Protectia secretului comercial in cadrul procedurilor de achizitie publica

Articol scris de Av. Alexandra Mititelu

Daca in cadrul etapei de evaluare a ofertelor, dreptul la protectia datelor si informatiilor confidentiale este asigurat inclusiv prin rigorile prevazute de lege cu privire la modalitatea de evaluare, problemele apar odata cu promovarea cailor de atac. Astfel, in timp ce in etapa de evaluare informatiile cuprinse in oferte sunt disponibile exclusiv membrilor comisiei de evaluare (care sunt obligati sa semneze o declaratie de confidentialitate), in etapa cailor de atac confidentialitatea intra in conflict cu exercitarea dreptului de acces al celorlalti participanti la dosarul achizitiei publice si cu principiul contradictorialitatii.

Contextul legislativ si principiul transparentei

Art. 24 din O.U.G. nr. 34/2006 transpune la nivel national prevederile art. 6 din Directiva 2004/18/CE si stipuleazaobligatia autoritatii contractante de a protejatoateaceleinformatii pe care operatorul economic le precizeaza ca fiind confidentiale, in masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea acestor informatii ar prejudicia interesele legitime ale operatorului economic, in special in ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala.Prin urmare, domeniul de aplicare al acestei dispozitii este unul extins, incluzand atat informatiile referitoare la calificare, cat si cele cu privire la oferte. De asemenea, este important de subliniat ca aplicarea acestei prevederi nu este limitata la secretul comercial si proprietatea intelectuala, acestea fiind valorile protejate in mod special.

Mai mult, incepand cu anul 2013, legiuitorul a precizat, prin art. 170 din acelasi act normativ, ca la intocmirea oferteloroperatorii economici vor indica in cuprinsul acestora care informatii din propunerea tehnicasi/sau din propunerea financiara sunt confidentiale, clasificate sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuala.In aceeasi ordine de idei, art. 215 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, instituie o exceptie de la caracterul public al informatiilor din dosarul achizitiei publice, in situatia in careaceste informatii sunt confidentiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, potrivit legii.

Nu in ultimul rand, legiuitorul protejeaza de plano, in etapa contestatiei, informatiile cuprinse in propunerile tehnice. In acest sens, prevederile art. 274 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006 conditioneaza accesul la propunerile tehnice de acordul expres al ofertantului in cauza.
In concluzie, in vederea respectarii dreptului la confidentialitate, legea insasi limiteaza aplicarea principiului transparentei, unul dintre principiile fundamentale din domeniul achizitiilor publice.

Garantul confidentialitatii

Astfel cum se poate cu usurinta desprinde din dispozitiile legale mentionate mai sus, obligatia de confidentialitate incumba, in primul rand, autoritatilor contractante in temeiul relatiilor de incredere stabilite intre acestea si operatorii economici participanti la procedurile de achizitie publica. In cadrul acestor raporturi, ofertantii trebuie sa poata comunica orice informatii utile pentru desfasurarea procedurii, fara a se teme ca autoritatea va dezvalui unor terte parti informatii a caror divulgare i-ar putea prejudicia^[1].

Potrivit jurisprudentei CJUE^[2], in etapa cailor de atac, obligatia de respectare a confidentialitatii informatiilor se transmite de la autoritatea contractanta catre organismul responsabil cu solutionarea respectivei cai de atac, acesta din urma fiind astfel obligat sa asigure mentinerea unei concurente loiale, precum si protectia intereselor legitime ale operatorilor economici. Orice concluzie contrara ar deschide cutia Pandorei cu privire la scopul pentru care unii operatori economici ar promova calea contestatiei, de la scopul imediat - de a incerca eliminarea celorlalti participanti din procedura prin efectuarea unei evaluari paralele - pana la distorsionarea grava a concurentei prin participarea la anumite proceduri si promovarea contestatiilor exclusiv pentru a afla anumite informatii sau date confidentiale cu privire la concurentiide pe piata^[3](e.g. informatii cu privire la resursele umane si/sau tehnice, informatii privind managementul costurilor, furnizori, colaboratori, oferte si discounturi etc.).

Contradictorialitatevs. confidentialitate

Pe cale jurisprudentiala^[4] s-a demonstrat ca atat timp cat organismul responsabil cusolutionarea caii de atac dispune de informatiile necesare pentru a se putea pronunta in cunostinta de cauza, acesta are posibilitatea de a cenzura dreptul de acces la toate informatiile referitoare la procedura de atribuire, astfel incat sa fie asigurata mentinerea concurentei loiale. Aceasta cu atat mai mult cu cat calea de atac este formulata impotriva actului autoritatii contractante, ofertantul ale carui informatii sunt in pericol a fi dezvaluite fiind, de cele mai multe ori, un tert fata de litigiul respectiv.

Ne aflam, asadar, intr-o zona gri, rolul de a stabili demarcatia fina intre respectarea contradictorialitatii si respectarea confidentialitatii revenind organismului responsabil cu solutionarea caii de atac. Nu exista repere obiective fata de care sa se poata aprecia punctul de echilibru intre contradictorialitate si confidentialitate, practica fiind singura care va stabili o anumita predictibilitate a acestor situatii.

Practica Consiliului si a autoritatilor contractante

Din dorinta de a asigura un proces transparent si contradictoriu, Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor manifesta o anumita reticenta in a garanta confidentialitatea altor informatii decat a celor cuprinse in propunerile tehnice. Totodata, desi ar trebui sa cenzureze inclusiv informatiile din alte documente care se refera la propunerile tehnice (e.g. solicitarile si raspunsurile la solicitarile de clarificari, elemente dinpropunerile financiare care includ informatii privind propunerile tehnice, mentiunile din rapoartele de evaluare si/sau raportul procedurii referitoare la evaluarea propunerilor tehnice) pentru a nu oferi, indirect, acces la astfel de informatii,nu o dataaceasta cenzura a fost uitata.

Mai mult decat atat, contrar practicii europene (e.g. in cauza T-4/13 R, pct. 18,19, Curtea marcheaza cu „confidential” in cadrul Hotararii pasajele care cuprind informatii confidentiale),practica nationala nu protejeaza mentiunile din cadrul documentelor redactate in solutionarea contestatiilor (puncte de vedere, concluzii scrise, inclusiv decizii) care fac referire la informatii confidentiale.

Concluzii

Din  pacate, datorita presiuniiprincipiilor transparentei si a contradictorialitatii si in absenta unui context legislativ clar la nivel national, dreptul operatorilor economicide a-si proteja secretele comerciale si proprietatea intelectualanu este tratat potrivit importantei sale. Uneori, cei obligati la garantarea confidentialitatii sunt profund tematori in a-si indeplini aceste obligatii, iar alteori se prevaleaza in mod excesiv de acest drept.Lipseste astfel orice consecventa si predictibilitate in deciziile autoritatilor competente in ceea ce priveste accesul celorlalti ofertanti la informatiile confidentiale. Solutia esteclarificarea cadrului legislativ si fixarea unor repere obiective pentru delimitarea informatiilor confidentiale, precum si impunerea unor sanctiuni adecvate, eficiente si imediat aplicabile pentru incalcarea obligatiei de confidentialitate. 

__
[1 ]Hotararea Curtii din 14 februarie 2008, cauza C-450/06, Varec SA c. Etat belge, in prezenta Diehl Remscheid GmbH & Co.
[2]Idem 1
[3]Hotararea Curtii din 24 iunie 1986, Cauza C-53/85, AKZO Chemie BV and AKZO Chemie UK Ltd c. Comisia Comunitatilor Europene
[4]Idem 1