Si ei au fost copii odata: George Enescu

Micutul "Jorjac" se bucura de o ingrijire excesiva, de o dragoste si de o tandrete cu totul aparte, care l-au facut sa devina un copil precoce, dar singuratic. Inainte de venirea lui pe lume, parintii ingropasera deja sapte copii, dintre care patru se nascusera morti. Ultimii cinci fusesera rapusi de o epidemie de anghina difterica.Prin simplul fapt ca a supravietuit, George  a fost miracolul din viata lor.

Mama, Maria, fiica de preot, avea o voce frumoasa pe care o exersa in timp ce canta la chitara. Tatal, si el fiu de preot, a inceput seminarul teologic, dar a profesat ca invatator, pentru ca in cele din urma sa prefere cultivarea pamantului. In clipele de ragaz canta la vioara romante. Astfel, inclinatia catre muzica a copilului nu este de mirare.

La 3 ani, lautarul satului face posibila prima intalnire a lui George cu o vioara. La 4 ani incepe sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca. Se ascunde intr-un tufis din adancul gradinii, unde isi confectioneaza singur “fluiere” si “tambale” din betigase si “viori” din bucati de lemn pe care intinde fire de ata.

Incantati de pasiunea copilului, parintii ii cumpara o vioara cu trei coarde, dar el reactioneaza violent: o arunca in foc. Isi dorea o vioara adevarata, pe care o si primeste mai apoi. In scurt timp, invatand de unul singur, canta “Valurile Dunarii” de Iosif Ivanovici. Inca nu avea 5 ani. Cateva ore alaturi de Neculai Chioru, singurul lautar din apropiere, si micul George il intrece pe acesta in manuirea viorii. Copilul minune ajunge cunoscut in toata regiunea.

Eduard Caudella, vestitul compozitor si profesor din Iasi ramane vizibil impresionat de improvizatiile copilului si ii preda acestuia lectii de muzica, invatandu-l sa-si transpuna compozitiile prin note muzicale asezate pe portativ.

Entuziasmati, parintii ii cumpara si o pianina pe care el o accepta bucuros, declarand cu seriozitate ca vrea sa fie compozitor. Si pentru ca cei mari sa-l creada, le-a aratat o hartie cu portative pe care scria: “Tara romaneasca – opera pentru pian si vioara de Gheorghe Enescu, compozitor romanin varsta de 5 ani.”

La 7 ani revine la mesterul Caudella, care ii arata partituri de Beethoven, Wagner, Schubert, Mendelsohn. Profesorul propune parintilor continuarea studiilor micului muzician la Viena.  Mama il insoteste in aceasta calatorie, la capatul careia George are noi revelatii si el insusi devine revelatia celorlalti. La Viena il cunoaste pe Brahms. La 13 ani, Regina Elisabeta a Romaniei (Carmen Sylva) ii acorda o bursa, iar copilul minune incepe o lunga ucenicie pariziana, alaturi de nume precum Massenet, Fauré sau Thomas.

Peste ani, George Enescu a devenit cel mai mare compozitor roman si un nume de referinta pe scena muzicii clasice europene.

Copilaria este un subiect de referinta in opera lui, ca permanent reper de intoarcere spre o varsta care nu apune, ci insoteste persoana umana de-a lungul intregii vieti.

Pe coperta capodoperei enesciene “Impresii din copilarie”, din 1940, editorul parizian a imprimat imaginea copilului Enescu, muzician precoce, cu mica lui vioara in mana, alaturi de cuvinele marelui compozitor:  ”Ceea ce sunt astazi trebuie cautat in copilarie.”.

Citeste si alte povesti despre copilarii celebre: Steve Jobs, Albert Einstein, Nelson Mandela, Thomas Edison, Constantin Brancusi.

Copilul tau calatoreste printre stele si invata despre planete, comete si de ce nu cade luna la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, in cadrul cursurilor de astronomie SPACE KIDS . Inscrie-l aici!