Impozitul pe imobilizãrile corporale nu se referã la toate societãþile comerciale din România, ci la acele societãþi care nu produc profit, funcþionând astfel împotriva scopului pentru care au fost înfiinþate, sau la cele care apar ºi dispar, a arãtat ministrul Finanþelor Publice, Sebastian Vlãdescu, marþi, într-o conferinþã de presã.
Astfel de firme reprezintã "un factor de dezechilibru ºi o competiþie neloialã", este mesajul organizaþiilor patronale ºi sindicale, a arãtat ministrul. În România existã peste 150.000 de astfel de societãþi, a adãugat el, precizând cã astfel de companii sunt producãtoare de evaziune fiscalã. Aceste societãþi nu fac profit, dar au active considerabile. Ideea de a taxa activele acestor companii are douã scopuri: "de a taxa societãþile care funcþioneazã împotriva scopului pentru care au fost înfiinþate ºi, în ceea ce priveºte întreprinderile de stat, în special cele fãrã activitate, de a pune în circuit economic activele acestora". Ministrul ºi-a manifestat interesul pentru o serie de contrapropuneri din partea organizaþiilor patronale ºi societãþii civile, arãtând cã aceste propuneri au întârziat sã soseascã.
Vlãdescu a explicat cã decizia renunþãrii la scutirea de impozit a tinerilor informaticieni a fost luatã în urma unor constrângeri, însã nu va avea un impact special la nivelul bugetului: intenþia este aceea de a crea ºanse ºi condiþii egale tuturor tinerilor, din orice domeniu. În plus, în comparaþie cu salariile mari pe care le au informaticienii, un impozit de 16 la sutã nu înseamnã aºa de mult, a mai adãugat el.
Referitor la diferitele produse accizabile ºi tipuri de venit impozabil precum moºtenirile, jocurile de noroc, acestea nu au impact major la nivelul economiei româneºti, producând în cele mai multe rânduri evaziune fiscalã ºi fraudã, a arãtat Vlãdescu. "Nu cred cã taxa pe iahturi sau maºini cu capacitate cilindricã mare modificã mediul de afaceri. Este important sã ne uitãm la sistemul mare de taxe ºi la impactul sãu asupra întregii economii".
Cu prilejul aceleiaºi conferinþe, Vlãdescu a dat asigurãri cã de la 1 ianuarie 2006 produsele din alcool ºi tutun vor costa mai mult: "dacã aº fi convins cã putem controla contrabanda ºi veniturile bugetare, un pachet de þigãri ar trebui sã coste doi euro, începând cu anul viitor. Cât despre o eventualã "taxã pe viciu", aceasta se va gãsi în legislaþie sub forma unei creºteri de accizã sau a unei noi taxe. Ministerul Finanþelor Publice prognozeazã ca accizele la tutun sã reprezinte 0,1 la sutã din PIB.
Referitor la dobânzile bancare, acestea vor fi taxate ca venituri, prin urmare cu 16 la sutã. De asemenea, nu va exista o "taxã pe scaun", în alimentaþia publicã, dar se cautã soluþii pentru accederea la veniturile investitorilor din acest domeniu. Impozitul pe veniturile din "speculaþiile la bursã" va fi, ºi el, tot de 16 procente. "Taxarea trebuie sã fie echilibratã, se va taxa numai net-ul, nu ºi scãderea portofoliului. Se fac armonizãri trimestriale de portofoliu, vom încerca sã mergem cãtre armonizãri lunare"
În ceea ce priveºte impozitarea suplimentarã a locuinþelor de la 100 de metri pãtraþi în sus, Vlãdescu a explicat cã acestã suprafaþã reprezintã standardul de bazã locativã stabilit de MFP, standard ce se va putea modifica la 120 sau 150 de metri pãtraþi, dacã se va constata cã media spaþiilor locuite e mai mare.
La conferinþa de presã a luat parte ºi Secretarul de Stat în MFP, Mara Râmniceanu.
Comentarii articol (0)