Rambursarea de TVA si platile din contractele de achizitii reprezinta principalele datorii pe care contribuabilii trebuie sa si le recupereze de la stat. Desi exista proceduri, avocatii atentioneaza ca derularea acestora este mult ingreunata de reprezentantii statului, astfel incat contribuabilii trebuie sa fie atenti la termenele in care isi pot recupera datoriile, altfel risca sa nu isi mai poata primi niciodata banii inapoi.
"Procedurile prin care persoana juridica isi poate recupera datoriile pe care statul le are catre aceasta persoana difera in functie de izvorul obligatiei de plata", spune Larisa Antimescu, avocat partener la Sora & Asociatii.
Ea clasifica in urmatorul mod datoriile statului, printre care trece organele administratiei publice centrale si unitatile administrativ locale, cum sunt primariile sau autoritatile fiscale, fata de persoanele juridice din punct de vedere al izvorului lor, respectiv datorii rezultate din raporturile de:
-
drept fiscal administrativ dintre stat si persoana juridica;
-
drept privat dintre stat si persoana juridica, respectiv din raporturi contractuale, in urma derularii procedurilor de achizitie publica.
Contribuabilii pot solicita Fiscului plata de dobanzi, daca acesta le intarzie rambursarea TVA-ului
Avocatul partener de la Sora & Asociatii mentioneaza ca dintre cazurile in care statul trebuie sa returneze sume de bani platite de persoana juridica, cea mai des intalnita este rambursarea de TVA, in cazul careia, potrivit legii, cererile trebuie solutionate de autoritatile fiscale in termen de 45 de zile de la data inregistrarii decontului de TVA corespunzator.
"Atat timp cat Codul de procedura fiscala prevede in mod clar care este termenul de solutionare a cererilor contribuabilului, fara a se face distinctie cu privire la obiectul solicitarii, consideram ca, pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget, contribuabilii au dreptul la dobanda din ziua urmatoare expirarii termenului de 45 de zile. De asemenea, atragem atentia asupra faptului ca acordarea dobanzilor se face doar la cererea contribuabililor, iar cuantumul acestora este de 0,04 % din suma de rambursat pentru fiecare zi de intarziere", explica Larisa Antimescu.
Procedura de recuperare a TVA-ului de rambursat incepe cu o contestatie care se formuleaza catre urmatoarele persoane si la urmatoarele date:
-
la organul emitent, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii din dreptul de contestare;
-
la organul ierarhic superior, in termen de 30 de zile de la implinirea termenului in care autoritatea fiscala ar fi trebuit sa raspunda, adica 45 de zile de la depunerea cererii de rambursare.
"Referitor la datoriile fiscale, dispozitiile privind termenele din Codul de procedura civila se aplica in mod corespunzator. Astfel, termenul de depunere a contestatiei se calculeaza pe zile libere, cu exceptia cazului in care prin lege se prevede altfel, neintrand in calcul nici ziua cand a inceput, nici ziua cand s-a sfarsit termenul. Solutiile nefavorabile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate de catre contestatar la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta, in termen de maximum 6 luni de la comunicarea solutiei contestatiei", adauga Larisa Antimescu.
Avocatul partener Sora & Asociatii subliniaza ca, atunci cand se solicita o rambursare de TVA, un aspect important la care persoana juridica trebuie sa fie atenta se refera la inspectia fiscala, pe care inspectorii ANAF, din diferite motive, intarzie sa o efectueze.
"Important de stiut este faptul ca autoritatile fiscale pot efectua inspectia fiscala ulterior acordarii deciziei de rambursare a TVA, in termen de 4 ani de la data la care a fost aprobata cererea de rambursare", mai spune Larisa Antimescu.
Ea adauga ca, in conditiile in care, in majoritatea cazurilor, rambursarea de TVA se efectueaza cu mare intarziere, fara a se respecta termenul legal de 45 de zile de la data inregistrarii cererii, contribuabilii au dreptul sa solicite in instanta obligarea autoritatii fiscale la plata dobanzii pentru perioada de intarziere a executarii obligatiei.
"Evident ca, in masura in care autoritatea fiscala refuza rambursarea TVA sau, desi emite decizia de rambursare, nu plateste sumele reprezentand TVA, contribuabilul persoana juridica poate cere in instanta obligarea autoritatii fiscale la emiterea deciziei de rambursare a TVA si/sau la plata sumelor reprezentand TVA plus dobanzile aferente", precizeaza Larisa Antimescu.
Contractele cu statul pot fi tratate precum cele cu alti comercianti
Avocatul partener de la Sora & Asociatii spune ca in cazul incalcarii de catre stat a obligatiilor de plata izvorate din relatiile contractuale ale statului cu persoanele juridice prestatoare de servicii sau furnizoare de bunuri, persoanele juridice au la indemana toate actiunile prevazute de Codul de procedura civila pentru relatiile dintre comercianti, actualii profesionisti.
Conform
legii nr. 72/2013, in raporturile dintre profesionisti, statul in acest caz,
termenul de plata dintr-un contract nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice, decat daca asa stipuleaza partile, iar aceasta clauza nu este abuziva pentru una dintre parti.
Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 182 din 2 aprilie 2013. De mentionat ca aceasta lege nu se aplica pentru creantele care urmeaza procedura insolventei.
Potrivit Codului de procedura civila, pentru sumele recunoscute de debitor sau a caror existenta poate fi probata de creditor fara dubii, prin inscrisuri, fara ajutorul altor mijloace de proba, se emite o ordonanta de plata. Pentru o asemenea ordonanta, se parcurge urmatoarea procedura sumara: o notificare prin care se someaza debitorul ca in termen de 15 zile de la primirea acesteia sa efectueze plata debitului. Pentru aceasta procedura trebuie platita o taxa de timbru fixa in valoare de 200 de lei, indiferent de valoarea sumei de recuperat.
