avocatnet.ro 
In Codul penal exista inainte de 2011 art. 741, conform caruia, in cazul savarsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu, prevazute in prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.
Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 de euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda, iar, daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 de euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciarpotrivit aceluiasi art din Codul penal.
Dispozitiile prevazute la alin. (1) si (2) nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de prezentul cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2, se mai scria in art. 741 din Codul penal.
Prin decizia nr. 573/2011, din 3 mai 2011, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a declarat neconstitutional acest articol din Codul Penal, astfel ca, in prezent, el nu mai exista.
CCR a motivat ca prin conditionarea reducerii limitelor de pedeapsa de un anumit moment procesual, respectiv pana la solutionarea cauzei in prima instanta, este afectat principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, garantat prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
Cinci senatori au initiat un proiect de reintroducere a art 741 in Codul penal
Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 750 din 4 iulie 2011, a avizat favorabil, cu observatii si propuneri, initiativa legislativa de reintroducere a articolului 741 in Codul penal.
Astfel, pe data de 6 septembrie 2011, cinci senatori au initiat proiectul de Lege pentru abrogarea art. 741 din Codul penal. Cei cinci senatori sunt Sorina Luminita Placinta (PD-L), Sorin Constantin Lazar (PSD), Emilian Valentin Francu (PNL), György Frunda (UDMR) si Sorin Serioja Chivu (PC).
In conditiile in care Camera Deputatilor este camera decizionala, Senatul, in calitate de prima Camera sesizata, a adoptat proiectul de lege in sedinta din 21 noiembrie 2011.
Apoi, pe 28 noiembrie 2011, proiectul a fost inregistrat la Camera Deputatilor, unde a primit aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale, cu nr. 25/709, pe 21 decembrie 2011, iar, pe 9 decembrie 2011, a fost depus la Comisia juridica, de disciplina si imunitati pentru amendamente.
Raportul Comisiei juridice de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor a pus in acord Codul penal cu Deciziile CCR
In sedinta din 9 decembrie 2013, Comisia juridica de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor a examinat propunerea legislativa, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ si punctul de vedere al Guvernului Romaniei pentru Legea pentru abrogarea art. 741 din Codul penal, conform Raportului asupra proiectului de Lege pentru abrogarea art. 741 din Codul penal.
Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au luat in considerare urmatoarele aspecte derivate din considerentele deciziilor Curtii Constitutionale:
-
1. Prin Decizia nr. 62/2007 Curtea Constitutionala a decis:
-
"abrogarea art. 205, art. 206, respectiv 207 privind Insulta, Calomnia si Proba veritatii este neconstitutionala" si pe cale de consecinta efectele abrogarii au incetat, iar "prevederile legale care au format obiectul abrogarii (art. 205, art. 206 si art. 207) continua sa produca efecte", adica art. 205, art. 206 si art. 207 sunt in vigoare;
-
Parlamentul nu poate abroga art. 205, art. 206 privind Insulta si Calomnia, ci se poate pronunta doar cu privire la cuantumul sanctiunii "Libertatea de reglementare pe care o are Parlamentul in aceste cazuri se exercita prin reglementarea conditiilor de tragere la raspundere penala pentru faptele antisociale care aduc atingere valorilor prevazute si garantate de Constitutie";
-
-
2. Contrar DCCR 62/2007 unele instante au considerat ca infractiunile prevazute la art. 205 si art. 206 au ramas dezincriminate;
-
3. Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat o hotarare de unificare a practicii prin care a hotarat (contrar DCCR nr. 62/2007) ca infractiunile prevazute la art. 205 si art. 206 au ramas dezincriminate fiind abrogate. Hotararea este prost motivata si se bazeaza pe confuzia dintre "abrogarea abrogarii" si "declararea neconstitutionala a abrogarii". Diferenta este enorma:
-
"abrogarea abrogarii" nu repune in vigoare textul abrogat conform Legii 24/2000;
-
"declararea neconstitutionala a abrogarii" face sa inceteze efectele abrogarii adica repune in vigoare textul abrogat conform DCCR nr. 62/2007 si a DCCR nr.20/2000
-
-
4. Parlamentul a incalcat DCCR nr. 62/2007, deoarece in noul Cod penal nu a mai prevazut infractiunile de insulta si calomnie, acestea fiind astfel dezincriminate.
-
5. CCR si-a pastrat jurisprudenta si a emis DCCR nr. 206/2013.
Atentie! Art. 205 din Codul penal prevedea ca atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocura, se pedepseste, aceeasi pedeapsa aplicandu-se si in cazul cand se atribuie unei persoane un defect, boala sau infirmitate care, chiar reale de- ar fi, nu ar trebuie relevate. In plus, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, dar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Art 206 din Codul penal prevedea ca afirmarea sau imputarea in public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara, ori dispretului public, se pedepseste cu amenda de la 2500 la 13.000 de lei. In plus, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, dar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Conform unui comunicat de presa semnat de patru organizatii non-guvernamentale - ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Asociatia pentru Tehnologie si Internet (ApTI), precum si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), in anul 2006, Parlamentul a hotarat abrogarea infractiunilor de insulta si calomnie, iar in anul 2007, Curtea Constitutionala a decis ca infractiunile de insulta si calomnie nu sunt abrogate, apoi, in anul 2010, Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat ca infractiunile de insulta si calomnie sunt abrogate, iar in anul 2013 Curtea Constitutionala a decis din nou ca infractiunile de insulta si calomnie nu sunt abrogate.
