Pe cine admirati dintre toate emblemele istorice ale culturii romane?
Sunt un mare admirator al lui Emil Cioran. Si asta pentru ca a reusit sa isi construiasca o terapie proprie prin nihilism. Este remarcabil cum a reusit, prin scris, sa se elibereze de incertitudini, ganduri intunecate, alienare.
Dar din cultura mondiala?
Sofocle, Eschil, Euripide. Practic, ei au constituit una dintre cele mai importante surse de inspiratie pentru intreaga cultura mondiala. Nu cred ca exista un scriitor care sa nu se fi regasit in lucrarile autorilor amintiti.
Din punctul dumneavoastra de vedere, sunt romanii patrioti?
Patriotismul romanesc este un paradox. Romanii sunt alaturi de romani doar cand e vorba de realizari, iar atunci cand intervine esecul se instaureaza “starea de blam”. Suntem patrioti doar cu jumatate de masura. Din pacate, romanii, in tot ceea ce fac, aloca doar jumatate de masura. Ne-am obisnuit asa si totul functioneaza pe principiul “lasa ca merge si asa”. Solidaritatea vine de obicei mult prea tarziu.
Daca ar fi sa facem o paralela intre Romania si alte tari, care e profilul cultural al tarii noastre, din punctul dumneavoastra de vedere?
Romania a reusit intotdeauna sa se faca remarcata prin valorile pe care le-a avut. Daca ne gandim la Brancusi, George Enescu, Sergiu Celibidache, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Eliade am putea fi, macar si pret de o secunda mandri si sa fim macar la fel de recunoscatori cum sunt englezii cand vine vorba de Shakespeare.
Cum credeti ca va evolua cultura in Romania, in urmatorii ani, tinand cont de contextul social, economic, politic si educational al Romaniei de astazi?
Din punctul meu de vedere, cultura in Romania urmeaza un trend descendent. Daca nu vom face ceva acum, mai tarziu ne vom confrunta cu o situatie destul de trista, ca sa nu zic dramatica. Suntem experti cand vine vorba de vorbe dar faptele ne omoara (cultura). Cred ca e timpul sa constientizam principiul “mai bine previi decat sa tratezi”.
Profesional vorbind, care a fost prima dumneavoastra iubire?
Cinematografia.
Cum ati descoperit pasiunea pentru film?
Povestea e una cat se poate de simpla: eu am emigrat cand eram copil, nu aveam o parere, nu aveam posibilitatea de a alege. Am fost pus, pur si simplu, in fata faptului implinit. In Germania, din pacate, nu m-am regasit. Mi se parea ca traiesc intr-un mediu steril si dificil, in care aveam senzatia ca nu sunt inteles, si de cele mai multe ori obisnuiam sa ma refugiez in salile de cinema. Pentru mine, filmul insemna o evadare intr-o alta lume, alt univers.
Fiecare amintire a unei meserii facute cu pasiune este, cu siguranta, importanta. Insa, dintre toate una, mai mereu, se evidentiaza mai mult. Care ar fi aceasta, in cazul dumneavoastra?
Nu se poate vorbi de meserii facute cu pasiune. Din punctul meu de vedere, atunci cand intervine pasiunea in orice intreprinzi, atunci cu siguranta meseria devine un stil de viata, un mod de a trai si de a nu mai constientiza ca muncesti ci pur si simplu traiesti prin ceea ce faci.
Cand ati simtit ca sunteti cel mai mandru de dumneavoastra, de-a lungul profesiei?
Cand am castigat, in 1997, primul premiu important la Berlin la Prix Europa – distribution prize & Young Europe pentru cel mai bun film. Pentru perioada respectiva era suficient de important, pentru ca ma bucuram de un entuziasm frumos al inceputurilor. Eram student in anul 3 si ma bucuram de succesul scurtmetrajului “Maria”.
Care sunt cele mai valoroase lucruri, pentru dumneavoastra, ca individ?
Stima de sine, pe care n-am obtinut-o niciodata. Nu stiu sa pretuiesc neaparat lucrurile.
Pentru romani ca Calin Netzer a luat nastere „Romani pentru o lume”, campania nationala de responsabilitate sociala initiata de Fundatia Sergiu Celibidache.
E randul tau sa pui Romania pe harta! Mai multe detalii pe www.romanipentruolume.ro si pagina oficiala de Facebook a campaniei http://www.facebook.com/RomaniPentruOLume.
Credit foto:Richard Hübne
Comentarii articol (2)