Radu Sora, avocat coordonator al Sora & Asociatii, mentioneaza,
intr-un articol publicat de AvocatNet.ro pe 7 noiembrie, ca, potrivit legii, procedura ordonantei de plata, in cazul in care debitorul depune
intampinare, se solutioneaza intr-un termen de
45 de zile de la depunerea cererii, dar se poate prelungi semnificativ, daca intampinarea este depusa si apoi, ordonanta emisa de judecator este atacata cu cerere in anulare.
Pentru debite de pana la 10.000 de lei, persoanele juridice pot aplica procedura cererii de valoare redusa, care este eminamente scrisa, se desfasoara in camera de consiliu, dupa un formular prestabilit, fara prezenta partilor, cei implicati putand fi prezenti doar cu titlu de exceptie. Taxa de timbru este de 50 de lei pentru cererile de pana in 2.000 de lei si de 200 de lei pentru cererile cu valoarea cuprinsa intre 2.000 si 10.000 lei.
Radu Sora precizeaza ca procedura de solutionare a cererii de valoare redusa urmeaza tiparul cerere – intampinare – raspuns la intampinare, dar, din practica, se observa ca si aceasta procedura se poate prelungi peste termenele prevazute de lege care insumate pot ajunge, si chiar depasi, 90 de zile.
"Doar inscrisurile sunt acceptate ca mijloace de proba (n.a. - in cazul debitelor de pana la 10.000 de lei). Nu este necesara parcurgerea unei proceduri prealabile si, din acest motiv, ar trebui sa fie cea mai rapida procedura", adauga Radu Sora.
Procedura insolventei se foloseste cu succes impotriva organelor administrative locale
Pentru debitele care se recupereaza prin administrarea si a altor probe fata de inscrisuri, cum ar fi interogatoriul, expertiza tehnica sau proba testimoniala (audierea martorilor), se aplica procedura de drept comun.
"Procedura de drept comun este calea normala de recuperare contencioasa a unui debit care iti ofera toate <uneltele> juridice in vederea obtinerii unei hotarari judecatoresti care sa constituie titlul executoriu ce va face posibila recuperarea debitului", explica Radu Sora.
Aceasta procedura dureaza intre 1 - 2 ani, in functie de incidentele procedurale care apar in desfasurarea judecati, iar taxa de timbru depinde de valoarea sumei de recuperat.
"Referitor la datoriile rezultand din raporturi de drept administrativ, Legea Contenciosului Administrativ reglementeaza doua termene, un termen general de 6 luni si un termen special de 1 an de zile. Sanctiunea procesuala pentru nerespectarea termenelor prevazute este decaderea si consta in pierderea dreptului de a indeplini orice alt act, daca nu a fost respectat termenul imperativ prevazut de lege", completeaza Larisa Antimescu.
Potrivit OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cand a intrat in vigoare, actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:
-
pana la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai putin de 20 lei;
-
intre 501 lei si 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depaseste 500 lei;
-
intre 5.001 lei si 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depaseste 5.000 lei;
-
intre 25.001 lei si 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depaseste 25.000 lei;
-
intre 50.001 lei si 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
-
peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.
Alte detalii despre cat costa introducerea in instanta a actiunilor si cererilor formulate pe parcursul procesului puteti consulta
aici.
"Mai mult, consideram ca se poate promova chiar si procedura insolventei impotriva statului, insa nu cunoastem care ar fi sansele de succes ale unei astfel de actiuni. Amintim ca, in ceea ce priveste organele administrative locale, aceasta procedura a fost promovata cu succes, iar cladiri apartinand primariilor sau chiar administratiilor locale ale finantelor publice au fost scoase la licitatie pentru indestularea creditorilor", subliniaza Larisa Antimescu.
Contribuabilii trebuie sa fie atenti la termenele in care isi pot recupera datoriile
Avocatul partener de la Sora & Asociatii mentioneaza ca persoanele juridice care vor sa-si recupereze datoriile de la stat trebuie, in primul rand, sa cunoasca cu certitudine care institutie a statului are calitate procesuala pasiva pentru a raspunde in calitate de parat sau intimat intr-o procedura judiciara.
"In al doilea rand, trebuie stiut ca de multe ori lupta cu statul este inegala, avand in vedere ca Guvernul, in anumite cazuri, are influenta asupra Parlamentului, iar in altele are capacitate de legiferare prin Ordonante de Urgenta, ceea ce favorizeaza statul in relatia cu orice persoana juridica, deoarece statul are un mod unic de a modifica prin lege calitatea de responsabil intr-o anume speta ceea ce ingreuneaza misiunea reclamantilor de a isi valorifica drepturile", explica Larisa Antimescu.
Avocatul partener de la Sora & Asociatii adauga ca, in al treilea rand, contribuabilul nu trebuie sa piarda din vedere termenele prevazute si inauntrul carora trebuie sa faca demersurile specifice fiecarei categorii de datorie pe care o are de recuperat de la stat.
De asemenea, indiferent de tipul de datorie ce urmeaza a fi recuperat, contribuabilul persoana juridica, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, trebuie sa urmeze, sub sanctiunea respingerii cererii ca inadmisibila, procedurile prealabile specifice pentru fiecare dintre ele.
"Procedura prealabila este utila, atat pentru parti, deoarece pot obtine rezolvarea litigiului intr-un termen scurt, cu cheltuieli mai putine, cat si pentru instante, deoarece se degreveaza de un numar mare de dosare", explica Larisa Antimescu.