Corneliu Birsan - Conventia europeana a drepturilor omului. Comentariu pe articole. Editia 2
Noua editie pe care o propunem cititorilor este elaborata la sugestia pertinenta a Editurii C.H. Beck intr-un singur volum, in care sunt tratate atat drepturile substantiale reglementate de Conventie, cat si, in ordinea stricta a textelor (art. 19-59), procedura in fata Curtii, executarea hotararilor si celelalte probleme legate de regimul juridic al tratatului international care este Conventia: notificare, rezerve, denuntare, intrare in vigoare, dupa care sunt tratate drepturile si libertatile garantate prin protocoalele aditionale la Conventie.
Ion Galea - Tratatele Uniunii Europene. Comentarii si explicatii
Fundamentul juridic al Uniunii Europene este reprezentat de doua tratate: Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Denumirea mult mai cunoscuta, „Tratatul de la Lisabona” reprezinta, din punct de vedere juridic, un „tratat de modificare” a instrumentelor juridice anterioare – un compromis intre necesitatea unei reforme, pe de o parte, si nevoia de a pastra simbolistica si nivelul declarativ al ambitiilor la un nivel cat mai scazut.
Bianca Selejan-Gutan - Protectia europeana a drepturilor omului. Editia 4 - Include modificarile aduse prin Protocolul nr. 14
Editia a patra a lucrarii ”Protectia europeana a drepturilor omului” isi dovedeste necesitatea datorita schimbarilor importante survenite, in ultimul an, in mecanismul de control al respectarii obligatiilor asumate de statele-parti la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, prin intrarea in vigoare, la 1 iunie 2010, a Protocolului nr. 14 la Conventie.
Ion Galea - Aderarea Uniunii Europene la Conventia europeana a drepturilor omului. Analiza critica
Aderarea Uniunii Europene la Conventia europeana a drepturilor omului presupune interactiunea si integrarea a doua sisteme juridice esentialmente diferite. Ordinea juridica a Uniunii Europene s-a construit pe integrarea economica si a inglobat treptat protectia drepturilor omului. Sistemul Conventiei a pornit de la protectia drepturilor si libertatilor fundamentale, stabilind prin jurisprudenta Curtii de la Strasbourg standarde remarcabile.
Silvia Tabusca - Efectele hotararilor CEDO si CJUE in dreptul intern. Analiza asupra dreptului la nediscriminare
Autoarea isi propune sa analizeze critic si comparativ, astfel dupa cum precizeaza de la bun inceput, implicatiile si efectele pe care le au hotararile celor doua mari jurisdictii europene in dreptul intern, Curtea de la Strasbourg si Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg, fiecare cu competente precis determinate ce isi pun pecetea asupra modului de interpretare si de aplicare a normelor juridice nationale in materia protectiei drepturilor si libertatilor fundamentale, in special din punctul de vedere "al respectarii standardelor minime de garantare a principiului egalitatii si a dreptului la nediscriminare".
Oana Mariuca Petrescu - Dreptul procesual al Uniunii Europene
Lucrarea de fata se doreste a fi o continuare si, in acelasi timp, o dezvoltare a dreptului procesual al Uniunii Europene, analizat in cadrul monografiei „Procedura aplicabila in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene”, cu atat mai mult cu cat noile realitati juridice, politice, sociale si economice, determinate, in special, de intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, impun cunoasterea fenomenului european atat din perspectiva institutionala, cat mai ales jurisdictionala.
Gilbert Gornig, Ioana Eleonora Rusu - Dreptul Uniunii Europene. Editia 3
Lucrarea „Dreptul Uniunii Europene”, aflata la a 3-a editie, prezinta, intr-o abordare concisa, institutiile, principiile si mecanismele de functionare a sistemului juridic instituit prin Tratatul asupra Comunitatii Europene si prin Tratatul privind Uniunea Europeana.
Mihai Sandru, Mihai Banu, Dragos Calin - Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene si experiente ale sistemului roman de drept
Dupa ce in primii trei ani de la aderare, din Romania au fost trimise doar doua cereri pentru pronuntarea unei hotarari preliminare, in ultimii doi ani numarul acestora crescut exponential. Are loc, insa, un dialog adevarat intre instantele romanesti si Curtea de Justitie, sunt pregatiti instantele si avocatii pentru ca acest incident procedural sa nu devina o povara inutila pentru actiunea nationala?
Pentru a pre-comanda acest modul accesati acest link.