codul de procedura fiscala stabileste ca actul administrativ fiscal se comunica prin remiterea acestuia contribuabilului/imputernicitului, daca se asigura primirea sub semnatura a actului administrativ fiscal sau prin posta, cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Actul administrativ fiscal poate fi comunicat si prin alte mijloace cum sunt fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanta, daca se asigura transmiterea textului actului administrativ fiscal si confirmarea primirii acestuia si daca respectivul contribuabi a solicitat expres acest lucru.

In cazul in care comunicarea actului administrativ fiscal nu a fost posibila prin modalitatile prevazute mai sus aceasta se realizeaza prin publicitate.

Comunicarea prin publicitate se face prin afisarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a unui anunt in care se mentioneaza ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului. In cazul actelor administrative emise de organele fiscale ale autoritatilor administratiei publice locale, afisarea se face, concomitent, la sediul acestora si pe pagina de internet a autoritatii administratiei publice locale respective. In lipsa paginii de internet proprii, publicitatea se face pe pagina de internet a consiliului judetean.

In toate cazurile, actul administrativ fiscal se considera comunicat in termen de 15 zile de la data afisarii anuntului.

Actul administrativ fiscal produce efecte din momentul in care este comunicat contribuabilului sau la o data ulterioara mentionata in actul administrativ comunicat. Daca nu a fost comunicat potrivit regulilor mentionate, actul administrativ fiscal nu este opozabil contribuabilului si nu produce niciun efect juridic.

Procedura pentru contestarea actelor emise de ANAF, modificata in aprilie

Contribuabilii au posibilitatea sa conteste actele administrative fiscale, cerand Fiscului sa revina asupra masurilor impuse. Procedura este reglementata printr-un ordin emis de ANAF in 2011, insa autoritatile fiscale au modificat la inceputul lunii aprilie cateva dintre regulile importante care o vizeaza, noile reglementari intrand deja in vigoare.

Contestatia actelor fiscale este o procedura de reanalizare administrativa prin care se da posibilitatea organelor fiscale de a reveni asupra masurilor luate. Contestatia se depune la organul fiscal al carui act administrativ este atacat si nu este supusa taxelor de timbru.

Printre altele, prevederile publicate acum mai bine de doua saptamani completeaza cu un nou document dosarul contestatiei pe care contribuabilii trebuie sa il depuna la autoritatile fiscale.

Astfel, pana acum, dosarul trebuia sa contina:

• contestatia in original, care trebuie sa aiba semnatura persoanei indreptatita si amprenta stampilei, in cazul in care contestatorul este persoana juridica,
• imputernicirea avocatiala in original sau copie legalizata, dupa caz,
• actul prin care se desemneaza administratorul special/administratorul judiciar/lichidatorul,
• actul administrativ fiscal atacat, in copie, precum si anexele acestuia,
• copii ale documentelor care au legatura cu cauza supusa solutionarii,
• documentele depuse de contestator si
• sesizarea penala in copie, daca este cazul.

Pe langa aceste documente, contribuabilii trebuie sa depuna la dosar, incepand din 9 aprilie, cand noile reguli au intrat in vigoare, si:

• dovada comunicarii actului administrativ fiscal atacat din care sa reiasa data la care acesta a fost comunicat.

Ordinul ANAF nr. 378/2013 publicat de ANAF in aprilie clarifica si termenul in care contribuabilul are dreptul sa depuna o contestatie impotriva unui act administrativ fiscal, in cazul in care documentul nu contine nicio mentiune referitoare la posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia.

Pana acum, normele legale stabileau doar un termen de 3 luni in care  se putea depune contestatia, insa regulile aplicabile de marti precizeaza ca termenul este 3 luni " de la data comunicarii actului administrativ".

Noi acte administrative care pot fi contestate

Ordinul ANAF nr. 378/2013 extinde numarul documentelor administrative fiscale care pot fi contestate. Vechile reglementari stabileau ca pot fi contestate, printre altele, deciziile de impunere, actele administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, deciziile pentru regularizarea situatiei emise in conformitate cu legislatia in materie vamala, precum si dispozitia de masuri, decizia privind stabilirea raspunderii, notele de compensare, instiintari de plata, procesul-verbal privind calculul dobanzilor cuvenite contribuabilului sau declaratiile vamale de punere in libera circulatie.

La acestea s-au adaugat si:

• procesul-verbal incheiat ca urmare a unui control incrucisat/inopinat,
• proces-verbal/nota de restituire intocmit/intocmita ca urmare a cererii de restituire accize,

cele doua documente nefiind pana acum mentionate explicit in reglementarile legale.

Reguli noi pentru retragerea unei contestatii

Potrivit normelor legale, contribuabilii au posibilitatea sa isi retraga contestatia depusa la Fisc prin depunerea unei cereri de retragere, care trebuie sa fie semnata de contestator sau de imputernicit. In cazul in care contestatorul se afla in procedura de insolventa/reorganizare/faliment/lichidare, cererea de retragere a contestatiei va purta semnatura si stampila administratorului special/administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz. In schimb, persoanele fizice anexeaza la cererea de retragere copia actului de identitate.

Ordinul ANAF nr. 378/2013 introduce posibilitatea ca o contestatie sa fie retrasa si numai in parte. Vechile reguli nu permiteau decat o retragere ”in tot” a unei contestatii. Practic, inainte, contribuabilii care formulau mai multe capete de cerere intr-un dosar de contestatie puteau retrage un dosar cu totul, in timp ce acum ei au dreptul sa retraga numai o parte din capetele de cerere formulate.

"Retragerea contestatiei poate fi facuta in tot sau in parte. In situatia in care cererea de retragere are ca obiect doar anumite capete de cerere din contestatia initiala, despre aceasta se va face mentiune in decizia emisa in solutionarea cauzei, contestatia si cererea de retragere partiala vor fi conexate, pentru o mai buna solutionare a cauzei", se precizeaza in actul normativ publicat in Monitorul Oficial in prima parte a acestei luni.

Sursa imaginii care ilustreaza acest articol.