Potrivit Raporului facut de Comisia juridica de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, fata de deciziile CCR, Parlamentul trebuie sa puna in acord Codul penal cu Deciziile CCR si sa clarifice legislatia pentru a nu mai exista astfel de interpretari eronate, adica:
-
introducerea in Codul penal a infractiunilor de insulta si calomnie;
-
precizarea efectelor DCCR inclusiv cele prin care se declara neconstitutionala abrogarea unui text;
-
clarificarea terminologiei si a situatiilor de dezincriminare;
-
interpretarea legii;
-
efectele suspendarii sau intreruperii cursului prescriptiei pentru perioadele in care prevederile legislative contrare sau interpretarea eronata a acestora, cauze neprevazute, impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.
In urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplina si imunitati au hotarat, cu majoritate de voturi, 4 abtineri, sa propuna plenului Camerei Deputatilor adoptarea proiectului de Lege pentru abrogarea art. 741 din Codul penal, cu amendamentele admise.
La dezbateri au fost prezenti 22 deputati, din totalul de 27 membri ai Comisiei juridice, de disciplina si imunitati.
In plus, in raport, cu obiectul si continutul reglementarii, propunerea legislativa face parte din categoria legilor organice.
Reintroducerea art 741 in Noul Cod penal a fost adoptata in Camera Deputatilor, la doi ani de la primele discutii. ONG-urile protesteaza
Pe 10 decembrie 2013, Camera Deputatilor a adoptat legea prin care se abroga art. 741 cu 240 de voturi pentru, 57 de voturi contra, 4 abtineri.
Astfel, pentru ca legea sa intre in vigoare, mai este nevoie sa fie promulgata de catre presedintele Romaniei si sa fie publicata in Monitorul Oficial.
"In conditii cel putin suspecte, acest proiect de lege (n.a. - prin care a adoptat reintroducerea in Codul penal a art. 741) a fost radical schimbat cu o noapte inainte de a fi adoptat de Camera Deputatilor in sedinta din 10 decembrie 2013, chiar de <Ziua drepturilor omului>, prin introducerea, pe langa alte prevederi, a infractiunilor de insulta si calomnie. Aceasta decizie, luata fara consultare publica, arunca la cos zece ani de eforturi ale societatii pentru dezincriminarea insultei si calomniei. Ea elimina Romania din randul democratiilor care nu accepta ideea ca un om poate sa fie condamnat penal pentru cuvintele lui. Amintim politicienilor ca deciziile Curtii Constitutionale, invocate drept pretext pentru introducerea in Codul penal a infractiunilor de insulta si calomnie, trebuie sa respecte Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta CEDO – care au putere de lege in Romania. Impunerea obligatiei ca defaimarea sa fie sanctionata penal nu este sustinuta de niciun articol din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de nicio hotarare pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Pe de alta parte, din cauza grabei cu care s-a procedat la completarea si modificarea Codului Penal, s-a ajuns la reintroducerea unui text desuet, in vadita contradictie cu jurisprudenta CEDO, si anume articolul 207 – proba veritatii. Prin acest articol i se impune celui care face o afirmatie sa probeze adevarul absolut al faptelor relatate, dovada imposibila in multe situatii, in special cand e vorba de investigatii jurnalistice in cazuri complexe/dificile. Potrivit jurisprudentei CEDO, a se vedea cazul Dalban c. Romania, spre exemplu, cel care face o afirmatie, chiar eronata/exagerata, nu poate fi sanctionat sub nicio forma daca probeaza existenta unei baze factuale rezonabile pentru afirmatia sa. Este absolut necesar ca articolele 205-207, ce reincrimineaza insulta si calomnia, sa fie scoase din Codul Penal, actuala forma a legii fiind o grava agresiune la adresa libertatii presei si a libertatii de exprimare in general", conform comunicatului de presa remis de cele patru ONG-uri.
Astfel, cele patru ONG-uri ii cer public Presedintelui Romaniei sa nu promulge legea prin care, in mod clandestin, au fost reintroduse in Codul Penal infractiunile de insulta si calomnie.
Dezincriminarea insultei si calomniei a adus statului roman felicitari din partea OSCE si a condus la cresterea rating-ului de tara in clasamente internationale relevante, cum ar fi cel al Reporteri fara Frontiere, potrivit comunicatului de presa al celor patru ONG-uri.
sandidu
Comentarii articol (8)